În partea întâi a acestei serii de articole am vorbit despre primii cinci pași. În acest articol voi discuta despre pasul șase până la pasul zece. Cred că este important să facem o mică recapitulare și să vă reamintesc că am ajuns până la punctul în care am tăiat corect geotextilul cu gândul de al amplasa în șanțul săpat, nivelat și compactat. Acest șanț va fi căptușit cu un material care seamănă cu o pătură subțire, numit geotextil. Până acum am folosit cuvinte de genul ar fi bine sau aș recomanda. De la pasul șase în sus vom avea pași cu detalii obligatorii dacă dorim să iasă ceva.
Chiar și nerespectarea adâncimii de îngheț va duce la funcționarea unui sistem de drenaj, însă nu pentru prea mult timp. Dacă de la pasul șase nu facem lucrurile ca la carte, atunci o să ne alegem doar cu un șant îngropat, scump și inutil. Aici existând o garanție că lucrurile chiar se vor întâmpla așa. Încerc să comunic faptul că de acum încolo, etapele sunt foarte stricte. Cred că am spus același lucru de mai multe ori, dar nu regret.
6. Verificarea permeabilității solului
Solul în care am săpat acest șanț este diferit de la locație la locație. În studiul geotehnic o să aflăm și care este permeabilitatea aproximativă a solului. În articolul 1n-cu3and – Cum să determinați permeabilitatea și compoziția solului de pe teren? voi explica pe lung cum să faceți acest lucru cu un borcan de apă și niște mostre din studiul geotehnic pe care le recuperați de la laboratorul inginerului geotehnic. Pentru a putea parcurge acest pas vă rog să citiți articolul menționat mai sus cu atenție. Între timp vreau să vă explic că nu puteți verifica permeabilitatea la suprafață.
Pe noi ne interesează permeabilitatea solului în dreptul sistemulul de drenaj și deasupra lui. Dacă băltește apa, atunci înseamnă că sistemul de drenaj a fost executat în mod greșit sau solul este nepotrivit și apa nu mai ajunge la geotextilul secundar. Terenul cu cea mai mare permeabilitate este cel nisipos. Vreau să vă gândiți la o plajă care drenează imediat după trecerea valului. Apa dispare dintr-odată, deci permeabilitatea solului este maximă. La polul opus avem argila sau solul argilos. Acesta are o permeabilitate redusă sau chiar inexistentă.
Apa dispare din solul argilos prin evaporare sau scurgerea într-o zonă mai joasă. Aceste soluri argiloase sunt un coșmar pentru sistemul de drenaj, fundații sau construcții subterane. Ele au nevoie să fie amestecate puternic cu nisip pentru a putea găzdui un sistem de drenaj sau un câmp de drenaj. Pentru aceste situații de impermeabilitate trebuie să creați o rețea de șanțuri mici și adânci umplute cu nisip. Despre asta am să vă vorbesc în articolul 1n-cu3and – Cum să mărești permeabilitatea unui sol? pentru că sunt mai multe lucruri de spus.
7. Dimensionarea secțiunii sistemului de drenaj
Odată ce am verificat permeabilitatea solului o să știm care este suprafața minimă a geotextilului secundar. Adică o să putem să știm cât de mare să facem rezervorul de pietriș. Vreau să vă explic niște lucruri importante la acest punct. Solul este neomogen. La suprafață unde crește plantele el este foarte afânat, dar el nu poate fi utilizat pentru că îngheață. Prin urmare el trebuie amplasat mai jos în sol. Am discutat despre acest lucru în articolul precedent din serie. Mergând mai jos vom observa că solul devine din ce în ce mai compact și mai puțin permeabil.
Cu cât mergem mai jos cu atât rezervorul de pietriș și implicit geotextilul trebuie să fie mai mare. Acum că înțelegem acest lucru pot să vă spun că ne interezează o dimensionare pe înălțime a rezervorului de pietriș. Dorim să evităm lățirea lui în partea de jos. Spun asta pentru că acolo solul este tot mai impermeabil și nu va strânge apă prea multă din zona aia. Apa va fi strânsă predominant din cea mai puțin adâncă partea a sistemului de drenaj. Se pot dimensiona forme se șanț special concepute pentru un anumit sol și un anumit proiect.
Dacă am dimensiona în mod ideal un sistem de drenaj, atunci am avea o formă de pară inversă. Sau ca un ou de găină cu partea mai ascuțintă în jos. În realitate merge pe forma șanțului dreptunghiular pentru că așa este săpat șanțul cu escavatorul. Vă vorbeam de șanțul de 60 de cm în articolul trecut. O lățime mai mare decât aceasta este inutilă, mai ales în partea de jos. Sunt unele utilaje care pot săpa un șanț de drenaj exact sub formă de pară orientată cu codița în jos. Acestea sunt mai ales utilizare în instalații de drenaj în agricultură.
8. Alegerea și sortarea pietrișului amplasat în geotextil
În interiorul sistemului de drenaj vom avea pietriș. Acesta va forma rezervorul de pietriș unde apa din sol va fi temporar stocată până ce tubul de drenaj va filtra și va transporta apa în altă zonă. Întregul rol al acestui pietriș este de a mări extracția apei din sol în mod accelerat. El este înconjurat de mult mai multe microgăuri decât tubul de drenaj propriu-zis. Aici mă refer la geotextil. Dacă am amplasa tubul de PVC cu geotextilul de dimensiuni reduse direct în sol, acesta va filtra mult mai greu apa din sol.
Oricum nu ar avea unde să o țină în cazul unor ploi torențiale sau inundații. Prin sortarea și alegerea corectă a pietrișului vom crea o cavitate în interiorul sistemului de drenaj. Acestă cavitate va fi destul de puternică pentru a susține încărcările de la suprafață. Nu va lăsa tubul de drenaj din plastic să fie zdrobit nici atunci când treci cu tirul pe deasupra. Rezervorul de pietriș încleștează bucățile de rocă între ele și formează un seif de arce. Similar unei galeri subterană care protejează țeava de plastic. Este important ca toate bucățile de pietriș să aibă aproximativ 30 de mm în diametru și să fie relativ neascuțite*.
Pietrișul trebuie să fie curat, fără nisip, pământ sau alte impurități. Pietrișul se poate spăla și usca înainte de utilizare. Acest lucru poate fi făcut într-o betonieră similară cu cea în care faci mortar sau beton. Dimensionarea și curățenia pietrișului este importantă. Cu cât pietrișul este făcut dintr-o rocă mai tare cu atât mai bine. Evitați calcarul cu orice preț. Mergeți pe roci dure magmatice precum dioritul, bazaltul, granitul sau andezitul. Alegeți în funcție de piatra disponibilă în zonă, dar să fie tare și bine dimensionată, ca în imaginea de mai sus.
9. Ansamblarea sistemului de drenaj
Până acum ne-am tot confruntat cu detalii care nu prea țin de noi. Acele detalii au fost stabilite când am cumpărat terenul. Însă la amplasarea și îmbinarea sistemului de drenaj totul depinde de executant. O bună îmbinare face toți banii investiți. Vom așeza geotextilul în șanț și ne vom asigura că el este așezat până în colțuri. Vom face asta cu pietre de râu rotunde și netede de mărimea unui pumn. Le vom așeza din 30 în 30 de cm. Nu vom utiliza unelte sau alte obiecte care ar putea deteriora geotextilul. Imaginați-vă că faceți un pat la un hotel de lux. Este nevoie de astfel de grijă.
Restul de geotextil îl vom va fi securizat tot cu pietre rotunde de râu. În imaginea de mai jos aveam o situație care ne arată cum să nu facem. Șanțul nu este drept, geotextilul este murdărit pe partea interioară de noroi, iar în partea stângă el este străpuns cu o clemă metalică pentru a fi securizat. Pe dreapta și pe stânga șanțului se poate amplasa o folie de PVC sau punți din lemn pentru a nu murdării, arde, găuri sau altfel deteriora geotextilul în faza de instalare. Este greu să-ți imaginezi că ai face asta. Dar este destul de probabil. Sunt foarte multe lucruri de spus despre această etapă. Însă prefer să vă spun că trebuie să țintiți pentru un tub neîntrerupt de geotextil în pământ.
Acest tub trebuie să conțină un ”tub” neîntrerupt de pietriș. Acest ”tub” de pietriș trebuie să conțină un alt ”tub” neîntrerupt de geotextil, iar într-un sfârșit acesta trebuie să conțină un tub de PVC găurit corespunzător. Deci tub în tub în tub în tub. Orice procedură capabilă să livreze o așezare corectă a acestora este permisă. Cred că aici ar ajuta foarte mult dacă aș atașa un video pe care să îl puteți derula înainte și înapoi până stăpâniți procesul. Este nevoie de o muncă meticuloasă și de o logistică bună pentru a reuși. Eu verific de 20 de ori înainte de a închide un ”tub”.
10. Acoperirea rezervorului de pietriș
Deja am discutat la punctul anterior despre ansamplarea sistemului de drenaj și am hotărât că o sa avem un inel în alt inel și tot așa, din materiale diferite. Vreau însă să vă atrag atenția în privința închiderii geotextilului pentru că acolo se greșește des. O să găsiți informații despre coaserea geotextilului pe tot internetul. Așa am învățat și eu inițial. Aceasta va fi o greșeală pentru că băgând acul în geotextil o să creezi niște găuri în rețeaua de microgăuri care o să permită unor particule fine de nisip și argilă să între în rezervorul de pietriș.
Pe timp ce trece aceste găuri vor alimenta cavitatea construită de spațiile dintre bucățile de pietriș cu un mâl greu permeabil. Acoperirea se face prin suprapunerea corectă a straturilor de geotextil secundar. Dar să nu încercați să îl topiți sau sa îl coaseți. După această suprapunere puteți amplasa sol pe geotextil pentru al securiza în loc. Eventual în puteți uda un pic pentru a avea mai multă greutate. Unele geotextile nu prea stau în loc exact cum dorești în faza inițială. Nu utilizați pietre grele pentru al securiza în loc pentru că acestea pot răni geotextilul când te apeși puternic pe ele.
Nu utilizați bucăți de armătură sau alte improvizații. Probabil că nu veți face asta, dar mă simt obligat să menționez detaliile astea. Peste geotextilul împachetat se amplasează același sol pe care l-am scos din șant, iar compactarea cu placa vibratoare se face abia atunci când am acoperit total șanțul. În următorul articol, partea a treia, vom discuta despre continuarea seriei și despre cealaltă parte a sistemului de drenaj, adică acolo unde se duce apa după ce iese din tubul de drenaj.