Aș vrea să lămurim niște lucru înainte de a trece la alte noțiuni. Știind că vor fi ridicate niște semne de întrebare am să le anticipez cu acest articol pe care intenționez să-l ofer ca eplicație. Distanțele minime sau maxime din interiorul elementului de beton sunt noțiuni destul de simple și de logice dacă sunt prezentate corect. Nu vă voi pune să memorați niște valori fără valoare ci am să vă învăț să decideți singuri în funcție de situație. Voi segmenta informația și o să puteți să învățați cum interacționează betonul cu oțelul armăturii. Cine nu are răbdare să înțeleagă logic acest principiu, nu va putea să se descurce în lumea reală atunci când își va calcula, supraveghea sau construi propriile proiecte. După lecturare sper să înțelegeți de ce valorile găsite pe internet nu sunt adevărate universal ci doar particular.
De ce este nevoie de o distanță minimă?
Betonul armat este o casnicie perfectă între două elemente. Betonul și oțelul lucreză împreună și rezistă mult mai bine la forțe mecanice și chimice decât ar fi putut să o facă individual. Ca aceste două materiale să poată lucra împreună, ele trebuie să fie alăturate. Adică betonul trebuie să îmbrățișeze complet bara de armătură. Betonul trebuie să fie omogen, adică el trebuie să aibă agregatele bine amestecate. Dacă nu este bine amestecat nu își va face bine treaba și nu va putea conlucra cu oțelul. Barele de armătură se dispun în așa fel încât ele să poată fi îmbrățișate de betonul omogen. Agregatele reprezintă 80% din volumul betonului, iar noi trebuie să ne asigurăm că acestea pot pătrunde în spațiul dintre armătură și cofraj, dar și între spațiile dintre armături, indiferent de tipul lor.
Nu are rost să vorbim despre distanța minimă dintre armături dacă nu vorbim și despre un tip de beton anume. Consistența betonului condiționează desimea armăturilor, dar și invers. Pentru a construi un element din beton armat trebuie să alegem o combinație potrivită și bazată pe calcule între consistența betonului și desimea armăturii. Un pic mai jos vom discuta despre cazuri anume și ce fel de betoane sunt recomandate pentru anumite tipuri de elemente structurale din beton armat. Bazându-ne pe aceste date vom putea să facem niște recomandări de distanțe minime. Vă spuneam că același principiu de aplică și între armătură și cofraj. Dacă distanța nu este suficient de mare, atunci betonul se va segrega în lapte de beton și nisip pe de-o parte și în conglomerate de pietriș și mărgăritar pe altă parte. Acel amestec nu se mai numește beton.
Cum curge betonul pe lângă barele de armătură?
Aici trebuie să trecem un pic la noțiunea de tasare a betonului. Spuneam că lăsăm o anumită distanță între barele de armătură ca betonul să poată intra printre ele. Dar ce împinde betonul ca să poată intra printre acele cuști de armătură unde nu îți intră nici mâna? Oare să fie gravitația și implicit greutatea betonului? Oare că fie fluiditatea amestecului de beton? Oare să fie din cauza unor procese din vibrare pe care noi le aplicăm betonului după ce l-am turnat? În realitate sunt toate astea și de aceea i se acordă betonului o clasă de tasare. Acest lucru înseamnă că dacă un beton este de clasă S1 sau S2, ele nu pot fi turnate. Pot fi doar forțate într-o anumită formă cu ajutorul unor instalații puternice de vibrare. Aceste betoane se utilizează în fabricile care produc prefabricate de beton.
Elementele prefabricate sunt de o calitate excepțională tocmai pentru că se utilizează betoane foarte consistente cu un conținut foarte mic de apă. Cu cât betonul are mai puțină apă cu atât el este mai durabil și mai performant. Betoanele cu clasa de tasare S1 și S2 nu pot fi utilizate fără o compactare mecanică serioasă. Să nu fiți tentați să comandați betoane S1 și S2 pentru că au puțină apă și sunt betoane bune pentru că dacă le utilizați incorect o să ajungeți cu un rezultat mai prost decât dacă a-ți fi utilizat beton de clasa S3, de exemplu. Aceste betoane nu se pot vibra pe șantier cu vibratorul ală micuț în formă de sondă. Deci discuția noastră despre distanța dintre armături este aplicabilă de la clase de tasare de la S3 în sus. Spun asta pentru că betoanele de clasă S1 și S2 nu prea sunt pompabile ca să le puteți duce corect în cofraj.
Armăturile amplasate una lângă alta
O să vedeți situații când barele de armătură sunt amplasate una lângă alta și strânse cu sârmă între ele. Acelea nu respectă distanța minimă între barele de armătură și nici nu trebuie. Se consideră că este aceeași bară. Acest lucru se face când dorim să avem o bară mai groasă, dar aceasta nu este disponibilă și utilizăm două bare mai subțiri pentru a o echivala pe cea groasă. O altă situație este când dorim să extindem lungimea unei armături fără să o sudăm sau înfiletăm. Se utilizează suprapunerea barelor pe o lungime de minim un metru, iar pe acea lungime pare că barele nu au destul spațiu între ele. Din noi, se consideră că este aceeași bară de armătură, iar betonul le îmbrățișează pe amândouă. Același principiu se aplica și la suprapunerea plaselor sudate.
A treia variantă este cea a etrierului sau a colacului de armătură. Etrierul nu trebuie să se desfacă. De aceea el se suprapune și pare că nu lăsăm destul spațiu între firele de armătură, dar putem considera că este același fir sau bară. Nu este ideal să suprapunem armături din cauza faptului că au lor niște segregări. Un alt efect este creșterea cantității de oțel utilizate. Alternativa corectă ar fi să sudăm armătura, mai ales atunci când avem bare foarte groase. Nu se face acest lucru pentru că deseori prețul serviciului de sudură este mai mare decât ineficiențele create. Acest lucru este mai ales adevărat daca se sudează manual. Unele șantiere mari au echipamente care sudează perfect barele de armătură, rapid și eficient.