Constructosu'
  • Scopul
  • Articole
  • Ofertă
    • Consultanță
    • Advertoriale
  • Utilaje DIY
    • Circular cu masă
    • Fierăstrăul cu bandă
    • Aparat de sudură I
    • Aparat de sudură II
    • Compresor
    • Strung metal
    • Maşină de roluit
    • Mașină de îndoit profile
    • Berbec piloni
  • Proiecte
    • Casă cu atelier
    • Ușă de garaj
    • Cutie fotografie de produs
  • EN
Electrice

Care este diferenţa între tensiunile de 220V, 230V şi 240V?

by Alexandru Şerbuţă noiembrie 24, 2017 29 Comments
Care este diferenţa între tensiunile de 220V, 230V şi 240V?

Faţă în faţă, am explicat diferenţa între percepţiile voltajelor de atâtea ori, încât m-am apucat să scris un articol despre asta. Cred că este mai simplu să fac trimitere aici. Spun percepţia, pentru că uneori se confundă căderea de tensiune pe circuit cu voltajul de fază. În articolul Diferenţa între tensiunea de fază şi tensiune de linie am explicat diferenţele între voltajele de linie şi cele de fază, adică cel monofazic şi cel trifazic.

Ele sunt definite în strânsă legătură şi merită să citiţi şi acel articol. Pentru cei care știu deja diferența l-aș recomanda oricum. Întotdeauna încerc să pun lucrurile într-o lumină care te ajută să vezi lucrurile exact așa cum sunt. Tensiunile între 220V și 240V sunt în Europa voltaje de fază și este specific curentului monofazat, adică curentul de la priza din dormitor. Din nou, articolul menționat mai sus o să vă ajute să faceți sens de unele informații pe care le scriu aici.

De unde confuzia de înţelegere a standardului de tensiune?

Este absolut normal să nu înţelegeţi diferenţele de voltaj. Unii cred că voltajele diferă de la o ţară la alta, lucru parţial adevărat, alţii au impresia că este vorba despre o calitate scăzută a tensiunii de fază, alt lucru parţial adevărat. La noi în ţară obişnuia să existe tensiune de linie de 380V. În momentul de față sunt oameni care încă mai spun că sunt racordaţi la 380 de V.

Însă din 2007, de la intrarea în Uniunea Europeană a început un proces de standardizare european care a renunţat treptat la acest voltaj pentru creşterea eficienţei energetice. Voltajul de 380 de volţi a fost înlocuit cu cel de 400V peste tot în Uniunea Europeană. Transportul energiei electrice se face trifazat, dar noi la priza din locuinţă sau gospodărie folosim curent electric monofazat. Cumva ”transformăm” curentul trifazic în unul monofazic. Voltajul monofazic este strict legat de cel trifazic prin împărţirea tensiunii trifazate la radical din 3, sau 1, 732.

Două prize cu împământare voltaj 230 220 240 volți

Adică dacă împărţim 380V la 1,732 obţinem 219.39 volţi, şi spunem că avem 220V la priză aşa cum aveam pe vremea comunismului. Pentru tensiunile moderne de 400V trifazat, avem 230.94 volţi pentru că împărţim voltajul de 400 V la 1,732, şi îi spunem acestui voltaj 230V. Marea Britanie are tensiune trifazată de 415V și monofazată o să fie de 239.6V, dar spunem că tensiunea este de 240V.

A. Căderea de tensiune pe circuit şi ce implică asta

Între transformator şi consumator există o distanţă, această distanţă lineară înseamnă că pe circuit sunt pierderi de energie care duc la o scădere a voltajului. Majoritatea prizelor din locuinţe au o variaţie la voltaj fără să fie considerată o problemă dacă voltajul stă în unele limite. Dacă voltajul are o variaţie de maxim 3% pentru corpurile de iluminat şi de maxim 5% pentru restul consumatorilor, lucrurile sunt aproximativ acceptabile.

În imaginea de mai jos avem un transformator de distribuție. El este un echipament de capăt și este special pentru că intră 3 fire în el și ies 4. Nici un alt transformator din sistemul de distribuție de la sursă și până la consum nu are această proprietate. În articolul 1n-cu3and – Transformatoare prezente în instalațiile de distribuție a energiei electrice o să explic pe lung pentru cei care doresc să înțeleagă cum să construiască rețele de energie electrică. O cădere de 5% pe un circuit cu voltaj nominat de 230V înseamnă 219.39 volţi.

Cabluri electrice grupate si montate pe o tava

Această măsură te-am duce cu gândul că încă mai ai voltaj monofazic derivat din trifazatul 380V. Este doar o coincidenţă și este doar un voltaj temporar pentru că toate căderile de tensiune sunt temporare și dependente de consum. În articolul 1n-cu3and – Cum funcționează căderea de tensiune într-un circuit electric rezidențial? voi explica cum funcționează această modificare temporară de voltaj. Mare atenţie la acest exemplu pentru că am văzut prea multe explicaţii incorecte pe internet. Este important să înțelegeți explicația adevărată pentru aceste voltaje, nu doar niște aparențe.

B. Problema politică a voltajului în Europa

Problema politică a voltajului în Europa a fost dată de Marea Britanie pentru că ei aveam voltaje trifazate pe joasă tensiune de 415V şi implicit pe monofazat de 239.60V. Din cauza faptului că erau impedimente economice şi politice foarte mari când era vorba ca Marea Britanie să coboare voltajul lor la 400V şi 230V, s-a ajuns la un compromis prin mărirea toleranţei la voltaj pe care le au electrocasnicele fabricate începând de atunci în Europa. Fără ca Europa continentală să mărească voltajul echipamentelor sau ca Marea Britanie să îl micşoreze.

Aceste standardizări au dus la multe lucruri bune pentru că în procesul şi eforturile de standardizare au fost scoase din standard multe voltaje de medie tensiune precum cele de 6KV, 10 KVşi cele de 36 KV, mergându-se doar pe standardul de 20 KV. Acest lucru s-a dovedit a fi foarte benefic pentru eficienţa energetică, flexibilitatea reţelelor, standardizarea transformatoarelor, etc. La noi în ţară se folosesc în continuare aceste voltaje dar ele dispar pe măsură ce transformatoarele necesită înlocuire.

Reteaua energetica europeana

Problema cu Marea Britanie este că au această problemă și la celălalte nivele de voltaje de transport. În Europa avem standardul de 110KV, iar britanicii au 135 KV. Mai sus, noi avem 220 de KV, ei au 275 KV. Da, discrepanțele continuă și toate că dacă reușesc să iasă cu totul din Uniunea Europeană poate ies și din discuțiile privint eficiența energetică. Asta cred că o să ajute Uniunea să facă pași mai rapizi.

Voltajul de 240 de volţi la priză rezultat din A. şi din B.

La unele prize, în special în cartierele rezidenţiale noi, case noi, birouri noi, vom avea 240 de volţi la priză. Va exista o mare confuzie pentru că noi nu suntem în Marea Britanie şi standardul la noi în ţară, ca în mai toate ţările europene, este de 230 de volţi, minus căderea de tensiune. În realitate, toate transformatoarele noi se fac acum pe 415V şi 240V la priză pentru că se intenţionează o creştere a calităţii parametrilor energiei chiar dacă trecem această energie prin reţele vechi şi subdimensionate.

Cu alte cuvinte se creşte un pic voltajul pentru a se compensa variaţiile de tensiune din cauza căderii de tensiune pe circuit. Astfel dacă la bornele de joasă tensiune ale transformatorului avem 239.60V, până la priză, voltajul o să mai scadă. În conjuncţie cu toleranţa electrocasnicelor şi echipamentelor vândute în Uniunea Europeană între 220V şi 240V, ajungem să fim în regulă chiar şi cu un voltaj un pic mai mare decât cel de 230V.

Stabilizator de tensiune pentru putere mare

În concluzie, odată o să găseşti voltaje nominale diferite în anumite apartamente și case în funcție de distanța lor față de transformator. Iar pe de altă parte o să găseşti voltaje nominale diferite în anumite apartamente și case în funcție pentru că momentan suntem într-o perioadă de tranziţie spre o uniformizare la care aderă politicul şi legislaţia. Același lucru este valabil pentru producătorii de electrocasnice şi echipamente electrice, producătorii de cabluri şi transformatoare. Nici mediile care oferă educaţie despre reţelele electrice nu sunt mai unificate.

220V230V240v380V400v415Vamperajcădere de tensiunetensiuneUniunea Europeanăvoltaj

  • Previous Pierderea de caldură la o casă sau clădire de mici dimensiuni3 ani ago
  • Next Poziţionarea prizelor şi a întrerupătoarelor într-o locuinţă3 ani ago

29 Replys to “Care este diferenţa între tensiunile de 220V, 230V şi 240V?”

  1. Stefan spune:
    02/06/2018 la 10:42

    La o tensiune de 250 v la priza poti avea probleme cu aparatura casnica.
    Mi s-a ars 2 hidrofoare iar la cel nou montat recent dupa 20 min de functionare se incalzeste motorul

    Răspunde
    1. aky roman spune:
      25/10/2019 la 15:09

      Aveti dreptate. Baietii maresc tensiunile cat vor, dar se ajunge acolo incat o foarte mare a aparaturii electrice utilizate atat in mediul casnic, cat si in mediul industrial, aparatura de laborator samd, sa se defecteze datorita supratensiunii la care sunt folosite, ele fiind construite pentru 220 Vca, respectiv 380 Vca.
      Chiar si acum, pe piata, gasesti aparatura la 220 Vca 50 HZ, noua, pentru ca neexistand niciun control asupra produselor care intra pe piata romaneasca, sunt foarte multe produse care se vor defecta foarte usor, la prima fluctuatie de tensiune din retea.

      Răspunde
  2. Pingback: Utilitățile necesare pentru un mediu rezidențial modern | Constructosu'
  3. Pingback: Transformatoarele de medie tensiune 12/20 kV - 240/400 V | Constructosu'
  4. Alex spune:
    23/06/2019 la 23:55

    Mi am instalat un releu Digitop in tablou electricde 2 zile. Îmi arata undeva la 244 V ceea ce mi se pare cam mult. Menționez ca stau într un cartier rezidențial relativ nou cu 10 case. Este periculoasa aceasta tensiune?

    Răspunde
    1. RV spune:
      10/12/2019 la 12:37

      Trebuie calibrat.

      Răspunde
  5. Nick Dobrota spune:
    14/11/2019 la 13:51

    Intrebare: Daca imi aduc un electrocasnic din statele unite (un uscator de rufe) care functioneaza la 240V, il pot folosi in Romania la voltajul existent la noi? Mentionez ca uscatorul este la 240V nu la 110-120V cum sunt restul aparatelor electrice in SUA. Va multumesc.

    Răspunde
    1. Alexandru Şerbuţă spune:
      16/11/2019 la 13:58

      Da! Poți fără probleme. Viteza va fi diferită. Ei au 60 Hz, iar noi 50 Hz. Asta înseamnă că dacă
      în uscătorul ăla ai un motor cu 2 poli, atunci o să ai 3000 rpm la 50 de Hz și 3600 rpm la 60 Hz. Asta mai înseamnă că dacă alimentezi un motor făcut pentru 60 de Hz la 50 de hz o să dezvolte cu 1/6 mai puțină viteză și de 1/6 ori mai mult cuplu (lucru mecanic). Asta nu-i neapărat o tragedie. Uscătorul se va mișca mai încet, dar zic eu că va putea să-ți facă treaba. O să-ți crească un pic ineficiența electrică. Un motor asincron trebuie să stea în intervalul 60-80% din capacitate pentru o eficiență maximă. E posibil ca schimbarea frecvenței să te scoată din intervalul acela.

      Greu este când iei un motor din Europa și îi duci în state, pentru că el va fi suprasolicitat și eventual se va strica.

      Răspunde
  6. Dana Ionescu spune:
    10/12/2019 la 15:37

    Intrebare: Vreau sa achizitionez un frigider side-by-side, iar in specificatiile tehnice ale produsului e mentionata o tensiune de alimentare de 230volti. Din cate stiu noi avem 220volti. Va fii o problema aceasta diferenta? Multumesc

    Răspunde
    1. Alexandru Şerbuţă spune:
      10/12/2019 la 19:54

      Este absolut ok. Și nu, noi nu mai avem 220V, ci avem 230V. 220 era pe vremea lui Ceașcă, dar de atunci s-au tot schimbat transformatoarele. Chiar dacă ai curent la 220V, frigiderul tău va funcționa fără probleme.

      Răspunde
  7. Marius spune:
    16/01/2020 la 22:31

    Buna seara! Am achiztionat un circular Bosch cu motor la 230v frecventa 50/60 hz. Este si varianta 220-240 50/60 hz . Vreau sa va intreb daca circularul la 230v va functiona in parametrii normali. Diferenta dintre cele doua este la 230 v are 2000w si 4200 rot/min iar la 220-240 2100v si 3200 rot/min.

    Răspunde
    1. Alexandru Şerbuţă spune:
      20/01/2020 la 09:47

      Da, îl puteți utiliza fără grijă!

      Răspunde
  8. Dranoel spune:
    17/01/2020 la 00:09

    Salut, daca am un cablu pentru tv pe care scrie 250v pot sa il conectez la alt tv care cere 220-240v? Mentionez ca placa de alimentare cere 220-240v, cel putin asa scrie pe ea.

    Răspunde
    1. Alexandru Şerbuţă spune:
      20/01/2020 la 09:47

      Da, poți!

      Răspunde
  9. Matthias Stefan spune:
    28/04/2020 la 01:00

    Salutare! As dori sa montez in apartament prize de anglia avand in vedere ca mi se par mult mai sigure cu siguranta aceea( safe pentru copii) plus ca sunt mai estetice/compacte!
    Se pot monta la noi in tara fara a avea probleme??
    Multumesc frumos! O saptamana buna!!

    Răspunde
    1. Alexandru Şerbuţă spune:
      29/04/2020 la 10:33

      Da, fără probleme! Ai aceeași frecvență și același voltaj ca în UK. Din punct de vedere al siguranței, cele mai sigure sunt cele utilizate în Elveția TIP J (doar 10 A) sau cele utilizată în Italia TIP L (tot 10 A). Priza TIP F (16A), este priza utilizată în Germania, pe care am adaptat-o și noi Românii, dar sunt nepotrivite pentru România. Important este să știți că tipul J are un sens trifazat. Adica puteți avea o priză în care introduceți un ștecăr normal monofazat de 10A, iar dacă aveți un motor sau un cuptor sau un consumator mai mare, atunci utilizați un ștecăr trifazat. Deci această priză primește trifazat, dar și monofazat. Treaba asta cu 16A pe monofazat este cam trasă de păr și nu o recomand, de fapt o condamn. Deja mi-am dat seama că trebuie să scriu un articol în privința asta.

      Răspunde
  10. Cornel spune:
    18/05/2020 la 04:02

    Salutare. In apartamentul in care locuiesc am 245V la toate prizele. Nu este cam mult? Risc sa deteriorez echipamentele prin casa? Locuiesc deja de peste 3 ani si inca nu am intampinat probleme, dar, mi se pare totusi ca e depasit pragul de 230 cu mult.
    Mentionez ca este vorba de un apartament intr-un imobil construit f recent.

    Răspunde
    1. Alexandru Şerbuţă spune:
      19/05/2020 la 19:58

      Este în regulă.

      Răspunde
      1. Bogdan spune:
        03/06/2020 la 13:35

        Cum să fie în regulă dacă un echipament funcționează la 230V? Nu e evident că se strică la 245V cât a spus Cornel?
        Sau aici contează și limitele admise ale aparatelor? Care ar fi procentul acceptabil?

        Răspunde
        1. Alexandru Şerbuţă spune:
          04/06/2020 la 19:36

          Echipamentul funcționează la 250V, dacă te uiți pe echipament o să vezi că scrie „aproximativ” 250V. Apoi ai căderea de tensiune pe circuit, care mai coboară voltajul. Este în regulă.

          Răspunde
  11. silviu enache spune:
    01/06/2020 la 23:05

    Salutari, am un circular din anglia care functioneaza la 110v, poate functiona si in Romania?

    Răspunde
    1. Alexandru Şerbuţă spune:
      02/06/2020 la 22:29

      Salut! Nu poate funcționa așa cum nu funcționează nici în UK, în mod direct. Acele circulare sunt făcute pentru șantiere. Ai nevoie de un transformator de la 230V la 110V. Poți să găsești tot în UK, sunt alea galbene de șantier la câteva sute de lire sau poate găsești un PowerBox din tablă cu multe ștecăre. Prin UK o să le tot vezi pe toate șantierele, sunt alimentate la 400V și scot 11 KW la 110V. Astea sunt mai scumpe, dar le găsește la mâna a doua. Oricum, puterea circularului trebuie să nu depășească 80% din puterea transformatorului. Dacă ai un motor de 1600W, ai nevoie de un transformator de minim 2000W.

      Răspunde
  12. Mihai spune:
    03/08/2020 la 13:56

    Buna ziua. De ce se folosesc cabluri de 1kv retelel de joasa si nu 0.5kV ?

    Răspunde
    1. Alexandru Şerbuţă spune:
      06/08/2020 la 00:44

      Salut Mihai. Nu știu de unde ai scos tu fix 500V, însă uite niște aspecte la care ar trebui să privești. Joasa tensiune este definită între 0 și 1000V. Există un spectru larg de tensiuni în acest interval. De exemplu, 110V, 120V, 220V, 230V, 400V, 460V, 500V, 690V, 700V etc. Astea sunt doar motoarele și doar pe curent alternativ. Producătorul nu știe la ce vrei tu să utilizezi cablul. De exemplu, conductorul FY, sau conductorul unifilar din cupru are specificația Uo/U=450/750 V. Asta înseamnă că tensiune nominala Uo este de 450V (trifazatul stea de 400V mai variază și el) și o tensiune maximă de 750V (trifazatul de 400V dintr-o configurație delta poate forma un trifazat 690V în configurație stea și probabil că sau gândit să creeze o anumită toleranță). Un conductor de 24.000V și unul de 1000V au același cupru/aluminiu, izolația este partea care diferă. Pentru unii conductori se face până la 1000V, pentru alții doar până la 750V, etc. În funcție de aplicație. Însă pentru o aplicație mai generală, având în vedere că presupune un cost nesimnificativ, se merge pe 1000V din start.

      Răspunde
  13. Gergely spune:
    22/10/2020 la 01:37

    Buna, ma gandesc sa pun dus electric instant la tara pentru la apa calda. Am gasit in UK asemenea aparate. La consumul lor (de functionare) scrie 8,5kw sau 9,5kw. Le-as putea utiliza aici? ,ultumesc

    Răspunde
    1. Alexandru Şerbuţă spune:
      22/10/2020 la 19:08

      Salut, da, merge perfect. În UK ai 240V, în România ai 230V. Dușul electric o să meargă și la 250V, nu e pretențios. Acelea ieftine de 200 de lei functionează la tensiuni între 170V si 250V. Însă observ o problemă. Puterea de 8,5 KW sau 9,5 KW înseamnă un amperaj foarte mare, prea mare pentru rețelele rurale. Mai bine cumperi din România un duș electric cu rezervor, care încălzește apa treptat cu un branșament electric de putere mai mică. Prețurile boilerelor electrice pornesc de la 600 de RON.

      Răspunde
  14. Andrei Tudosoiu spune:
    01/12/2020 la 23:58

    Bună seara,
    Problema mea este total diferită de cele prezentate de majoritatea comentariilor din acest topic.
    În locuința mea, foarte rar se ajunge la 220V. Cel mai adesea, tensiunea este undeva pe la 208~210V. Uneori scade chiar și sub 200V. Cel mai puțin am văzut 195V.
    Cred că din aceasta cauză, becurile luminează intermitent, iar unele din aparatele electrice, gen compresor de aer sau aparat de sudură, nu funcționează corespunzător.
    Îmi puteți spune, vă rog, ce este de făcut?

    Răspunde
    1. Alexandru Şerbuţă spune:
      16/12/2020 la 22:07

      Poate te va ajuta acest articol.

      https://www.constructosu.eu/de-ce-am-cadere-de-tensiune-mult-prea-mare-la-priza/

      Răspunde
  15. Pingback: De ce am cădere de tensiune mult prea mare la priză? | Constructosu'

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Caută cuvântul cheie care te interesează!

Newsletter

Loading

Postări recente

  • Centrală termică și rezervor de apă, amplasate la interior sau la exterior 20/01/2021
  • Ce înseamnă cazan, boiler, puffer, colorifier, calorifer, radiator, centrală? 13/01/2021
  • Sistem de recuperare a căldurii din procesul industrial 06/01/2021
  • Legea construcțiilor, modificată iar, din nou, tot prost 20/12/2020
  • De ce am cădere de tensiune mult prea mare la priză? 16/12/2020
  • Ce cuvinte mai caută lumea pe internet – 2020? 06/12/2020
  • Ce trebuie să știi înainte să te muți off-grid? – partea întâi 21/10/2020
  • Cum se zidesc ziduri din piatră și bolovani de râu? 08/10/2020
  • Din ce materiale se poate construi o hală sau un spațiu industrial? 30/09/2020
  • Cum calculăm necesarul de material pentru un perete de piatră? 19/09/2020
  • Cum alegem sursa de energie pentru încălzirea prin pardoseală? 31/08/2020
  • Cum funcționează o cutie de sablare? 26/08/2020
  • Cum calculăm volum sau mărimea fosei septice? 24/05/2020
  • Ce înseamnă clădire sau casă finalizată „la roșu”? 05/05/2020
  • Când știu că am încărcat prea mult planșeul din beton armat? 24/04/2020
  • Cum se toarnă un planșeu de beton armat în mod corect? – partea întâi 23/04/2020
  • Durata de viață a clădirilor din beton armat prefabricat 21/04/2020
  • Ce sunt și cum funcționează plăcile MULTICUI pentru lemn? 16/04/2020
  • Ce este de fapt 5G și cum îți poate influența viața? 14/04/2020
  • Care este principiul de funcționare al unui ciocan cu bile? 09/04/2020

Suport şi Resurse

  • Documente ( .pdf )
  • Densitatea materialelor
  • Europrofile
  • Definiţii
  • Căldura specifică

Ţinem legătura

  • Contact

Informații, cică utile

  • Despre mine
  • Idei de afaceri
  • Politică
  • Amnezia istorică
ipv6 ready