Faţă în faţă, am explica percepţia asupra tensiunilor electrice de prea multe ori. M-am gândit să scriu un articol și să fac trimitere la el. Spun percepţia, pentru că uneori se confundă căderea de tensiune pe circuit cu voltajul de fază. În articolul Diferenţa între tensiunea de fază şi tensiune de linie am explicat diferenţele între tensiune (voltajul) de linie şi cel de fază, adică cel monofazic (230V) şi cel trifazic (400V). Tensiunile, sau voltajele, sunt definite în strânsă legătură şi merită să citiţi şi acel articol. Pentru cei care știu deja diferența l-aș recomanda oricum.
[adinserter block=”3″]
Nu vă faceți griji, voi explica totul un pic mai jos și voi exemplifica. Pentru a înțelege acest noțiuni, în mod normal trebuie să înveți definiții, unități de măsură și tot felul de principii, nefiind ceva intuitiv. Dar eu voi explica, cu o logică funcțională, fără să fie nevoie să știți ce e ală un volt sau un amper. În Europa, voltajele între 220V și 240V, sunt tensiuni de fază și este specifice curentului electric monofazat, adică curentul electric de la priza din mediul rezidențial și industrial.
De unde confuzia de înţelegere a standardului de tensiune?
Este absolut normal să nu înţelegeţi diferenţele de voltaj. Unii cred că voltajele diferă de la o ţară la alta, lucru parţial adevărat, alţii au impresia că este vorba despre o calitate scăzută a tensiunii de fază, alt lucru parţial adevărat. La noi în ţară obişnuia să existe tensiune de linie de 380V. În momentul de față sunt oameni care încă mai spun că sunt racordaţi la 380. Însă din 2007, de la intrarea în Uniunea Europeană a început un proces de standardizare european care a renunţat treptat la acest voltaj pentru creşterea eficienţei energetice.
[adinserter block=”3″]
Voltajul de 380 de volţi a fost înlocuit cu cel de 400V peste tot în Uniunea Europeană. Transportul energiei electrice se face trifazat, dar noi la priza din locuinţă sau gospodărie folosim curent electric monofazat. Cumva ”transformăm” curentul trifazic în unul monofazic. Voltajul monofazic este strict legat de cel trifazic prin împărţirea tensiunii trifazate la radical din 3, sau 1,732. Practic, de la transformatorul de energie rezidențial, pornesc 4 cabluri. 3 conductori da fază și unul mai gros de nul.
Adică dacă împărţim 380V la 1,732 obţinem 219.39 volţi, şi spunem că avem 220V la priză, aşa cum aveam pe vremea comunismului. Pentru tensiunile moderne de 400V trifazat, avem 230.94 volţi pentru că împărţim voltajul de 400 V la 1,732, şi îi spunem acestui voltaj 230V. De exemplu, Marea Britanie are tensiune trifazată de 415V și monofazată o să fie de 239.6V, dar spunem că tensiunea este de 240V. Nimeni nu ține minte acele virgule. De aceea, rotunjim.
A. Căderea de tensiune pe circuit şi ce implică asta
Între transformator şi consumator există o distanţă, această distanţă lineară înseamnă că pe circuit sunt pierderi de energie care duc la o scădere a voltajului. Majoritatea prizelor din locuinţe au o variaţie de tensiune. Nu se consideră o considerată, dacă voltajul stă în unele limite. Dacă la consumar, tensiunea are o variaţie de maxim 3% pentru corpurile de iluminat şi de maxim 5% pentru restul consumatorilor, lucrurile sunt aproximativ acceptabile. Această cădere de tensiune face ca un branșament electric să fie scump.
[adinserter block=”3″]
Cu cât puterea pe acel branșament este mai mare ȘI/SAU distanța dintre transpormator și consumator este mai mare, cu atât cablul de energie trebuie să fie mai gros. Și cu o propoziție am descris majoritatea problemelor energetice de pe planetă. De cele mai multe ori, problema nu este generarea energiei electrice, ci transportul ei. Iar această cădere de tensiune pe circuit este fenomenul care ne spune că avem nevoie de metale tot mai conductive și de secțiuni ale cablurilor tot mai groase, pentru un anumit voltaj dat.
Căderea de tensiune pe circuit este doar o coincidenţă temporară. Toate căderile de tensiune sunt temporare și dependente de consum. Dacă nu-i consum, nu-i nici cădere. În articolul 1n-cu3and – Cum funcționează căderea de tensiune într-un circuit electric rezidențial? voi explica cum funcționează această modificare temporară de voltaj. Mare atenţie la acest exemplu pentru că am văzut prea multe explicaţii incorecte pe internet. Este important să înțelegeți explicația adevărată pentru aceste voltaje.
B. Problema politică a voltajului în Europa
Problema politică a voltajului în Europa a fost dată de Marea Britanie pentru că ei aveam voltaje trifazate pe joasă tensiune de 415V şi implicit pe monofazat de 239,60V. Din cauza faptului că erau impedimente economice şi politice foarte mari când era vorba ca Marea Britanie să coboare voltajul lor la 400V şi 230V, s-a ajuns la un compromis prin mărirea toleranţei la voltaj pe care le au electrocasnicele fabricate începând de atunci în Europa. Fără ca Europa continentală să mărească voltajul echipamentelor sau ca Marea Britanie să îl micşoreze.
[adinserter block=”3″]
Aceste standardizări au dus la multe schimbări binevenite. În procesul şi eforturile de standardizare au fost scoase din standard multe tensiuni precum cele de 6 kV, 10 kV şi cele de 36 kV, mergându-se doar pe standardul de 12/20 kV, dar în special pe cel trifazat. Acest lucru s-a dovedit a fi foarte benefic pentru eficienţa energetică, flexibilitatea reţelelor, standardizarea transformatoarelor, etc. La noi în ţară se folosesc în continuare aceste voltaje, dar ele dispar pe măsură ce transformatoarele necesită înlocuire.
Problema cu Marea Britanie este că au această situație și la celelalte nivele de distribuție și transport. În Europa avem standardul de 110 kV, iar britanicii au 135 kV. Mai sus, noi avem 220 de kV, ei au 275 kV. Da, discrepanțele se mențin. Harta de mai sus arată că UK, ar mai fi în UE, dar din punct de vedere energetic, mă bucur că s-au dus. Asta cred că o să ajute Uniunea să facă pași mai rapizi, mai ales că 2050 se aproprie cu pași rapizi.
Voltajul de 240 de volţi la priză rezultat din A. şi din B.
La unele prize, în special în cartierele rezidenţiale noi, case noi, birouri noi, vom avea 240 de volţi la priză. Va exista o mare confuzie pentru că noi nu suntem în Marea Britanie şi standardul la noi în ţară, ca în mai toate ţările europene, este de 230V, minus căderea de tensiune. În realitate, toate transformatoarele noi se fac acum pe 415V şi 240V la priză pentru că se intenţionează o creştere a calităţii parametrilor energiei chiar dacă trecem această energie prin reţele vechi şi subdimensionate.
[adinserter block=”3″]
Cu alte cuvinte se creşte un pic voltajul pentru a se compensa variaţiile de tensiune din cauza căderii de tensiune pe circuit. Astfel dacă la bornele de joasă tensiune ale transformatorului avem 239.60V, până la priză, voltajul o să mai scadă. În conjuncţie cu toleranţa electrocasnicelor şi echipamentelor vândute în Uniunea Europeană între 220V şi 240V, ajungem să fim în regulă chiar şi cu un voltaj un pic mai mare decât cel de 230V.
În concluzie, odată o să găseşti voltaje nominale diferite în anumite apartamente și case în funcție de distanța lor față de transformator. Iar pe de altă parte o să găseşti voltaje nominale diferite în anumite apartamente și case în funcție pentru că momentan suntem într-o perioadă de tranziţie spre o uniformizare la care aderă politicul şi legislaţia. Același lucru este valabil pentru producătorii de electrocasnice şi echipamente electrice, producătorii de cabluri şi transformatoare. Nici mediile care oferă educaţie despre reţelele electrice nu sunt mai unificate.
La o tensiune de 250 v la priza poti avea probleme cu aparatura casnica.
Mi s-a ars 2 hidrofoare iar la cel nou montat recent dupa 20 min de functionare se incalzeste motorul
Aveti dreptate. Baietii maresc tensiunile cat vor, dar se ajunge acolo incat o foarte mare a aparaturii electrice utilizate atat in mediul casnic, cat si in mediul industrial, aparatura de laborator samd, sa se defecteze datorita supratensiunii la care sunt folosite, ele fiind construite pentru 220 Vca, respectiv 380 Vca.
Chiar si acum, pe piata, gasesti aparatura la 220 Vca 50 HZ, noua, pentru ca neexistand niciun control asupra produselor care intra pe piata romaneasca, sunt foarte multe produse care se vor defecta foarte usor, la prima fluctuatie de tensiune din retea.
Mi am instalat un releu Digitop in tablou electricde 2 zile. Îmi arata undeva la 244 V ceea ce mi se pare cam mult. Menționez ca stau într un cartier rezidențial relativ nou cu 10 case. Este periculoasa aceasta tensiune?
Trebuie calibrat.
Intrebare: Daca imi aduc un electrocasnic din statele unite (un uscator de rufe) care functioneaza la 240V, il pot folosi in Romania la voltajul existent la noi? Mentionez ca uscatorul este la 240V nu la 110-120V cum sunt restul aparatelor electrice in SUA. Va multumesc.
Da! Poți fără probleme. Viteza va fi diferită. Ei au 60 Hz, iar noi 50 Hz. Asta înseamnă că dacă
în uscătorul ăla ai un motor cu 2 poli, atunci o să ai 3000 rpm la 50 de Hz și 3600 rpm la 60 Hz. Asta mai înseamnă că dacă alimentezi un motor făcut pentru 60 de Hz la 50 de hz o să dezvolte cu 1/6 mai puțină viteză și de 1/6 ori mai mult cuplu (lucru mecanic). Asta nu-i neapărat o tragedie. Uscătorul se va mișca mai încet, dar zic eu că va putea să-ți facă treaba. O să-ți crească un pic ineficiența electrică. Un motor asincron trebuie să stea în intervalul 60-80% din capacitate pentru o eficiență maximă. E posibil ca schimbarea frecvenței să te scoată din intervalul acela.
Greu este când iei un motor din Europa și îi duci în state, pentru că el va fi suprasolicitat și eventual se va strica.
Intrebare: Vreau sa achizitionez un frigider side-by-side, iar in specificatiile tehnice ale produsului e mentionata o tensiune de alimentare de 230volti. Din cate stiu noi avem 220volti. Va fii o problema aceasta diferenta? Multumesc
Este absolut ok. Și nu, noi nu mai avem 220V, ci avem 230V. 220 era pe vremea lui Ceașcă, dar de atunci s-au tot schimbat transformatoarele. Chiar dacă ai curent la 220V, frigiderul tău va funcționa fără probleme.
Buna seara! Am achiztionat un circular Bosch cu motor la 230v frecventa 50/60 hz. Este si varianta 220-240 50/60 hz . Vreau sa va intreb daca circularul la 230v va functiona in parametrii normali. Diferenta dintre cele doua este la 230 v are 2000w si 4200 rot/min iar la 220-240 2100v si 3200 rot/min.
Da, îl puteți utiliza fără grijă!
Salut, daca am un cablu pentru tv pe care scrie 250v pot sa il conectez la alt tv care cere 220-240v? Mentionez ca placa de alimentare cere 220-240v, cel putin asa scrie pe ea.
Da, poți!
Salutare! As dori sa montez in apartament prize de anglia avand in vedere ca mi se par mult mai sigure cu siguranta aceea( safe pentru copii) plus ca sunt mai estetice/compacte!
Se pot monta la noi in tara fara a avea probleme??
Multumesc frumos! O saptamana buna!!
Da, fără probleme! Ai aceeași frecvență și același voltaj ca în UK. Din punct de vedere al siguranței, cele mai sigure sunt cele utilizate în Elveția TIP J (doar 10 A) sau cele utilizată în Italia TIP L (tot 10 A). Priza TIP F (16A), este priza utilizată în Germania, pe care am adaptat-o și noi Românii, dar sunt nepotrivite pentru România. Important este să știți că tipul J are un sens trifazat. Adica puteți avea o priză în care introduceți un ștecăr normal monofazat de 10A, iar dacă aveți un motor sau un cuptor sau un consumator mai mare, atunci utilizați un ștecăr trifazat. Deci această priză primește trifazat, dar și monofazat. Treaba asta cu 16A pe monofazat este cam trasă de păr și nu o recomand, de fapt o condamn. Deja mi-am dat seama că trebuie să scriu un articol în privința asta.
Salutare. In apartamentul in care locuiesc am 245V la toate prizele. Nu este cam mult? Risc sa deteriorez echipamentele prin casa? Locuiesc deja de peste 3 ani si inca nu am intampinat probleme, dar, mi se pare totusi ca e depasit pragul de 230 cu mult.
Mentionez ca este vorba de un apartament intr-un imobil construit f recent.
Este în regulă.
Cum să fie în regulă dacă un echipament funcționează la 230V? Nu e evident că se strică la 245V cât a spus Cornel?
Sau aici contează și limitele admise ale aparatelor? Care ar fi procentul acceptabil?
Echipamentul funcționează la 250V, dacă te uiți pe echipament o să vezi că scrie „aproximativ” 250V. Apoi ai căderea de tensiune pe circuit, care mai coboară voltajul. Este în regulă.
Salutari, am un circular din anglia care functioneaza la 110v, poate functiona si in Romania?
Salut! Nu poate funcționa așa cum nu funcționează nici în UK, în mod direct. Acele circulare sunt făcute pentru șantiere. Ai nevoie de un transformator de la 230V la 110V. Poți să găsești tot în UK, sunt alea galbene de șantier la câteva sute de lire sau poate găsești un PowerBox din tablă cu multe ștecăre. Prin UK o să le tot vezi pe toate șantierele, sunt alimentate la 400V și scot 11 KW la 110V. Astea sunt mai scumpe, dar le găsește la mâna a doua. Oricum, puterea circularului trebuie să nu depășească 80% din puterea transformatorului. Dacă ai un motor de 1600W, ai nevoie de un transformator de minim 2000W.
Buna ziua. De ce se folosesc cabluri de 1kv retelel de joasa si nu 0.5kV ?
Salut Mihai. Nu știu de unde ai scos tu fix 500V, însă uite niște aspecte la care ar trebui să privești. Joasa tensiune este definită între 0 și 1000V. Există un spectru larg de tensiuni în acest interval. De exemplu, 110V, 120V, 220V, 230V, 400V, 460V, 500V, 690V, 700V etc. Astea sunt doar motoarele și doar pe curent alternativ. Producătorul nu știe la ce vrei tu să utilizezi cablul. De exemplu, conductorul FY, sau conductorul unifilar din cupru are specificația Uo/U=450/750 V. Asta înseamnă că tensiune nominala Uo este de 450V (trifazatul stea de 400V mai variază și el) și o tensiune maximă de 750V (trifazatul de 400V dintr-o configurație delta poate forma un trifazat 690V în configurație stea și probabil că sau gândit să creeze o anumită toleranță). Un conductor de 24.000V și unul de 1000V au același cupru/aluminiu, izolația este partea care diferă. Pentru unii conductori se face până la 1000V, pentru alții doar până la 750V, etc. În funcție de aplicație. Însă pentru o aplicație mai generală, având în vedere că presupune un cost nesimnificativ, se merge pe 1000V din start.
Buna, ma gandesc sa pun dus electric instant la tara pentru la apa calda. Am gasit in UK asemenea aparate. La consumul lor (de functionare) scrie 8,5kw sau 9,5kw. Le-as putea utiliza aici? ,ultumesc
Salut, da, merge perfect. În UK ai 240V, în România ai 230V. Dușul electric o să meargă și la 250V, nu e pretențios. Acelea ieftine de 200 de lei functionează la tensiuni între 170V si 250V. Însă observ o problemă. Puterea de 8,5 KW sau 9,5 KW înseamnă un amperaj foarte mare, prea mare pentru rețelele rurale. Mai bine cumperi din România un duș electric cu rezervor, care încălzește apa treptat cu un branșament electric de putere mai mică. Prețurile boilerelor electrice pornesc de la 600 de RON.
Salut Alexandru. Apropo de dușuri electrice și amperaj foarte mare. Sunt în faza de proiectare pentru o căsuță în mediu rural și arhitectul a recomandat instant electric presurizat pentru apă caldă (duș, bazin baie, chiuvetă bucătărie). Eu mă gândeam la boiler electric 100 litri, spațiul fiind ocupat de 2 persoane. Ce parere ai? Mulțumesc.
Ca de obicei, clientul gândește mai bine ca arhitectul. Acel bazin de apă este destul de supărător când stai într-un apartament cu suprafața sub limita legală, dar pentru o casă la țară, este ideal. Îl poți face chiar mai mare, mai ales că recomand să îl pui pe sol, nu suspendat. Fiind la țară, rețelele electrice sunt la pământ, și nu vrei să te joci cu amperaje mari, că n-ai de unde. Un duș electric fără rezervor poate consuma și 5 – 6 kW. Rețelele din mediul rural sunt rareori dimensionate pentru minimul de 4 kW. Deci vei avea nevoie de un duș de 230V (care în mediul rural ajunge și 140V), iar amperajul ajunge să fie foarte mare și să nu poți utiliza acel duș la puterea sau debitul de care ai nevoie. În concluzie, dacă faci duș seara și vara, când și alții consumă pe rețea cu plita electrică, aerul condiționat, etc. atunci cei 6 kW sunt imposibili sau ocazionali.
Am scris articolul https://www.constructosu.eu/de-ce-am-cadere-de-tensiune-mult-prea-mare-la-priza/ pentru a explica ce se întâmplă la rețele electrice din mediul rural. Dacă ai rezervor, cu cât mai mare, cu atât mai bine, atunci ai posibilitatea să consumi în timpul nopții când tariful este foarte mic și să te speli cu apă caldă în timpul zilei când rețeaua este depășită. Evident trebuie să alegi un tarif cu diferențiere orară. Deci, soluția cu rezervorul este cea evidentă aici.
Aș vrea să mai adaug că dușurile electrice, ca și boilerele electrice au niște puteri înscrise în funcție de puterea lor, nu în funcție de consum. Uitați-vă bine pe dispozitiv și cereți lămuriri de la producător. El scrie pe cutie puterea care iese, nu aia care intră. Cu cât echipamentul este mai ieftin, cu atât el este mai ineficient. Dușurile mici de 2000W, fără brand cunoscut, sunt mult mai ineficiente ca cele mari de calitate. Alterori scrie 2000W pe el și îți livrează 700W. Adică niște porcării.
Rezervorul de apă are un avantaj absolut important. Anume, el poate fi trifazat. Asta înseamnă că eficiența se dublează față de prostioarele ales de câteva sute de lei, dar și că îți oferă posibilitatea să obții o putere mai mare de pe rețeaua stradală. Sunt multe de spus, cred ca am să scriu un articol separat pentru acest subiect.
Bună seara,
Problema mea este total diferită de cele prezentate de majoritatea comentariilor din acest topic.
În locuința mea, foarte rar se ajunge la 220V. Cel mai adesea, tensiunea este undeva pe la 208~210V. Uneori scade chiar și sub 200V. Cel mai puțin am văzut 195V.
Cred că din aceasta cauză, becurile luminează intermitent, iar unele din aparatele electrice, gen compresor de aer sau aparat de sudură, nu funcționează corespunzător.
Îmi puteți spune, vă rog, ce este de făcut?
Poate te va ajuta acest articol.
https://www.constructosu.eu/de-ce-am-cadere-de-tensiune-mult-prea-mare-la-priza/
Bună ziua,
Folosesc un releu pentru protecție în apartament. L-am calibrat să arate voltajul real de 230-231V și odată pe săptămână, crește voltajul la 245V, moment în care decuplează toată casa. El fiind setat de mine, să intre în protecție, la 242V. Pe toate aparatele din casa scrie 220-240V. Este ok să cresc tensiunea de decuplare la 246V? pentru a nu mai rămâne fără curent în casă.
Mentionez ca toate aparatele au înscris 220-240V, nici unul nu are scris aproximativ @50V
Risc dacă cresc setarea la 246V?
Salut Radu,
Da, este în regulă. Oricum tu o să mai ai o cădere de tensiune până la consumatori și oricum ele sunt pregătite pentru un 250V.
Buna ziua,
Mama doreste sa-si instaleze in apartament 4 prize care sa functioneze la 110/120V (pt a putea folosi aparatura electrocasnica / electronica fabricata/cumparata in USA. Electricianul ii va trage circuite separate pt fiecare din aceste prize de la panou. As dori sa stiu daca este necesar (sau daca este mai bine) sa cumpar Panoul electric din USA (in care pt locuintele rezidentiale intra current 220 de la reteaua stradala si iese 110V la prize) … precum si circuit brakers / sigurantele respective de 15A sau 20A. A doua intrebare estee referitoare la frecventa curentul electric care in US este de 60KHz fata de 50KHz in Romania. Va rog daca se poate sa imi trimiteti raspunsul si via e-mail.
Salut, Panoul electric pe 120V nu este relevant. In Statele Unite intră 240V care este „split phase”, adică este format din două faze, așa cum la noi, tensiune între doua faze este 400V. Nu confunda aspectul acesta, adică nu trebuie confundat 220/230/240 V din Europa cu 240V din continentul nord-american. Nu este același lucru pentru că la noi tensiune de 230V este între fază și nul, nu între două faze. Apoi frecvența la noi în țară este de 50Hz, nu de 50 de kHz, fiind vorba despre o diferență foarte mare. Poți să iei un transformator după puterea consumatorilor pe care îi are mama ta. Acest transformator transformă 230V în 120V și o poate face pentru niște puteri foarte mari. Frecvența este importantă în unele cazuri și neglijabilă în altele.
De ce am gasit acelasi aparat in 2 variante electrice: 3 faze/230V si 3 faze/400V, ambele la 50Hz.
Care este diferenta?
Salut Optimiu, se poate să fie așa. 230V pe care îl vezi acolo este tenziunea de linie (între două faze) de la nord-americani, nu cea de fază (între fază și nul) de la noi. Ei au frecvența de 60 hz, care generează viteze mai mari ales sistemelor de ventilație sau de exhaustare. Am văzut că cu asta te ocupi. Utilizând un motor cu trei faze 230V în loc de 400V, va însemna aceeași siguranță electrică și același amperaj, deci o putere mai mică din cauza voltajului și un rpm mai mic din cauza frecvenței, dar va funcționa poate acceptabil și fără transformator trifazat de la 400V la 230V. Aș fi atent la curentul de pornire al motorului, îți trebuie un soft-starter.
Buna ziua
Am la tara o locuinta care nu este legata la reteaua de curent electric. Nu intentionez acest lucru deoarece ajung acolo destul de rar. Cu toate acestea am de gand sa-mi duc o serie de scule electrice si totodata sa-mi amenajez un minim de confort. Pentru acest lucru intentionez sa achizitionez un generator electric. Pentru a fi acoperitor (inclusiv si pentru un aparat de sudura neprofesional) intentionez sa achizitionez un generator de 8500 w (cca 4000 ron) cu iesire de 400V si 230 V.
1. Credeti ca este suficient pentru un consum normal, neexcesiv (doar din cand in cand un aparat de sudura)?
2. Din priza de 400 de V se poate scoate pentru un consumator mai puternic de 230 V printr-o legare adecvata a conductorilor tensiunea de 230 V?
3. In acest caz, exista pericolul de defectare al consumatorului cuplat la priza de 400 de V sau al generatorului caruia i se ia tensiune de 230 V din priza de 400 de V?
Va multumesc,
Cu stima Ing. Marin Laurentiu
Salut Laurențiu. Am primit primul tău comentariu. Problema e că ai atins foarte mulți nervi și trebuie să scriu un articol ca să-ți pot explica felul în care ar merge ce vrei tu să faci. Un generator de 8,5 kW, la prețul de 4000 RON, este ceea ce eu numesc minune. Dacă discutăm despre un generator nou, aș fi sceptic. Din datele pe care mi le-ai furnizat, deși foarte puține și cred eu greșite aș răspunde așa.
1. Nu.
2. Nu, aici se fac niște confuzii din lipsă de cunoștințe temenice ale alternatoarelor. Toți le facem la început, avem impresia că porcii zboară. Tu vrei cumva, să iei puterea din trei faze (400V) și o bagi într-o fază (230V). Este chiar o contradicție pentru că acel cupru din alternator rămâne la fel, tot impedanța aia maximă rămâne, dar voltajul scade. Deci puterea pe fiecare bobina scade, nu crește. Ai putea să cumperi un alternator monofazat și să pui motorul diesel să-l învârtă. Așa ai scoate mai multă putere electrică la 230V, însă tot mai puțin de 8,5 kW, dar deja ai un alt tip de generator.
3. Da, poți să faci scurt, poți să suprasoliciți partea electrică a generatorului (deși ar trebui să fie protejat de o siguranță electrică), vei pierde garanția dacă ai. Atenție, unele generatoare trifazate nu au nul în priza de 400V. Cel de 230V are prin legarea în stea a bobinelor și scoaterea unui nul, dar cablul de nul venit de la alternator va fi dimensionat doar pentru ce scrie pe cutie, sau sub. E posibil să distrugi izolația nul-ului până în alternator. În mod normal, la alternatoarele adevărate, și scumpe, terminațiile cablurilor bobinelor sunt scoase din alternator într-o cutie exterioară, și în exterior se fac legăturile pentru stea. La cele ieftine, de 4000 RON pentru 8,5 kW, nu știu… Astea sunt cele cu branduri True Power, JET PoWeR, Power Power sau simplu GeneratorXYZ, te doare capul, dar alea nu cred că vor duce nici 400 de ore de funcționare. Eu personal, m-aș duce spre un generator SH sau cu niște panouri solare, invertor și baterii, banuiesc că nu vrei să sudezi noaptea, iarna sau când plouă.