Pentru că des se face confuzia între subsol și demisol, aș vrea să vă ajut să faceți ușor diferența între cele două. Acesta este un articol scurt, dar care explică în detaliu diferențele și regulile care definesc un subsol și un demisol. Vom discuta și despre avantaje și dezavantaje pentru a putea să luați o decizie privind alegerea între cele două atunci când construiți o casă. Evident există și situația hibridă, unde se poate construi o casă pe un teren în pantă, iar în partea de sus casa să aibă subsol, iar în partea de jos, demisol.
Am mai scris și articolul Care este diferența între o mansardă și un pod? cu scopul de a diferenția două spații care seamănă aproximativ la fel, dar sunt diferențiate cumva. Spațiile superioare ale unei structuri pot avea oarecum legătură cu cele inferioare prin faptul că beneficiază într-o anumită măsură de scutiri de taxe.
Ce este un demisol?
O casă sau o structură are demisol, dacă un etaj este parțial îngropat în pământ, dar nu mai mult de jumătate din acest etaj. Pardoseala demisolului trebuie să fie sub nivelul solului de pe teren, altfel este un parter, nu un demisol. O altă specificație destul de importantă ce face dintr-un spațiu un demisol este faptul că el este pozitionat sub parter. Dacă clădirea nu are un parter, adică toată structură este constituită doar din acest etaj bagat maxim pe jumătate în pământ, atunci nu este demisol. Deci trebuie să mai ai ceva deasupra.
Legal vorbind, trebuie să ai ferestre la acest spațiu și trebuie să fie închis perimetral, adică să ai pereți, să nu fie un spațiu neînchis. În arhitectură și în notație pe planuri, demisolul se prescurtează cu litera D, deși deseori observăm și notația DS sau D-S. Demisolul poate fi unul singur, dacă la subsol putem avea mai multe etaje cu aceeași destinație, adică avem prescurtări de genul 3S +D+P+4E+5R. Asta înseamnă 3 etaje în subteran, un demisol, un parter, 4 etaje și al cincilea etaj retras. Deci, demisol va fi unul singur pentru că este singurul nivel al unei clădiri, care poate fi maxim pe jumatate îngropat în pământ.
Atunci când construim o casă, este bine să amplasăm ferestrele demisolului spre sud, astfel vom avea destulă lumină în acest spațiu pentru a putea locui sau lucra acolo. Demisolul poate avea sau nu o intrare separată, iar uneori are doar o intrare separată. Eu întotdeauna recomand construcția demisolului pentru al utiliza ca spațiu pentru centrala termică, spațiu de amplasat mașina de spălat și uscătorul sau pentru a poziționa acolo o cămară. Însă un demisol se poate utiliza foarte ușor și pe post de spațiu pentru locuit.
Ce este un subsol?
Subsolul este un etaj al unei clădiri scufundat total sau parțial în pământ. Unele subsoluri au ferestre, iar altele nu. Unele din subsoluri au ferestre, iar acestea sunt poziționate complet sub nivelul solului, dar cu ajutorul unui zid, solul nu vine peste sticlă. Unele au intrare separată, altele nu. Unele subsoluri au doar intrări sepatate, iar unele din aceste intrări sunt exclusiv pentru mașini. Subsolul trebuie să facă parte dintr-o clădire, adică trebuie să aibă ceva deasupra. O cramă care este scufundată la 20 de metri sub pământ nu este un subsol, ci o clădire subterană.
Deși subsolurile sunt spații diferite față de structurile subterane despre care am vorbit în articolul Problemele care apar atunci când construim în subteran, au în comun unele necesități de siguranță, mai ales când avem mai multe etaje în subteran. Spațiile amplasate la subsol eu alte reglementări legale decât cele amplasate de demisol. Printre aceste reglementări aș vrea să menționez protecția la incendiu. Normativul P118 din 1999, are o serie de reguli, însă eu am să mă concentrez pe una anume. Structura trebuie să aibă două căi de evacuare în caz de incendiu.
În cazul demisolului este simplu, a doua evacuare o să fie fereastra. În cazul subsolului, totul este mai dificil. Este nevoie să ai maxim 1,5 metri înălțime a ferestrei subsolului sau să construiești o ieșire adițională la acel spațiu din subsol. În imaginea de mai sus aveam niște subsoluri separate de restul clădirilor. Intrările se pot face și total orizontale dacă există ceva deasupra pentru a le apăra de precipitații. Recomandarea mea este să aveți o balustrată în jurul acestor goluri în sol.
Cum sunt taxate spațiile de la demisol și subsol?
Am extras niște paragrafe din Codul fiscal, și anume două paragrafe care fac referire la spațiile amplasate la subsol și la demisol. “În cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi adresă încăperi amplasate la subsol, la demisol şi/sau la mansardă, utilizate ca locuinţă, în oricare dintre tipurile de clădiri prevăzute la lit. A-D” se va plăti doar “75% din suma care s-ar aplica clădirii”. De exemplu dacă avem un spațiu pe care îl utilizăm ocazional sau care are o anumită destinație favorabilă dacă este amplasat la demsiol ori subsol.
Îmi vine în minte funcționalități precum camera de oaspeți, un birou rar utilizat, spălătoria de rufe/camera de călcat rufe, etc. Al doilea extras din codul fiscal sună cam așa.”În cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi adresă încăperi amplasate la subsol, la demisol şi/sau la mansardă, utilizate în alte scopuri decât cel de locuinţă, în oricare dintre tipurile de clădiri prevăzute la lit. A-D” se va plăti doar “50% din suma care s-ar aplica clădirii”. Aici îmi vine în minte un singur lucru, garajul. Sau orice formă de atelier sau spațiu de depozitare care în care nu se poate locui.
Astfel de spații au deseori o intrare separată pentru introducerea și evacuarea elementelor stocate acolo. O astfel de intrare separată poate fi o ușă de garaj sau o ușă pentru pietoni. În imaginea de mai sus avem o alternativă la evacuarea pe uși pietonale sau de garaj. Avem o fereastră pe care ne putem cățăra dacă una este blocată și o scară metalică care să ne ajute să urcăm de la nivelul geamului. Genul acesta de găuri lângă case pot fi utilizate și în alte scopuri obținând un fel de spațiu echivalent al balconului.