Avantajele spațiilor de producție îngropate parțial în sol – 1/2

Când îngropăm spațiile de producție și depozitare, parțial în sol, reușim să depășim câteva obstacole. Eu am să vă prezint zece astfel de obstacole și vi le voi prezenta într-o serie de două articole, acesta și următorul. Primele cinci vor fi mai generale și cu impact exterioar, iar următoarele cinci vor fi mai detaliate și cu un impact interior. Îngroparea unei structuri în sol vine cu dezavantajul posibilelor inflitrații de apă din solul care înconjoară clădirea, însă dezavantajul poate fi compensat prin executarea corectă a unui sistem de drenaj.

Cam atât cu dezavantajele. Mai sunt unele argumente care pot fi sublianiate de anumiți beneficiari, dar acestea pot fi adresate cu costuri destul de mici, cu alegerea unui design diferit sau cu amplasarea unui element constructiv care leagă partea subterană a clădirii, de elementul dorit. Scufundarea clădirilor înseamnă coborârea lor în sol, pe o adâncime de 1-3 metri. Solul poate să fie complet plat sau întro pantă dezavantajoasă, precum într-o pantă neregulată pe un singur colț al clădirii.

1. Putem accesa un teren mai bun de fundare

Primul avantaj atunci când scufundăm clădirea este că putem pune fundația pe un sol mult mai bun, mai stabil și mai puțin supus înghețului. De aici o grămadă de avantaje care se pot realiza și altfel, dar mult mai scump. În special pentru halele mici, cu suprafețe de câteva sute de metri, care nu au o pardoseală de beton prea întinsă, iar clădirea nu este destul de grea pentru a o scufunda adânc în sol din motive structurale.

O hală mică sau un atelier meșteșugăresc are nevoie de pereți solizi, măcar până la înălțimea de 1,5 metri. Utilizăm aceaști pereți solizi pentru a ancora instalații, bancuri de lucru, mobilier care se poate răsturna, rafturi, etc. Dacă construim o hală bine gândită, vom suporta oricum costurile cu pereții solizi, indiferent că integrăm structura în sol sau nu. Avantajul scufundării clădirii constă în faptul că acești pereți sunt mai solizi și mai bine fundați în sol.

În imaginea de mai sus avem un exemplu de hală metalică cu nevoia de pereți solizi. Existența unui pod ruland accentuează și mai mult nevoia de fundare mai adâncă, iar aici mai apare un detaliu pozitiv. Stâlpii confecționați din profile de oțel ale structurilor încărcate semnificativ vor fi confecționați din profile mai ușoare și mai ieftine. Bucata de oțel ieșită din sol poate fi mai scurtă, sau poate fi rigidizată printr-o conectare a stâlpului de betonul care ține solul.

2. Exitența unor pereții solizi, scufundați sub adâncimea de îngheț

Pereții menționați mai sus pot avea avantajul că pot fi foarte bine izolați termic, grosimea termoizolației nemaifiind o problemă estetică sau funcțională. Pentru unele spații de producție, acesți pereți pot fi un avantaj, mai ales porțiunea care trece de adâncimea de îngheț. Pe timpul unei ierni friguroase, chiar și la o hală bine izolată fără un sistem de încălzire, temperatura o să scadă eventual sub zero grade Celsius. Acești pereți subterani pot influența pozitiv temperatura interioară pentru că sub adâncimea de îngheț, solul are o temperatură pozitivă.

Pardoseala de beton turnată pe un sol care nu îngheață, contribuie și ea cu temperatură pozitivă. Practic, prin scufundarea clădirii cu doar 1-1,5 metri, se pune la punct un sistem termic pasiv, care ne ajută doar să evităm temperaturile de îngheț. Această strategie nu este foarte avantajoasă pentru clădirile încălzite pe timp de iarnă, dar este mirifică pentru spațiile de depozitare și clădirile care nu funcționează pe timpul iernii. Mai jos avem o hală construită la suprafață, care a construit oricum acești pereți, doar ca să ajungă sub adâncimea de îngheț.

În plus, sistemul de drenaj pe care orice hală trebuie să îl conțină pentru a se feri de infiltrațiile din sol, se instalează sub adâncimea de îngheț și implicit măcar fundația trebuie să se afle la o adâncime corespunzătoare. Nu scăpăm de săpat și de costuri crescute dacă dorim să construim corect, de aceea am putea utiliza fondurile investite pentru a mai scoate și alte avantaje pe termen scurt sau lung.

3. Spațiile scufundate parțial în sol sunt parțial izolate fonic

În cazul în care construiți hala sau garajul lângă casa vecinului sau lângă propria casă, vor exista unele considerente de poluare fonică. Poluarea fonică are două componente principale. Prima componentă este zgomotul care se propagă prin aer. A doua componentă este legată de percuțiile pe care le produc anumite activități desfășurate în spațiul de producție. Le vom lua pe fiecare în parte și le vom discuta pentru a sublinia avantajele îngropării în sol.

Zgomotul este o undă sonoră transmisă prin aer, cu o amplitudine și frecvență constantă sau nu. Unda nu este purtătoate de multă energie, dar este destul de greu să o ecranăm din cauza direcțiilor de propagare și a faptului că zgomotul ricoșează din corpuri și suprafețe. Îngropând hala în sol, chiar și cu uși sau ferestre deschise, se reduc semnificativ intensiterea undelor care reușesc să iasă din clădire. Zgomotul nu va fi total anulat, dar va avea un impact mult mai redus.

Percuțiile sunt unde foarte puternice, purtătoare de putere mecanică, dar propagarea lor este reduse la halele bine fundate. Vă spuneam asta când am explicat despre interacțiunea între fundație, stâlp și placa elicopterizată de beton. Percuțiile sunt amortizate pentru că activitățile de pe pardoseala de beton sunt transmise în fundație. Dacă aveți o fundație care este mai joasă decât fundația clădirilor din jur, atunci procentul de energie transmisă este mai mică.

4. Depășirea unor probleme cu limita de înălțime a clădirii

Știu că foarte mulți din beneficiarii noilor hale de producție, au amplasat hala în mediul rural sau în cel urban, dar într-o zonă de case. Asta înseamnă că terenul este mai ieftin decât să construiești într-o zonă unde regimul de înălțime este mai permisiv. Halele sunt clădiri înalte, mai ales cele care au nevoie de deschidere mare, de pod rulant sau de ambele. Îngroparea halei în sol, ne permite să construim hale mai înalte, fără să modificăm PUZ-ul sau să ieșim în evidență.

Pentru halele de depozitare unde se urmărește utilizarea mărfurilor paletizate, înălțimea poate fi foarte importantă. Fără înălțimea potrivită, nu putem avea o densitate de mărfuri pentru a justifica investiția. Astfel coborârea în sol a pardoselei de beton armat poate oferi 1,5 -3 metri de înălțime internă, în plus. 1,5 metri înseamnă un palet adițional pe înălțime, iar 3 metri înseamnă 2 paleți. Dacă mulțiplicăm vom înțelege că acea înălțime adițională face toată diferența.

Depășirea limitei de înălțime prin săparea unui volum adițional în sol, poate însemna un avantaj în plus și pentru un spațiu comercial dificil de strecurat într-un cartier de case. Pot apărea anumite plângeri când cere autorizația de construcție pentru o construcție înaltă, iar justificare are deseori legătură cu umbrirea caselor vecine, a terenurilor agricole, a grădinilor de legume sau chiar a instalațiilor solare.