După cum se poate observa pe situl meu, îmi place să vă prezint diferite metode constructive. Am făcut asta când am scris despre case, clădiri și structuri suspendate pe piloni. Pe lângă faptul că a fost un text destul de aprecia, am observat că a generat destule comentarii și de întrebări. Când am creat acel conținut, am omis o grămadă de detalii de dragul simplității și mi-am propus să îl completez altădată. Astăzi putem considera că este un moment din acel altădată.
[adinserter block=”3″]
Cred că această metodă constructivă se potrivește foarte mult cu țara noastă, chiar dacă nu prea o practicăm. Nu știu exact de ce nu o practicăm, dar poate vă ajut să priviți lucrurile cu alți ochi. Poate vă ajut să vedeți unele forme de case ridicate pe piloni prin imaginile atașate un pic mai jos, pe parcursul articolului. Ține un pic și de cultură, posibilități financiare, cunoștințe tehnice și acces la anumite materiale de construcții.
1. Spațiu de depozitare, temporar sau permanent
Primul beneficiu care ne-ar putea încuraja să construim case suspendate pe piloni face referire la spațiul obținut. Spațiul obținut este un spațiu exterior și nu poate fi considerat un spațiu construit, ci mai degrabă un spațiu pe care l-aș echivala cu o magazie, un foișor sau cu un cort. Practic, este un spațiu acoperit, însă nu este parte din locuință, spațiu tehnic sau un spațiu permanent, amenajat sau pregătit să fie altceva decât un spațiu extern. Cu toate astea, prezintă niște avantaje pentru că este acoperit.
[adinserter block=”3″]
Nu uitați că această zona se poate inunda atunci când zona experimentează inundații. Însă de la acest detaliu putem să deducem că putem construi o casă, pe un teren care se inundă și de 2-3 ori pe an. Teoretic nu ne afectează prea mult structura. Dacă adaptăm utilitățile și drumul sau accesul, atunci reușim să construim o casă pe un teren care altfel n-ar fi considerat utilizabil. Cum ar fi pe malul unul lac, într-o mlaștină, lângă un lac de acumulare, în Delta Dunării, pe albia unui râu, etc.
Depozitarea se poate face doar temporar sau permanent dacă lucrurile depozitate acolo sunt grele și nu sunt afectate de apă. Lucrurile ușoare vor fi luate pur și simplu de apă, iar mișcarea lor îți pot produce stricăciuni, ție sau altora. Imaginați-vă toate obiectele de prin curte, care ar putea beneficia de protecție de ploaie și care nu pot fi amplasate în interior. Cred că cea mai bună utilizare a acestui spațiu este să amplasăm autovehicului. Măcar nu mai ninge pe el în timpul iernii.
2. Posibilitatea de izolare termică a spațiului de deasupra
Dacă avem locuința suspendată, putem termoizola sau hidroizola structura sub pardoseala spațiului de locuit la o dată anterioară. O să spuneți că nu e cine știe ce avantaj. Însă în cazul unei structuri tradiționale cu placă de beton peste sol, șansa de a termoizola și hidroizola corect sub placă apare doar atunci când construim casă sau când facem renovări majore. Dacă nu se face corect acest lucru, apoi mai avem șansa doar la termoizolarea deasupra plăcii. În acest caz, hidroizolarea corectă rămâne undeva în aer, pentru că pur și simplu nu există acces acolo.
[adinserter block=”3″]
Dacă aveam o fundație în piloni și structura ridicată, atunci nici nu mai avem nevoie de acea hidroizolație clasică care ne ajută să nu avem un subsol plin de apă sau pereți umezi. Chiar dacă avem o față a structurii în plus, supusă temperaturilor joase, performanța termică a clădirii poate fi mai bună la un cost scăzut. Să nu aveți impresia că acest beneficiu are o parte mai puțin avantajoasă din punct de vedere financiar sau termic. Evident, aici mă refer la situația în care se izolează corect.
Să presupunem că am avea o casă construită peste sol, cu o placă de beton peste conturul fundației și am termoizola corect. Și în situația în care am executa termoizolația corect în momentul construcției, aceasta se mai deteriorează sau o deteriorăm noi din greșeală. Pentru că este sub clădire, ideea de a schimba termoizolația și hidroizolația, va fi amânată. Sunt niște lucrări de renovare destul de scumpe, care uneori ajung să depășească valoarea structurii. De aceea, în mediul rural merită să considerăm suspendarea clădirii.
3. Intimitate crescută pentru casele cu un singur nivel
Intimitatea este și ea un beneficiu secundar pentru că structura este ridicată doi, sau chiar trei metri de la sol. Dacă casa ar fi la nivelul ochilor de pe stradă, atunci am pune un gard între fereastră și ochii de pe stradă sau din curte. Când facem acest lucru blocăm lumina, priveliștea și construim genul de spații înghesuite. Dacă ridicăm casa pe piloni, pe lângă faptul că nu trebuie să ne mai protejăm așa de multe de ochii din exterior, mai reușim o flexibilitate arhitecturală. Se deschid noi oportunități cu spațiul creat în casa cu un singur nivel.
[adinserter block=”3″]
Casele din mediul rural sunt vulnerabile la tot felul de târâtoare când lâsăm sau uităm deschise, fereastra ori ușile. Cu cât suntem mai aproape de sol, cu atât crește probabilitatea să ne intre ceva nezburător în casă. În momentul în care punem acest spațiu între fereastră și sol, probabilitatea scade. O să avem posibilitatea de a amplasa balcoane aproape la fiecare fereastră și să creăm niște spații mai puțin disponibile într-o clădire cu un singur nivel amplasate la sol.
Practic vom avea o casă cu un singur nivel, cu toate avantajele unei case cu P+1 sau P+M, fără să înregistrăm costurile asociate cu aceste construcții mari. Construcția unor piloni și a unor contravântuiri reprezintă aproximativ 20% din construcția unui întreg etaj la parter. În plus, putem oricând să transformăm o casă pe piloni, într-o casă cu două etaje. Ne ajută enorm de mult, mai ales atunci când nu avem fondurile necesare pentru un casă cu parter și etaj ori demisol, parter și etaj, ori demisol, parter și mansardă.
4. O producție mai mare pentru panourile solare amplasate pe acoperiș
Următorul beneficiu pe care îl voi menționa, este unul pe care eu îl consider important în ultima vreme. Faptul că ridicăm structura chiar și trei metri de la sol, poate însemna că primim mai multe raze solare pe acoperișul și ferestrele locuinței. Aici putem face o legătură între informațiile pe care le-am explicat în articolul despre Centrală termică și rezervor de apă, amplasate la interior sau la exterior și punctul de mai sus unde am explicat că putem utiliza spațiul de sub casă pentru a amplasa elemente tehnice.
[adinserter block=”3″]
Când avem structuri pe un singur nivel, razele solare sunt blocate de vegetația înaltă. Acoperișul cu panouri solare va primi mai multă energie solară și producția de energie electrică și apă caldă va crește comparativ. Spun asta comparând același acoperiș, cu același unghi față de soare, dar cu o casă de înălțime mai mică. Aceleași avantaje sunt aplicabile la orice casă care are etaj. În articolul Designul responsabil și eficient al unei case sau clădiri am explicat contextul avantajului pe care îl are o clădire mai înaltă.
Acoperișul unei structuri mai înalte va determina și o streașină mai lată. Am explicat despre raportul 5:1 în articolul Streaşina, o componentă importantă a unui acoperiş. Acestă constrângere poate fi o oportunitate care ne oferă un acoperiș cu o arie mai mare, iar această arie mai mare poate găzdui mai multe panouri solare. În concluzie, avem o producție mai mare venită dintr-o expunere mai bună a panourilor, un număr mai mare de panouri și existența unor spații ieftine pentru elementele sistemului termoelectric.
5. Activități exterioare când ai un acoperiș deasupra capului
Un ultim beneficiu despre care am să vă vorbesc are legătură cu activitățile pe care le putem desfășura sub spațiu în care locuim. Aici putem considera utilizarea unei unelte sau a unui utilaj care foace mult praf. La fel de bine poate fi vorba despre o activitate care presupune nevoia de ventilație a unor vapori de gaz înecăcios sau explozibil. Sunt o sumedenie de activități cu praf, fum și vapori. De la polizat lemnul, la gătit în exterior. Imaginați-vă că puteți avea activități agricole precum cele de conservare a legumelor și fructelor.
[adinserter block=”3″]
Puteți considera că vopsiți unele scânduri sau alte elemente care nu pot fi expuse soarelui sau ploii. Aceste elemente vopsite vor fi în continuare supuse prafului dus de vânt. Însă, putem rezolva problema prafului prin amplasarea unei prelate temporare pe două direcții. Astfel de activități nu se pot desfășura în interior din cauza riscului de a te intoxica ori sufoca cu solvenții și praful generat, dar nici în aer liber. Existența unui spațiu ventilat și adăpostit poate rezolva această problemă.
Aici vreau să menționez ceva important. Imaginați-vă un teren prea îngust pentru a construi o casă și a mai avea și suficient loc să trecem cu mașina pe lângă acea casă. Având spațiul de sub casă, am putea trece în cealaltă parte a terenului. Având în vedere că majoritatea autovehiculelor sunt destul de joase, am putea permite și trecerea mașilor de teren, a dubelor sau a camionetelor care livrează diferite bunuri, direct în curte. Fără să mai bine nevoie să le mai descărcăm la poartă. Astfel putem accesa partea din spate a terenului, fără să cumpărăm un teren prea lat.
În ce condiții apar beneficiile de mai sus?
Toate enumerările de mai sus, necesită suspendarea casei cu un etaj sau aproximativ. Mă refer la o ridicarea a casei, suficientă pentru a putea să utilizăm acest spațiu. Recomandarea mea este să creați un spațiu liber de 2,4 metri. Însă puteți merge între 2,1 și 3 metri. Situațiile pot aduce beneficii combinate, sau doar unele din ele. Totul depinde de felul în care alegem să construim, nevoie, teren, etc. Ideea principală a suspendării acestor case, se leagă de protecția proprietății de inundații. Un fenomen cu care țara noastră s-a obișnuit.
[adinserter block=”3″]
Deja m-am gândit și la partea a doua a acestui articol. Aș mai avea încă cinci avanteja atunci când alegem să construim case pe piloni. O să observați că n-am zis nimic de modalitatea prin care ajungem în spațiul de sus. Motivul este că am dorit să las ușa deschisă pentru viitoare interpretări. Dacă alegem varianta cu miez pe interiorul clădirii, atunci toate beneficiile de mai sus sunt posibile. Dacă alegem să utilizăm o scară laterală care teoretic nu face parte din structură, atunci mai apar și alte beneficii în plus.
Alegerea personală este casa cu demisol. Există mai multe motive pentru care vreau să fac acest lucru. Casa cu demisol utilizează foarte eficient terenul și crează niște spații cu avantaje termice pe timp de iarnă. Casa pe piloni este genul de casă orientată mai mult spre vară și este o construcție foarte relevantă în contextul verilor caniculare din sudul și estul țării. Dacă locuiești undeva în munții transilvăneni, atunci probabil că nu este cea mai relevantă alegere. În plus, nu cred că există un risc așa de mare de inundații.