Am multe să vă spun despre adâncimea de îngheț și vreau privim lucrurile din mai multe direcții. Prima direcție din care vom privi adâncimea de îngheț este adâncimea de fundare a unei structuri. Nu trebuie să fie doar o casă. Toate structurile permanente se fundează sub adâncimea de îngheț sau pe un sol destul de stabil pe care îl găsim de obicei tot sub adâncimea de îngheț. Sunt și excepții. Dacă ai o fundație pe o stâncă, atunci nu prea te interesează că îngheață roca.
A doua direcție din care vom privi este ce a instalațiilor și a funcționării lor în condiții optime. Aici ne interesează funcționarea lor indiferent de temperaturile externe și exploatarea lor pentru o foarte lungă perioadă de timp. Instalații precum cea de apă potabilă, canalizare, energie electrică și gaz, pot avea o viață de 80-100 de ani când sunt instalate și exploatate corect. Însă majoritatea au o durată de exploatare care varianză între 30 și 50 de ani.
Ce anume stabilește adâncimea de îngheț?
Sunt două lucruri majore care stabilesc adâncimea de îngheț. Prima este clima și a doua este SOLUL. În acest articol voi presupune că nu avem o fundație sau o instalație într-o zonă stâncoasă. Când dorești să construiești la munte unde stratul de rocă se află la 0,2 m sub sol, atunci te confrunți cu alte probleme. Articolul prezent nu este scris pentru acele situații. Poate voi scrie unul special pe viitor. Însă majoritatea construcțiilor la noi în țară sunt construite în locuri unde există destul sol până se ajunge la stratul de rocă.
În județele Suceava și Botoșani avem cea mai mare adâncime de îngheț. O adâncime de îngheț similară mai găsim în județele Covasna și Harghita. Majoritatea țării are un climat continental ud, însă climatul de Covasna și Harghita are un climat continental rece. De aceea, acolo solul îngheață până la 1,2 metri în adâncime precum zonele din Suceava și Botoșani. Administrația Națională pentru Meteorologie are niște hărți foarte interesante și detaliate pentru a afla clima specifică zonei în care aveți amplasat terenul. Nu vă mai bazați doar pe hărțile vechi comuniste. Au trecut mai mult de 50 de ani de când acelea au fost editate.
Un alt aspect absolut important este faptul să adâncimea de îngheț a unui sol nu este constantă. Este posibil să aveți de executat o structură lungă, precum o hală, și să începeți săpătura dintr-o parte. Când începeți, vă puteți afla sub adâncimea de îngheț, dar pe mărsură ce săpați pe lungimea amprentei, este posibil să constatați că adâncimea de îngheț este mai mică sau mai mare. Problema nu este când este mai mică, ci când este mai mare.
De ce trebuie să săpăm sub această adâncime de îngheț?
Este o întrebare destul de bună și evidentă pentru proprietarii care plătesc pentru aceste săpături. Prin îngheț și dezgheț s-a format un sol cu un anumit grad de fertilitate. Acest sol este afânat și viu. Adică nu este prea bine compactat. Solul de sub adâncimea de îngheț este mort, stabil și foarte bine compactat de-a lungul secolelor și mileniilor. Este așa de tare încât uneori se sparge în bucăți. Pentru o fundație, pe lângă avantajele termice lipsite de îngheț, vom avea un teren de fundare care va păstra statica structurii. Și noi ne dorim acest lucru.
Solul viu este un teren bun pentru animăluțe și plante. Chiar și rozătoarele se limitează la săpatul galeriilor acolo unde pot avea aer. Pe măsură ce înaintăm în adâncime, acest element este din ce în ce mai rar, adică aerul. Plantele își înfig rădăcina și în solul mort pentru ancorare, însă rădăcina se adaptează în funcție de duritatea solului și de substanțele prezente în acel sol. Vreau să atrag atenția asupra unui lucru. Un sol galben și stâncos este un sol infertil și stabil, dar a nu fi confundat cu faptul că el nu îngheață.
Există soluri care au o compoziție specială. Ele nu sunt afectate de îngheț și se poate funda pe ele fără probleme. Însă este nevoie în continuare să săpăm sub adâncimea de îngheț pentru a nu ne trezi cu fundația deteriorată sau cu sistemul de drenaj al fundației înghețat. Aceeași idee este valabilă pentru instalațiile de apă și canalizare. Instalațiile de gaz și energie electrică sunt afectate pe termen lung de îngheț, dar apa și canalizarea îngheață peste noapte.
Cum modificăm adâncimea de îngheț?
Adâncimea de îngheț și adâncimea maximă de îngheț sunt concepte foarte diferite. Adâncimea de îngheț este ceva ce se modifică de la un an la altul. Pe noi nu ne interesează adâncimea pâna la care îngheață solul anul acesta, sau la anul. Ci ne interesează rezultate pe o durată de timp foarte îndelungată. Motivul este că o clădire are o viață foarte lungă, care depășește cu mult viața unui om. Când vorbim de adâncime de îngheț, ne referim la adâncimea maximă de îngheț calculată pe o durată foarte mare de timp.
Cel mai neînțeles lucru este că adâncimea de îngheț are legătură și cu solul, nu doar cu zona geografică și implicit cu clima. Dacă obținem de la inginerul geodez un studiu geotehnic care precizează o anumită adâncime de îngheț și apoi modificăm solul, atunci raportului nu mai este valabil în acea privință. Faptul că înlăturăm solul și îl înlocuim cu un amentesc de pietriș, nisip, ciment și pământ va determina acel sol să înghețe la o adâncime mai mare decât adâncimea maximă de îngheț existentă până în momentul acela. Rețineți bine acest lucru. De regulă, acesta este un detaliu ignorat cu desăvârșire.
De exemplu, dacă amplasați un sistem de drenaj în sol, atunci rezervorul de pietriș trebuie să fie total sub adâncimea maximă de îngheț. Pentru a face acest lucru este nevoie punem solul înapoi cu cel puțin 0,15-0,20 m sub adâncimea de îngheț. Doar că fim siguri că acel strat de pietriș nu va îngheța cu apa în el. Dacă va îngheța, atunci geotextilul se va deteriora și în timp sistemul de drenaj se va umplu cu nămol format din nisip foarte fin. Exemple sunt multe.
Relația între adâncimea maximă de îngheț și adâncimea minimă de fundare
Relația între aceste două măsuri este una și aceeași. Adică pe noi ne interesează să fundăm pe un sol cât mai stabil. A doua informație necesară este că deseori adâncimea maximă de îngheț este la o adâncime mai mare decât cea pe care ne-o dorim. Adică structura nu are subsol sau demisol. Nu avem prea mult motiv pentru a săpa așa de mult. Însă este necesar pentru o fundație corect executată. În această situație, trebuie să prelungim cumva un suport de la piciorul de fundație amplasat sub adâncimea maximă de îngheț și primul nivel.
În realitate, diferența între adâncimea maximă de îngheț și adâncimea minimă de fundare este cu cel puțin 0,15 – 0,2 metri. Trebuie să înțelegem că atunci când săpăm o fundație, vom deranja solul. De aceea trebuie să ne asigurăm că nu schimbăm adâncimea de îngheț de lângă fundație și că nu amplasăm fundația chiar la limită. Acești 15 – 20 de centimetri ne va ajuta să fim mai siguri pe faptul că am amplasat fundație pe un sol mort/inactiv și stabil.
Solul care a înghețat și dezghețat de atâtea ori, va avea materie organică în el. Chiar dacă amplasăm termoizolație sau vegetație la suprafața solului, el tot organic o să rămână. Să nu aveți impresia că împiedicând înghețul de acum încolo va face dintr-un sol fertil, unul bun pentru fundare. Acest lucru se va întâmpla în câteva decenii sau secole. Acest articol este un pic incomplet, dar l-am scris și publicat mai repede pentru a ajuta pe cineva să înțeleagă de ce adâncimea de îngheț este acum mai mare decât atunci când a făcut studiul geotehnic.
2 Replys to “Ce este adâncimea de îngheț și cum ne raportăm la ea?”