Ultimul articol din seria celor 15 pași pentru construcția unui sistem de drenaj se va referi la partea de câmp de drenaj. Practic locul unde apa va ajunge să fie drenată. Sistemul de drenaj preia apa din sol și o să o verse tot în sol, într-un rezervor subteran sau într-un rezervor de retenție a apei. Există diferențe semnificative între aceste trei variante și poate le vom discuta pe fiecare în parte pe viitor.
Totul de depinde de zona în care te afli. În cazul în care te afli într-o zonă în care apa este disponibilă din belșug, atunci nu are rost să o depozitezi și o vei vărsa în sol sau într-un râu. Dacă este nevoie să o plătești sau să o pompezi de undeva cu costuri mari, atunci probabil că o să vrei să nu o arunci. Această situație este destul de întâlnită la noi în țară. Ba avea prea multă apă, ba prea puțină.
11. Montarea țevii de mutare a apei
Apa trebuie să găsească o modalitate de a ieși din țeava perforată. O va face printr-o țeavă cu același diametru, dar fără perforații. O vom numi țeava de transport a apei drenate. Conectarea țevii de transport se face într-un punct jos al pantei de drenaj printr-o ramificație în formă de T. Adică apa o să vină din două direcții în această țeavă. Imediat ce iese din ramificația T, țeava de transport va adopta o pantă mai abruptă comparativ cu panta ușoară a sistemului de drenaj.
Această țeavă trebuie să stea sub adâncimea de îngheț, ca toate celălalte elemente ale sistemului de drenaj. La capătul celălalt al țevii vom avea o modalitate de a scurge apa. În acest articol nu vom descrie în detaliu variantele care duc la plasarea apei într-un alt sistem. În articolul 1n-cu3and – Sisteme și instalații de retenție a apei în sol voi scrie despre salvarea apei într-un sistem de retenție. Practic despre cele trei variante menționate mai sus. Apa se poate depozita într-un rezervor așa cum am explicat la Preluarea și înmagazinarea apei de ploaie de pe acoperiș.
O să putem recurge și la un câmp de drenaj amplasat într-o altă partea a terenului. În seria de articole 1n-cu3and – Cum să executăm un câmp de drenaj în mod corect voi explica cum se poate construi un astfel de loc. Sună ca un sistem de drenaj, are unele lucruri în comun cu un sistem de drenaj, dar nu este și nu poate fi utilizat ca un sistem de drenaj. Este chiar un proces invers. Pe viitor voi face o diferențiere într-un articol care se va numi 1n-cu3and – Diferența între un sistem drenaj și un câmp de drenaj.
12. Conectarea țevilor de transport într-un distribuitor comun
Un sistem de drenaj este rareori unicul de pe teren. În cadrul unui teren sau a unei gospodării o să avem mai multe sisteme de drenaj. Unul poate fi perimetral, iar majoritatea sunt în cadrul unor fundații. Este foarte important să nu permite apa dintr-un tub de drenaj să ajungă în altul. Dacă putem executa toate sistemele de drenaj pe același nivel, atunci aveam o situație ideală și corectă. Vom avea un sistem de drenaj lângă fiecare fundație a clădirilor de pe teren. Apoi, vom avea un sistem de drenaj pentru fiecare clădire subterană sau cămin tehnic.
Putem avea un sistem de drenaj chiar și în jurul unui coteț de animale, dacă acestea au fost contruite corect și fecalele de la animale nu ajung în solul de lângă clădire. Toate aceste sisteme de drenaj vor fi conectate într-un cămin de distribuție de țevile de transport. Căminul de distribuție nu este altceva decât cutie cu mai multe orificii care conectează mai multe țevi de transport venite de la același sistem de drenaj sau de la sisteme de drenaj diferite.
Nu este nimic neobișnut să ai mai multe țevi de transport de la același sistem de drenaj. Ba este chiar recomandat dacă sistemul de drenaj este este lung sau important, așa cum ar fi la o cladire subterană sau la un demisol. Dar vreau să vă spun ceva important aici. Cutia de distribuție trebuie să fie acoperită și îngropată sub adâncimea de îngheț. În imagine pare că prefabricatul de beton stă pe sol, dar el va fi adânc îngropat după ce se fac toate pregătirile necesare. Toată cutia trebuie amplasată sub adâncimea de îngheț.
13. Conectarea rigolelor în distribuitorul secundar
Deja am ajuns la partea opțională a sistemului de drenaj. Până acum am vorbit despre captarea apei din sol și filtrarea ei prin mai multe straturi. În realitate vom urmări să avem cât mai puțină apă în sol. Construcțiile și solul umed nu sunt prieteni prea buni, mai ales dacă locuiești într-o zonă de câmpie. Uneori, sistemul de drenaj vine și cu un set de rigole. Asta înseamnă că încercăm să captăm cât mai multă apă de pe suprafețele dure și impermeabile precum poteca, curtea betonată sau pavată.
În articolul Cele mai utilizate materiale pentru pavaje și poteci exterioare? v-am prezentat unele idei de a pava curtea. Unii oameni nu știu că rigolele sunt parte a sistemului de drenaj, iar alții cred că prin amplasarea rigolelor în curte, ei au sistem de drenaj. Aste depinde unde locuiești. În unele medii urbane, unde totul este acoperit de beton și asfalt și unde fiecare albie de râu a fost betonată sau drenată în altă parte, chiar dispare apa din interiorul solului. Sau ploaia reprezintă o sursă mult mai semnificativă de apă.
Tot ce vroiam să vă spun despre rigole și felul în care le conectam este că apa din rigole nu trebuie să se întoarcă în tubul de drenaj. Rigolele vor strânge tot felul de mizerii din curte, iar acele particule nu trebuie să ajungă niciodată să atingă componentele sistemului de drenaj. De regulă o să avem un distribuitor separat am rigolelor care se va conecta cu distribuitorul țevilor de transport. Acesta va fi similar cu primul doar că va fi mai adânc și mai mare în diametru.
14. Montajul distribuitorului secundar
Distribuitorul secundar este diferit de primul. Pe lângă faptul că este mai mare, el este și descoperit. Adică are un capac metalic și se poate coborâ în acest distribuitor. Capacul metalic poate fi pietonal sau rutier, pătrat sau rotund, încorporat unui prefabricat de beton sau simplu neatașat. Acest distribuitor se numește și punct de acces. Poartă această denumire pentru că el este la origini o componentă a unui sistem de canalizare urban. Acest distribuitor este deseori construit din beton și are o proprietate specială.
Din cauza îngropării lui adânci, chiar dacă este descoperit, apa din interiorul lui nu va îngheța în timpul iernii. Inerția termică a solului și incapacitatea betonului de a izola bine va păstra apa din distribuitor în formă lichidă. În imaginea de mai jos aveam un distribuitor din beton. De fapt avem prima parte din el. Acesta este conectat cu țevi de beton prea mari pentru un sistem de drenaj privat, dar distribuitorul arată la fel. Acesta este prezăzut cu scări pentru a putea coborâ în el. Peste acest prefabricat urmează să fie amplasate alte inele de beton, și apoi unul final care susține capacul metalic.
Distribuitorul secundar, în cadrul sistemului de drenaj are o adâncime peste doi metri. El este distribuitor primat pentru sistemul de scurgere, care nu este sistem de drenaj, poate fi doar o parte opțională din el. Mulți constructori și beneficiari spun sistem de drenaj la câteva rigole și un distribuitor. Fiind așa de adânc, el poate înmagazina o cantitate semnificativă de apă când este nevoie. În articolul 1n-cu3and – Montajul corect al prefabricatelor de beton pentru canalizare voi explica felul în care acesta trebuie montat. Chiar dacă el nu face parte dintr-un sistem de canalizare, montajul este aproape identic.
15. Testarea sistemului de drenaj construit
După ce am terminat construcția sistemului de drenaj o să putem să-l și testăm. Ne interesează circuitul apei. O să dorim să vedem cum udăm solul din curte și cum apa ajunge în distribuitorul rigolelor, adică cel secundar. Vreau să luați furtunul de grădină și să umpleți niște butoaie de 200 de litri cu apă, cu cât mai multe cu atât mai bine. Puteți utiliza și o umbrelă veche pe care o găuriți la vârf și o amplasați invers în butoi. Umbrela va umple imediat butoiul dacă plouă destul. Avem nevoie de 20 – 30 de butoaie.
După ce plouă bine, ele pot fi vărsate unul după altul în zona pe care dorim să o testăm. În articolul Sisteme independente de captare a apei de ploaie voi explica cum să captați apa de ploaie în butoare și recipiente. Astfel nu o veți plăti. Având în vedere că solul este deja îmbibat bine de la ploaie, ne interesează să măsurăm intervalul de timp în care luciul apei dispare. În mod normal acest lucru ar trebui să se întâmple în câteva secunde, maxim 90 de secunde. O să dorim să vedem dacă rămân bălți în unele zone.
Acest lucru se întâmplă când permeabilitatea solului nu a fost bine modificată și de regulă se va întâmpla începând de la 2-3 metri de rezervorul de pietriș, nu imediat lângă sau deasupra sistemului de drenaj. Dacă nu rămân balți pe suprafața solului înseamnă că sistemul de drenaj funcționeză și că există o continuitate a circuitului de apă.
Concluzia seriei și a articolelor
O informație importantă pe care vreau să o mai transmit este că un sistem de drenaj trebuie făcut cât mai mare și mai distribuit posibil. Am auzit perla că sistemul de drenaj usucă solul și că deteriorează arborii, plantele și legumele. Un sistem de drenaj nu face altceva decât să dreneze apa din sol în surplus. El nu drenează decât apa prezentă peste capacitatea capilarității solului. El nu usucă solul! Betonarea curților va duce la uscarea și întărirea unor soluri peste limita acestora de a mai purta vegetație, dar sistemul de drenaj nu face așa ceva.
Consider că această serie de articole este prea scurtă și că nu vă poate educa suficient dacă nu aveți măcar un pic de experință. Cu siguranța o să reușiți să construiți corect un sistem de drenaj dacă insistați și recitiți cele scrise de mine. Pentru situații concrete vă rog să mă contactați prin intermediul secțiunii de contact, dar să pregătiți poze și măsurători înainte să o faceți. Sunt constructor, nu magician. Nu pot să ghicesc ce situație aveți dacă nu îmi arătați.
Buna ziua,
Ma puteti ajuta cu un sfat. Am o curte mica de aproximativ 12 m patrati si sunt inconjurat de alte curti. Apa de ploaie nu are unde sa se duca si sta in strat de 25 cm cam 4 zile. Nu am unde sa dirijez apa pentru ca inseamna sa trec prin curtile vecinilor si nu vor. Cum pot scapa de apa de ploaie?
În casă îți intră apă?
Bună ziua,
Putem face un câmp de drenaj daca solul este de tip argilos loessoid?
Care este soluția de drenaj în acest caz, dacă nu există canalizare în apropiere?
Salut Alexei, sigur că se poate. Este destul să faci acest lucru în mod corect, însă banuiesc că nu ai un extras de compoziție a solului pentru a-mi arăta. Oricum, procedura suna cam așa:
1. Mărești aria câmpului de drenaj cu 50% față de calculul „normal”, de obicei 70-150 mp.
2. Împrăștii nisip de mare, sau de carieră, dar cel de mare este parțial organic și este mai favoribil pentru următorii pași. Ai nevoie de un strat de 250 mm de nisip, da un strat gros.
3. Închiriezi un buldoexcavator sau un buldorez și ari toată această arie. Te interesează să introduci tija de oțel la 1m sau 1,2 metri în sol. Vei brazda câmpul în lung și în lat, de două ori pentru omogenizarea nisipului cu lut-ul. După fiecare trecere nu strică să împraștii paie, plante uscate precum fânul, gazonul sau chiar ciocani de porumb.
4. Permeabilitatea solului se va schimba în timp, adică se va micșora la loc, dar va începe și un proces bacterian și biologic care va tot afâna amestecul creat.
5. Vei face un rezervor de pietriș ceva mai mare, cam tot cu 50% mai mare.
6. Vei planta niște plante necomestibile pe toată suprafața, plante care au o rădăcină superficială, de maxim 10 cm ( flori cu bulb, iarbă/gazon sau orice pantă fără rădăcină extinsă sau pivotantă. Aici trebuie vorbit cu un grădinar sau chiar cu un inginer horticol. )
În linii FOARTE MARI, cam asta este procedura de schimbare a permeabilității solului. Aș putea să mai adaug că trebuie să scoți bolovanii sau să mai mărești aria. Apoi, dacă nu ai suficientă suprafață în gospodărie, ai putea să ocupi această suprafață cu o clădire suspendată pe piloni, precum un porumbar
Buna ziua,
Deranjez cu o nelamurire….totul e la stadiul de proiect/ intentie….dar nu vreau sa omit ceva…la o constructie noua (casa) intentionez sa fac un demisol pe intreaga suprafata (100 m patrati), ingropat 2 m, plus 1 m exterior.
Studiul geo imi da adancimea de inghet la 90, si retineri ale apei de ploaie in sol intre 1 si 1,5 m. Sper ca n-am omis nimic.
Intrebarea e….la ce nivel ar trebui sa fac drenajul demisolului? La baza lui? La nivelul acestei ape? (geologul spunea ca solul de sub acel nivel nu permite apei sa coboare mai jos). Si, tot o intrebare…..ptr o eventuala scurgere in pardoseala demisolului (back-up in caz de inundatii, accidente neprevazute, etc) fac alt drenaj sub nivelul demisolului?
Multumesc.
1. Nu confunda drenajul cu scurgerea. Scurgerea din pardoseala demisolului nu are absolut nicio legătură cu drenajul. Ele au principii de funcționare diferite și sunt instalații diferite.
2. Tu vrei să îngropi demisolul vreo 2 metri în sol. Fundația ta va începe probabil de la -2,5 metri adâncime. Demisolul va fi hidroizolat, iar acea hidroizolație va fi înconjurată cu umplutură. Probabilitatea este scăzută ca acel sol care reține apă, să-ți fie în contact direct cu hidroizolația. Apa se va scurge în rezervorul de pietriș al drenajului, pe care îl vei amplasa sub nivelul fundației, dar la o distanță dictată de unghiul de repaus al solului de fundare. Tu vrei ca apa să „cadă” în câmpul de drenaj, nu vrei să umbli după apă. Ce se întâmplă dacă acest nivel al apei se modifică după ce termini construcția? Sapi iar?