În ultimul timp umblă tot felul de informaţii de interes comercial care vă sperie de radioactivitate. Acest articol este cu dedicaţie pentru cei care au asistat la conferinţe sau prezentări de produse şi au impresia că niciun material de construcţie nu mai e bun pentru casa lor. În continuare am să încerc să lămuresc paranoia răsărită în urma afirmaţiilor de genul “un studiu zice” că un anumit material de construcții este radioactiv și că o să te omoare dacă îl utilizezi. Serios? Care studiu…?
Radioactivitatea polistirenului, a plasticului sau a materialelor izolante nenaturale este o noțiune aberantă și total nefolositoare în vreo discuție. Se basează pe sentimentul de frică și pe lipsă de informații. Radioactivitatea este peste tot, fără ea, rasa umană nu s-ar mai dezvolta și nu cred că ar mai exista evoluție. Nu sunt foarte sigur că am dreptate însă știu că factorii mutageni ajutați de radiația solară a ajutat direcția în care am evoluat. În absența soarelui și a radiației solare, ar exista doar stagnare și moarte.
Radioactivitatea naturală care este prezentă peste tot
Toate materialele sunt un pic radioactive. Acest lucru se datorează radiaţiei solare. De exemplu, când vrei să determini dacă un alcool alimentar este natural sau nu, adică dacă este facut din prune sau din petrol, atunci testezi radioactivitatea. Dacă alcoolul NU este radioactiv, atunci este făcut din petrol şi e fals, făcut integral în fabrică. Dacă alcoolul are o doză de aproximativ 0,48 mSv (miliSievert) atunci alcoolul este natural pentru că are conţinut de radioactivitate de la soare. Este cât se poate de simplu.
Unele țări au normativ de calitate care interzice alcolul non-radioactiv pentru consum alimentar. Din câte ştiu eu, cel mai radioactiv material de construcţie este granitul. Chiar și așa el este foarte sigur şi sănătos. Să nu cumva să vă feriţi de granit sau să înţelegeţi că o să vă dea cancer blatul de la bucătărie. Este amuzant si ridicol în același timp. Eu consider că ar fi bine să vă lăsaţi de fumat şi de băut tot felul de otrăvuri frumos ambalate din comerţ pentru a vă îmbunătăţi sănătatea. Materialul din care vă construiţi locuinţa nu are nici un efect nociv asupra sănătăţii locatarilor.
Dacă într-o casă se fumează, radioactivitatea granitului de pe jos este ultimul risc pe care merită să îl luaţi în seamă. În imaginea de mai sus aveam o formațiune de roci în straturi. Aceste straturi favorizează eliberarea radonului din scoarța terestră. Dacă doriți să nu fiți afectați de radiație, nu construiți fundații care acoperă aceste tipuri de formațiuni. Mai devreme sau mai târziu, radonul va pătrunde în casă. Aceste situații se întâlnesc de regulă în zonele de munte cu roci tari. Nu știu cât de relevantă este informația, dar eram la capitolul radiații.
BCA-ul NU este radioactiv
Un zvon destul de bine propagat prin rândurile consumatorilor este că BCA-ul ar fi radiocativ. Asta îi face pe producătorii de blocuri de BCA să publice rapoarte despre radioactivitatea producelor vândute. Zvonurile au început când România a intrat în Uniunea Europeană. Motivul este că Rusia obişnuia să vândă la preţuri mai mici BCA-ul. Prețul era mic şi după ce se plăteau taxe vamale. Cum cei din UE nu puteau să le facă competiţie, au început cu zvonurile. Suedia, o ţară cu un standard înalt de calitate în domeniul construcțiiilor, foloseşte în continuare BCA-ul.
Suedia nu a dorit să-şi distrugă industria de BCA cum a făcut România şi oferă cetăţenilor săi o calitate bună la un preţ accesibil. Uniunea Europeană a înlocuit BCA-ul cu un produs care se numeşte BCU, beton celular uşor. BCA-ul este un material potrivit şi avantajos pentru construcţia locuinţelor cu regim de înălţime P+M sau P+1+M. În conjuncţie cu cadrele de beton armat, pereții confecționați din BCA au un cost mai mic decât pereții confecționați din cărămidă eficientă considerând același grad de izolație termică.
BCA-ul rămâne în continuare un material pe care îl puteți utiliza fără grijă la construcția caselor. Același lucru este valabil și pentru orice structură rezidențială cu un regim de înălțime P sau P+M. În cazul în care doriți să construiți structuri ceva mai înalte, atunci va fi necesar să apelați și la cadrele de beton armat. Este recomandat să evitați pe cât posibil utilizarea BCA-ului la structuri sub sol sau în subteran. Acest material nu are ce căuta într-un mediu care ar putea să devină umed sau ud.
Betonul NU este radioactiv
Am mai văzut surse care spun că betonul este radioactiv şi/sau cancerigen. De fapt, este exact pe dos, pentru că betonul este un material care din cauza conţinutului său, ecranează foarte bine radiaţiile şi te protejează de ele. De aceea reactoare nucleare sunt înconjurate de beton armat. Mai precis, din beton se fac cupole pentru centralele nucleare, tocmai pentru că protejează exteriorul de radiaţia din interiorul reactorului. O locuinţă din beton vă face numai bine pentru că limitează radiaţiile solare şi cele radio prezente peste tot în ultimele decenii.
Casele din beton armat te protejează foarte bine împotriva radiaţiilor electromagnetice. Acest tip de radiație nu are nici o legătură cu radioactivitatea materialelor, dar care reprezintă o sursă de îngrijorare printre cei care îşi construiesc case lângă linii de înaltă tensiune. Cu cât stai mai aproape de o linie de înaltă tensiune, cu atât beneficiezi mai mult de protecția betonului. Ajută foarte mult dacă este beton armat și nu simplu.
Radiația electromagnetică penetrează spațiul de locuit, dar într-un mod circular. Acest lucru înseamnă că radiația electromagnetică vine de sus și circulă în jos, sub forme de cercuri care își au centrul în locul unde este conductorul pe stâlp. Nu vă avantajează cu nimic dacă aveți pereții de beton însă nu și acoperișul sau fundația/pardoseala. Oțelul utilizat pentru armătura din beton este materialul care ecranează cel mai bine radiațiile magnetice. O casă din beton armat taie foarte mult efectul acestor tipuri de radiații provenite de la stâlpii de înaltă și medie tensiune.
Gipsul NU este radioactiv
Gipsul este cel mai întâlnit material de construcţii, fiind prezent în 99% din locuinţe şi spaţii comerciale. El este mai radioactiv decât cărămida, dar mai puţin radioactiv decât granitul. Îi văd pe cei care tot susţin că o casă construită din chirpici este foarte nu ştiu cum şi nu ştiu ce, mai bună decât una din beton. Uită să spună sau nu știu că finisajele tot cu rigips sau ipsos le faci. Deci pentru tine ca utilizator final, tot aia e. Casa din chirpici oferă unele aspecte diferite faţă de una din beton armat, iar unele din aspectele astea se pot numi avantaje.
Însă “lipsa de radioactivitate” nu se numără prin aceste avantaje. Adică, hai să ne gândim, cum ar fi să îţi pui mâna în gips, lipit de pielea ta şi să ai impresia că o să te iradieze şi că o să te îmbolnăvească de cancer. Este credibil? Ce să mai spună zugravul care șlefuiește o viață întreagă pereții înainte să-l vopsească cu lavabil? El de ce nu se mai îmbolnăvește de cancer? Radioactivitate sau efectele ei depind de gradul de expunere, iar acești oameni au gips în nas, în pantaloni, în urechi, în par, între degetele de la picioare.
În încercarea de a marginaliza unele materiale de construcții după o anumită agendă s-au tot inventat fel de fel de povești. Nu știu dacă a inventat cineva și povești despre gipsul din plăcile de gips-carton, dar cred ca le-ar fi destul de greu să convingă ascultătorul. Gipsul-carton nu este doar unul dintre cele mai utilizate materiale de construcții în momentul de față, dar este și un material care ajută la ecranarea anumitor camere de spital care găzduiesc aparate emițătoare de radiații. Deci opresc radiațiile, nu le produc.
Polistirenul și plasticul NU sunt radioactive
Polistirenul precum și orice altă formă de termoizolaţie NU poate fi radioactivă. Polistirenul este chiar un bun material de protecţie pentru radiaţii. Se aceea la centrala nucleară se poartă costume dintr-un plastic pentru că te sigilează faţă de mediul contaminat. Masele plastice au cea mai mică radioactivitate dintre toate materialele de construcţii. Plasticul nu are nici măcar radioactivitatea normală a solului, așa cum orice lemn, crenguţă, piatră sau orice alt obiect îl are. Plasticul este un material foarte stabil, de aceea rămâne foarte mult în sol.
Materialele artificiale nu sunt radioactive. Așa determini dacă un material este radioactiv sau nu. Cele naturale vor fi un pic radioactive pentru că sunt de la suprafața terestră, iar cele non-radioactive sunt scoase din adâncul pământului. Chiar și oxigenule este radioactiv. De fiecare dată când fulgeră, unii izotopi de oxigen din aer vor elimina radiație Beta. Majoritatea produselor vândute în magazinele alimentare sunt ambalate într-o formă de plastic. Dacă ar fi fost radioactiv am fi murit cu toții în câteva ore. Polistirenul este și el o formă de plastic.
El poate avea o formă solidă sau spumoasă. Cel solid este și el un material destul de bun ca material de protecție în fața anumitor tipuri de radiații. În concluzie, dacă cineva îți spune că ar trebui să construiești cu un anumit material de construcții și nu cu altul pe baza radioactivității, atunci ar fi bine să-l trimiți de unde a ieșit. Acel om, ori este neprofesionist/habar nu are pe ce lume trăiește ori este mincinos și încearcă să te convingă mințindu-te. Sunt foarte mulți care vând minciuni scumpe.
Domnule, esti unul din cei mai extraordinari bloggeri. Esti foarte inteligent si iti canalizezi mintea in sens pozitiv. Ministru intr-un guvern de tehnocrati te-as pune, daca ar fi dupa mine. Pacat ca cei care s-au inghiontit sa ajunga in fruntea tarii, nu se ridica la nivelul unor oameni ca dvs. Va multumesc pt tot.
Momentan sunt într-o dilemă și mă întreb dacă nu ați putea să-mi dați un sfat. Cum să fac șapa de la încalzire în pardoaseală și respectiv fără înclazire în pardoseală? Să o facă cineva elicopterizată sau o altă persoană manual, care se lauda ca o să iasă mai bine decât elicopterizată? Vă mulțumesc!
Ariel,
Trebuie să înţelegi câteva lucruri. În mare, şapa este de două feluri, semi-uscată sau lichidă.
Şapa semi-uscată este o şapă mai uşor de pus în operă. Eu îţi recomand să foloseşti şapă lichidă dacă doreşti încălzire prin pardoreală sau semi-uscată dacă nu are încălzire. Şapa lichidă îmbrăţişează mai bine elementul termic, fie el o ţeavă cu apă sau o rezistenţă electrică. Şapa lichidă, este… lichidă, iar uneori trebuie să faci lucrări de pregătire, etanşeitate, etc. Ea este mai scumpă decât cea semi-uscată, nu doar prin preţ ci şi prin manoperă, pregătiri, produse conexe, etc. Este şi mai greu să găseşti profesionişti care ştiu să pună corect în operă o şapă lichidă. Dacă ai bani şi acces la un astfel de produs lichid, îl recomand cu căldură.
Elicopterizarea este un proces de finisare, nivelare şi compactare a betonului sau a şapei. Odată ce şapa semi-uscată începe să prindă un pic de rezistenţă se trece la această elicopterizare. Vreau să ştii că şi în cazul în care vei elicopteriza, vorbind din perspectiva termică, nu vei avea aceeaşi transfer termic ca la şapa lichidă. Elicopterizarea se face pentru şapa semi-uscată şi nu este nevoie să o elicopterizezi pe cea lichidă, deşi se mai face şi asta când se eşuează turnarea corectă a şapei lichide. În funcţie de mărimea lucrării şi de buget, poţi să decizi ce e mai bine pentru tine. Elicopterizarea presupune transportul unor echipamente, căratul lor pe scări dacă nu este lift sau lift destul de mare, etc. Cei cu elicopterizarile vor strâmba din nas dacă ai 20 de metri pătraţi de elicopterizat.
Toate bune,
Şerbuţă Alexandru
Ca si primul raspuns,este prea mica functia de ministru pt.un profesionist cu asa onestitate ca tine.