Acest articol este partea a doua care explică cele 10 greşeli făcute la turnarea betonului. Această parte este un pic mai complicată și mai lungă din punct de vedere cronologic. Spun asta pentru că implică turnarea, adică partea complicată sau dificilă, dar și finisarea. Finisarea este partea care implică niște pregătiri un pic mai îndelungate. În trecut exista un singur articol despre greşelile făcute la turnarea betonului și avea 9 părți.
[adinserter block=”3″]
Am rupt articolul în două bucăți și am mai adăugat un subpunct care explică acoperirea betonului la ceva timp după turnare. Acoperirea betonului și îngrijirea lui după ce a făcut priză este la fel de importantă ca și pregătirile înainte de turnare. Fără acoperirea lui, vor apărea crăpături superficiale.
6. Lipsa distanţierilor din cofraj și de pe armatură
La turnarea, vibrarea, compactarea betonului se vor exercita niște forţe asupra armăturilor. Dacă ele nu sunt bine securizate, legate și distanțate de cofraje, atunci vom ajunge să turnăm un beton care nu conlucrează cu armătura sau care eșuează total. Aş putea spune că turnarea betonului în locurile greşite sau amplasarea greșită a armăturii în cadrul elementului constructiv poate reprezenta cea mai mare greşeală din cele nouă expuse aici. Spun asta pentru că îţi oferă impresia că este un beton sigur şi solid, deşi lucrurile nu sunt aşa.
[adinserter block=”3″]
Motivul este că odată întărit, în forma greşită, adică fără armatură înglobată cu acoperirea recomandată a armăturii este extraordinar de greu să mai repari greşeală. De cele mai multe ori este necesară demolarea turnării greşite şi înlocuirea ei, sau îmbrăcarea ei cu altă turnare. Acest lucru este deseori enorm de scump, iar el poate duce proiectul la faliment din cauză costurilor şi a întârzierilor.
De aceea, de cele mai multe ori se ignoră şi gata, în speranţa că poate să devină problema altcuiva pe viitor. Se caută ascunderea defectelor. Aceste defecte sunt un obicei pentru cartierele bucureștene construite după 89. Mortarul de reparație este cheia. Distanșierii de beton sunt scumpi și de aceea se trece la proiect fără prezența lor.
7. Vibrarea incorectă sau nevibrarea betonului
Vibrarea betonului are un rol determinant în atingerea unor rezistențe corespunzătoare ale betonului întărit. Prin vibrare se elimină aerul existent în masa betonului proaspăt producându-se astfel compactarea acestuia. Pentru betonul turnat în șantier vibrarea se execută cu vibratorul intern. Timpul de vibrare este strâns legat de lucrabilitatea betonului. În mod evident, un beton fluid va avea nevoie de un timp scurt de vibrare 5-10 secunde în timp ce un beton foarte vârtos are nevoie de 1,5 – 2 min.
[adinserter block=”3″]
În acelați timp, vibrarea excesivă este nocivă, producând separarea laptelui de ciment faţă de agregate și conducând în final la segregări. Vibrarea incorectă înseamnă să atingem armătura sau pereții cofrajului. O altă dovadă a unei vibrari incorecte este atunci când târâm capul vibrator prin beton și lăsăm goluri de aer mai mari decât erau înainte să ne apucăm de vibrat. Capul vibrator se scufundă încet de sus în jos.
Niciodată nu se va plimba capul vibrator în lungurul elementelui de beton. Vibrarea se face în pași mici mărunți. Adică se toarnă o cantitate de beton și apoi se vibrează. Greșeala des întâlnită este că de regulă se toarnă tot betonul și după se vibrează la suprafață cât se pot introduce capul vibrator. Problema e că acest beton nu va putea evacua aerul din straturile adânci ale turnări și oricum nu poți simți ce faci cu acel cap vibrator când îl scufunzi așa de mult în masa betonului.
8. Turnarea betonului pe caniculă
La temperaturi ridicate, exista riscul ca o parte apa din betonul proaspăt sa se evapore. În plus, timpul de priza a betonului este redus, adică betonul se întărește mai repede. Aceste fenomene produc contracții mari ale betonului la întărire care la rândul lor conduc la o fisurare puternică a elementelor de beton. Betonul oricum se încinge când se întăreşte, îi spunem că se hidratează, iar un beton de bună calitate este cel hidrotehnic, adică un beton cu căldură mică de hidratare.
[adinserter block=”3″]
Dacă betonul se încinge mult şi pierde repede apa din el, va fi un beton poros, fisurat şi de proastă calitate. Pentru combaterea efectelor negative pe care turnarea pe timp foarte călduros le are asupra betonului, se iau măsuri de protecție împotriva expunerii directe la soare a betonului proaspăt turnat până la 6 zile după turnare. Prin utilizarea rogojinilor care ţin umbră sau amplasarea unei folii de PVC negru şi opac care sigilează şi umbresc turnarea, o să limitaţi aceste efecte negative.
Stropirea betonului după ce a început un pic să se întărească este o idee proastă, nu faceţi asta. Dacă aveţi un buget mic şi o logistică sau planificare inexistentă, puteţi improviza prin amplasarea unor covoare vechi sau haine din bumbac. Se poate stropi pe întreaga suprafaţă a turnării, dar pe aceste haine. Niciodată să nu recurgeţi la stropirea directă a betonului în primele 2 zile de la turnare.
9. Turnarea pe timp friguros şi măsurile de protecție
Betonul proaspăt turnat la temperaturi sub 0 grade, poate să înghețe. Apa care încă nu este legată chimic, își va mări volumul producând fisurarea elementului de beton. Betonul proaspăt care a fost afectat de îngheț va avea rezistența la compresiune mult diminuată. De cele mai multe ori un element de beton afectat de îngheț la turnare este compromis. Pe timpul iernii se poate turna beton, chiar și la temperaturi negative.
[adinserter block=”3″]
Ai însă nevoie să te pregătești în prealabil. Afară pot fi oricâte grade doriți, dar dacă betonul și cofrajul are peste 5 grade, iar temperatura asta se menține pentru cel puțin 72 ore. Asta înseamnă încălzire asistată, atunci puteți să turnați și iarnă beton. Altfel nu se poate. Există o excepție. Datorită faptului că reacția de hidratare a cimentului este exotermă, la temperaturi mai ridicate de -3 C nu sunt necesare măsuri speciale, mai ales dacă turnare se face în elementele masive, stâlpi, grinzi, fundații.
Măsuri speciale înseamnă preîncălzirea agregatelor, prepararea cu apă caldă și adăugarea de anumiți aditivi se poate turna beton și la temperaturi sub -3 C. Împreună cu izolarea cofrajelor, turnarea de beton proaspăt încălzit are menirea de a menține în masa betonului o temperatură pozitivă şi cât mai constantă până la întărirea betonului.
10. Neacoperirea betonului după turnare
Presupunând că s-a făcut totul corect până în acest moment, neacoperirea betonului nu este o tragedie. Însă evaporarea accelerată a apei din beton va duce la fisuri superficiale care pot deveni structurale și la un beton cu porozitate mare. Adică acest beton se va degrada foarte repede. Cea mai mare problemă este faptul că betonul nu ajunge la potențialul specificat în proiect. Adică cimentul din compoziție nu va avea timp să lege compoziția amestecului de beton. Stropirea betonului nu ține loc de acoperire.
[adinserter block=”3″]
Primesc deseori mesaje care explică faptul că betonul a fost stropit și tot a crăpat. Este normal, nu ai cum să înlocuiești apa care iese din beton. Trebuie să prevenim uscarea timpurie. Ideea stropirii betonului presupune că dacă pui destulă apa la suprafață, apa din interiorul betonului nu va mai pleca. Însă odată ce a plecat, nu ai cum să o mai bagi la loc. Chiar dacă betonul acționează ca un burete și trage o anumită cantitate de apă. Dacă trage, atunci înseamnă că deja este dezhidratat și că ceva s-a făcut greșit.
Producătorul de beton pune suficientă apă în compoziția betonului. Adăugarea ape pe beton sau în beton pentru a ajusta compoziția betonului este incorectă. O ultim lucru pe care vreau să-l explic este răcirea betonului. Dacă betonul este acoperit și turnăm apă peste folia groasă de PVC, atunci vom ajuta betonul să nu se încălzească prea mult. Acesta este un lucru bun. Vara vom utiliza folie transparentă sau albă. Iarna vom utiliza folie PVC neagră. Folia neagră va ajuta betonul să nu înghețe așa de repede după priză. Iarna nu se toarnă apă pe folia de PVC de culoare neagră.
Am turnat placa de beton , pe interior dar in spatiu neincalzit. Am pus aditiv FS 1 ca sa nu am surprize cu o scadere brusca a temperaturii. Temperatura a fost peste 0 grade ( 2-3 grade) Dupa uscare placa a ajuns albiciosa si suprafata se sfarama destul de usor la razuire. Parca ar fi fost pus var . Oare am gresit dozajul aditivului ?
Bună seara. În primul rând vreau să vă spun că adăugarea unui aditiv nu se face după ureche. De aceea prefer întotdeauna să las producătorul de beton să facă acest lucru. Ei vor știi mai bine cum să dozeze, ce PH are, ce conținut de ciment are amestecul, etc. Eu las întotdeauna producătorul de beton să-ți facă treaba. El are factori de producție specializați. Dacă el își face treaba bine, apoi pot să-mi fac și eu treaba bine când construiesc. Eu amestesc beton pe șantier, doar și doar dacă nu am de ales. Uneori mă stric la stomac doar când mă gândesc că trebuie să mă apuc de amestecat beton pe șantier.
Am citit acum fișa produsului furnizată de producător. Zice că betonul trebuie să aibă peste 300 kilograme pe metru cub de beton, adică B350 (C20/25) sau chiar B400 (C25/30). A fost respectată această condiție? Apoi mai zice că dozajul recomandat este ”0,2 – 2,0 % din greutatea cimentului.” Este vorba despre o variație x10, ceea ce mi se pare foarte imprecis, dar dacă așa spune producătorul…
Buna ziua,
As vrea sa construiesc un garaj. Planul de rezistenta include un strat de egalizare din beton nearmat. Intrebarea este daca trebuie vibrat acest beton in timpul turnarii. Am auzit pareri diverse asa ca apelez la experti:)
Multumesc.
Salut Alexandru. Mare atenție la acest beton de egalizare. El își are rostul, dar nu prea cred că este pentru garajul tău. Betonul de egalizare este un concept enunțat pentru a nivela un sol foarte stabil, dar deformat. Imaginează-ți că sapi o fundație pentru un bloc și acolo jos este rocă. Ca să nu stai să sculptezi roca pentru a putea să începi cu așezarea armăturii, a distanțierilor, etc., vei utiliza betonul de egalizare pentru a crea o suprafază solidă, uscată și la același nivel cu alte puncte ale viitoarei fundații. Îl poți considera ca o șapă autonivelantă, dar pentru încărcări mari.
Noi constructorii, utilizăm acest beton din lene și comoditate. Adică ne este lene să facem pregătirile corespunzătoate în sol. Nu hidroizolăm, nu stabilizăm solul, etc. De obicei acest lucru se face pentru că dorim să grăbim lucrarea sau pentru că avem un buget mult prea mic să fundăm cum trebuie. Însă ne place să lucrăm pe curat și uscat. De aceea, uneori încărcăm clientul cu un cost în plus și atunci când nu este nevoie de așa ceva. Și eu sunt vinovat de asta, dar eu sunt sincer cu clienții de la început…
Pericolul apare atunci acest beton subțire, prea subțire pentru a putea fi vibrat corespunzător, ascunde niște defecte sau solul de sub el este foarte moale. Constructorul se bazează pe faptul că fundația este destul de rigidă încât să nu se frângă, iar dacă se frânge se va întâmpla în timp sau când clădirea este încărcată. De regulă, până atunci, fundația este acoperită cu sol, banii sunt luați/dați și ești deja pupat pe portofel. În concluzie, nu trebuie vibra, dar trebuie aplicat pe ce trebuie. 99% din betoanele de egalizare nu îți fac treaba corespunzător.
Multumesc pentru raspuns. Betonul acesta este preveazut prin proiect si are o grosime de apr 50cm. Adica nu e subtire deloc. De aceea intreb daca trebuie sau nu vibrat. Ideea este ca, pentru mine, in conditii de echipa mica orice operatiune este o mica problema asa ca nu vreau sa fac lucruri inutile. Dar, pe de alta parte nici incorecte.
Aha, atunci acela nu este beton de egalizare. Acel strat se toarnă pentru a împrăștia greutatea fundației într-un sol stabil. Îți explicam data trecută de adâncimea de îngheț. Dacă tu ai o pardoseală de beton la cota zero al terenului și adâncimea de îngheț la 80 de cm, întrebarea este ce faci cu așa mult spațiu. Poți turna o placă de beton de 80 de cm, așa cum se face la un aeroport, până atingi sol stabil și ”mort sau inactiv„ sau poți să umpli spațiul cu un beton inferior, care este menit să transmită încărcările din fundație în solul „bun” de fundare. Alternativ poți avea un demisol. Am scris un articol despre casele cu demisol, tocmai pentru că această dilemă apare des la structurile ușoare. Atunci da! trebuie să vibrezi betonul!