10 pași pentru turnarea plăcilor de beton peste sol – partea întăi

Acești 10 pași sunt mai mult ca un tutorial de proiect. Sper să vă ajute la proiectele voastre viitoare pentru a evita crăparea necontrolată a suprafețelor turnare peste sol, dar și măcinarea lor. Ele pot fi radierul general, placa peste umplutură a casei, a garajului, o simplă potecă în curte sau pardoseala de beton a unei hale mici. Am creat două părți mai ușor de parcurs. Dacă urmăriți pașii menționați de mine și folosiți produse corespunzătoare, șansele de reușită sunt mult mai mari. Produsele și uneltele menționate sunt un minim necesar.

Vă recomand să parcurgeți și articolele de suport menționate mai jos, cel puțin de două sau trei ori. Este multă informație, iar o simplă lecturare este rareori suficient. Apoi, vom continua cu partea a doua pentru următorii doi pași și pentru o concluzie de final. La un moment dat, o să revin și cu un articol care tratează cele mai întâlnite probleme care apar la turnarea plăcilor de beton peste sol. Principiile explicate aici pot fi aplicate la o grămadă de alte proiecte, unde un element constructiv inteă în contact cu solul.

1. Încercați să faceți un plan

Placa de beton armat turnată peste sol este mai specială ca un planșeu obișnuit. Ai nevoie de un plan mai riguros pentru inserțiile și găurile necesare pentru exploatarea construcției. La un planșeu obișnuit, vei avea acces de pe ambele părți, de sus și de jos. În cazul turnării peste sol ai acces doar în partea de sus. Acest pas este strict dedicat planificării, iar eu vă recomand să gândiți un pic și în viitor, pentru a anticipa anumite întrebuințări ale construcției. Vă costa prea puțin să puneți pe foaie niște idei pe care le coordonați într-un plan.

Spun asta comparativ cu varianta în care realizați că ați uitat de cablul de curent sau de țeava de canalizare. Planificările prealabile salvează bani și te scutește de fustrări și disconfort pe viitor. Cu o bună planificare într-un timp lejer, o să apară oportunitatea de a vizualiza și de a fixa lucrurile pe care urmați să le faceți. Încercați să vă imaginați la ce este folosită placa de beton. Poate aveți nevoie de scurgeri pluviale sau tuburi de canalizare sub placa de beton sau care steăpung placa. Dacă astfel de inserții sunt incluse în placă, atunci este musai să o și armați corespunzător.

 

Alte inserții utile în placă sunt conduitele de cabluri, ancorele cu filet, plăcile de contact sau armăturile verticale ieșite din placă. Încercați să anticipați aceste necesități în loc să găuriți betonul după turnare. De multe ori, din aceste găuri vor porni fisuri. Aceste fisuri depind de încărcarea plăcii, dacă s-a lovit sau nu armătura, de marca și grosimea betonului. Găurile de diametru mare sunt scumpe. În plus, turnarea betonului care urmează a fi scos afară din placă, reprezintă o pierdere și o ineficiență. În limbaj simplu, ineficiențele ridică prețul construcției.

2. Faceți o listă cu materialele necesare și alcătuiți un buget

Sfatul meu este să vă apucați de construcție doar atunci când dispuneți de toate fondurile și materialele necesare. Este destul de neplăcut când cumperi unele materiale de construcții pe care ajungi să le pierzi până la punerea în operă. Unele astfel de degradări apar odată cu trecerea timpului, prin ruginirea armăturii, expunerea plasticului la ultraviolete, expirarea garanției, etc. Iar pe de altă parte, dispariția unor materiale de construcții, poate eroda proiectul. Când încerci să creezi un proiect așa de complex în minte, vei uita unele aspecte.

Nu lăsa ceva neplanificat pentru că te va costa bani, timp și poate compromite tot proiectul. Lista poate fi făcută pe calculator sau pe hârtie. Cumpărați un caiet de matematică și adăugați ideile pe măsură ce vă vin în minte. Încercați să vă gândiți cu câteva săptămâni înainte de începerea proiectului. Odată ce planul este pe măsura așteptărilor se trece la achiziții. Vă recomand să faceți un inventar. Un astfel de inventar vă ajută să verificați că aveți tot ce vă trebuie. Această verificare nu este altceva decât tăierea de pe lista menționată mai sus, cu o linie, a produselor achiziționate și livrate.

Inventarul pentru astfel de turnare arată aproximativ cam așa:

a) Uneltele – lopată, târnăcop, mistrie, clește de cuie, ciocan/e, șurubelniță/rangă, cuțit ascuțit scurt/foarfecă mare, mașină de găurit cu acumulator/i, cuburile de test, sfoară non-elastică, sfoară cu plumb, T pentru împrăștial betonul, baros, vinclu mare, ruletă 10 – 50 metri.

b) Materiale temporare – Scânduri late/cofraj, cuie, șuruburi, saci de nisip, folie PVC subțire și transparentă.

c) Materiale permanente – Folie PVC groasă, armătură, beton, distanțieri beton, sârmă neagră moale, inserții (în funcție de deciziile făcute la pasul 1).

Pe viitor am să tot enunț genul acesta de proiecte. Vreau să observați că multe unelte se vor repeta și în următoarele proiecte și ajută dacă achiziținați produse de calitate.

3. Programați livrarea betonului

În funcție de locație, perioada anului și de furnizorii de beton din zonă, este posibil să nu găsești beton disponibil. Lipsa de disponibilitate poate fi din cauza furnizorului, a lipsei de utilaj pentru transport, a traficului, a zonei în care se desfășoară proiectul, de perioada anului, etc. Încearcă să suni la un producător local de beton și să întrebi dacă betonul pe care îl dorești este disponibil. Te mai interesează și modalitatea de plată sau termenul de livrare. Încearcă să obții un răspuns scris pe mail și nu lăsa lucrurile pe ultima sută de metri.

Asigură-te că în momentul în care betonul este livrat, ai și resursele umane necesare pentru a pune betonul în operă. Această parte este destul de fustrantă pentru că nu depinde în întregime de tine și este nevoie de niște abilități de comunicare și relaționare. La programarea livrării betonului o să fie nevoie să menționați tipul de beton. Pe producător îl interesează în special compresiunea, vâscozitatea și factorii de expunere. Dacă cumva nu ai un proiect făcut, încercați să cereți ajutorul inginerului pus la dispoziție de către producător.

De obicei, la departamentul de vânzări o să dai peste o persoană care are studii de specialitate. Nu uita să primești un răspuns scris de la ei, în legătură cu livrarea betonului. În discuția cu inginerul de la vânzări, nu strică să menționezi destinația betonului, grosimea plăcii, felul în care betoniera cu malaxor ar putea să livreze betonul în locul unde este nevoie de el, etc. Încearcă să îl ajuți, ca să te ajute. Această conversație este bine să aibă loc cu câteva săptămâni înainte să începi proiectul. În articolul Cât costă o cifă de beton? am menționat alte informații importante despre livrarea betonului.

4. Începeți măsurarea spațiului, marcarea și săpătura

Înainte de a încerca orice fel de săpătură, este nevoie să știm unde săpăm. Pentru a ne ghida, vom folosi sfoară non-elastică și țăruși de lemn. Această măsurare poate fi alterată până se află în concordanță cu planul sau până îți place forma. După alegerea formei finale, țărușii sunt adânciți cu ajutorul ciocanului sau a barosului. Acești țăruși sunt bătuți în afara spațiului de turnare a betonului, iar colțurile sunt marcate de intersecția sforilor ce se întind de la un țăruș la altul. Aceste sfori de pun la o înălțime de 30-40 de cm deasupra solului.

Pentru a marca exact punctul de intersecție a sforilor aeriene în sol, se folosește sfoara cu o greutate ascuțită atașată. Este nevoie să săpați 30-50 de cm în plus față de perimetrul viitoarei plăci de beton. Acest lucru vă va permite să desfășurați corect într-un spațiu optim. Chiar și când turnați beton peste sol, este nevoie de o săpătură. Această săpătură are scopul de a îndepărta toată vegetația, frunzele uscate, gunoaiele și pietrele mari. Cu cât săpătura este mai adâncă cu atât mai bine. Acum urmează o informație foarte importanta, care departajează amatorii de profesioniști.

O săpătură corectă presupune înlăturarea stratului vegetal, care ar putea însemna să săpăm pâna la 500-900 de mm. Da! chiar așa de adânc. Dacă nu faceți asta, atunci nu aveți ce căuta cu TIR-ul, tractorul sau motostivuitorul pe acea placă. Însă, turnarea unei plăci de beton de această grosime este impractică, scumpă și foarte grea. Aici intervine stratul de pietriș și ruperea capilarității de sub elementul de beton armat. Lecturați bine articolul pentru că am observat că se înțeleg mai greu aceste noțiuni. Înțelegeți și aplicați corect aceste principii!

5. Nivelarea întregii săpături

Odată ce am terminat săpătura, este nevoie să o nivelăm. Pământul scos este afânat, și nu se va mai utiliza pentru a nivela săpătura. El este dus în altă parte a terenului sau transportat la gunoi. De aici încolo vom folosi doar nisip, mărgăritar sau pietriș. Acestea sunt produse de carieră și nu își vor schimba volumul în timp. Cu ajutorul lor, urmărim un spațiu cât mai drept și mai stabil în timp. Vreau să menționez că peste acest strat de nivelare urmează să fie amplasat cofrajul și folia groasă de PVC. Pe această folie groasă de PVC se amplasează distanțierii și armătura.

Armătura este grea, dacă nivelarea cu agregate nu este destul de bună, atunci distanțierii se pot scufunda, iar folia de PVC poate fi străpunsă. O grămadă de alte lucruri anapoda vor avea loc dacă nivelarea cu agregate este executată incorect sau superficial. La turnarea unei plăci de calitate sporită, este amplasat carton bituminos, în loc de folie de PVC. Această soluție este scumpă și de obicei se folosește la hidroizolarea fundațiilor ce țin clădiri mari. Tot pentru aceste clădiri se toarnă un beton subțire de egalizare.

Noi vom face această egalizare doar cu pietriș, mărgăritar și nisip, dar în amestec putem adăuga și un pic de ciment peste care venim ușor cu o stropitoare de apă când totul este bine nivelat. Acest mic truc ne va ajuta să fim siguri că nivelarea noastră va sta așa și când armătura se va lăsa pe distanțieri. Încercați să folosiți o scândură dreaptă sau un boloboc pentru a nivela corect acest amestec de pietriș, mărgăritar, nisip și un pic de ciment. Un pic de ciment înseamnă un sac de 20 de kilograme la fiecare metru cub de amestec de agregate.