Aş vrea să spun că acest articol este doar un ghid simplu despre barierele de zăpadă. Un profesionist care știe bine acest subiect ar fi cineva care ar lucra pentru mentenanţa autostrăzilor sau pentru punctele de frontieră sau alte locuri unde zăpada trebuie ”convinsă” că nu trebuie să stea pe acolo. Este o adevărată artă să goneşti zăpada pe aripile vântului fără să mişti un deget sau să consumi vreo picătură de motorină. Având în vedere vremea de afară, mi s-a părut să este un moment bun pentru a vorbi despre elemente care pot dirija depunerea zăpezii.
Cum funcţionează bariera de zăpadă?
O barieră de zăpadă este un gard des şi subţire menit să încetinească zăpada. Aceste bariere nu au rolul de a opri zăpada. Dacă am încerca să o oprim cu ceva impermeabil, atunci bariera ar fi coplețită într-un timp foarte scurt. Am ajunge foarte repede la situaţia în care bariera ar fi îngropată. În schimb, dacă încetinim viteza fulgilor de nea şi îi facem să cadă la sol după ce trec prin barieră, o să tăiem fluxul de fulgi de nea. Pentru a dirija depunerea este nevoie de cunoașterea zonei. În funcţie de viteza vântului și a nivelului de precipitaţii se vor utiliza diferite tipuri de bariere pe diferite dimensiuni sau tehnici. Sunt multe de scris şi trebuie să îmi adun gândurile pentru o explicaţie corectă şi completă.
Personal am fost lămurit de felul în care poţi directa zăpada după înclinaţia scândurilor din barieră şi traiectoria fulgului de nea după ce trece de zăpadă. În linii simple, înclinația scândurilor din barieră funcționează ca o aripă de avion. Dacă distanța între barieră și obiectivul protejat este prea mică, să spunem că este vorba de un drum, atunci orientarea lamelelor vor arunca fulgul în sus pentru a permite vântului să transporte zăpada peste drum. Dacă avem suficient spațiu și dorim depunerea zăpăzii înainte de drum vom utiliza lamele sau scânduri perpendiculare pe viteza vântului ca să consumăm acea putere eoliană și să determinăm fulgul să cadă la sol.
Unde și când se utilizează bariera de zăpadă?
Cu siguranţă nu trebuie să amplasezi bariera acolo unde vrei să se oprească zăpada ci înainte de acel loc. În funcţie de direcţia vântului şi de înclinaţia elementelor contructive din lemn, oţel, plastic, fibra de sticlă, beton prefabricat. Barierele pot fi instalate şi în mai multe rânduri acolo unde este spaţiu suficient. De obicei ele sunt amplasate pe terenuri agricole, zone montane sau terenuri de lângă infrastructura căii ferate sau infrastructura rutieră. În imaginea de mai jos avem un deal cu bariere de zăpadă amplasate succesiv. Din cauza vântului zăpada se ridică. Astfel are loc transportul de zăpadă la nivelul solului. Aceste bariere de zăpadă vor încetini zăpada și o vor pune din nou pe deal chiar dacă la acea înălțime vântul poate fi destul de puternic.
Păi iarna, evident că unele zone muntoase ar putea să le lase instalate pe tot parcursul anului, însă ele sunt cele mai eficiente când zăpada este mutată de colo colo de vânt şi când este destul de frig afară încât fulgii de nea să nu se lipească unul de altul sau de suprafeţe. Sunt unele situaţii în care bariera devine încărcată cu zăpadă şi nu îşi mai face treaba cum trebuie, de aceea este bine să nu apropiem foarte mult scândurile între ele. Sunt unele bariere din oţel care întră una în alta după utilizare precum scaunele de plastic de la o terasă, când ai terminat cu ele poţi să le strângi cu motostivuitorul şi să le amplasezi într-un spaţiu mic.
Din ce se construieşte bariera de zăpadă?
Cel mai simplu mod de a construi o barieră de zăpadă este să pui cap la cap nişte nuiele cu sârmă de oţel. Mai bine și foarte eficient este să ai scânduri care vor imprima o triectorie zăpezii. Aşa cum forma unei aripi de avion propulsează aerul în jos ca avionul să se ridice în sus, la fel se pot construi şi barierele de zăpadă. Fulgii de nea sunt împinși în jos pentru a ateriza într-o distanţă dată. Însă, este suficient să reduci viteza fulgilor de nea ca ei să cadă pe pământ, iar acest lucrul îl poți face cu plasa din nuiele și sârmă de oțel. Înălțimea barierei de zăpadă contribuie la cantitatea de zăpadă adunată. Cu cât bariera este mai înaltă cu atât oprește sau deviază mai mult. Cele mai mobile materiale sunt sulurile de folie găurită din PVC. Acestea se strâng la sfârșitul iernii și se depozitează până anul viitor. Folia perforată de PVC are de regulă o culoare puternic vizibilă.
La o înălțime de doar 3-4 metri de la sol, vântul are o viteză foarte mare. Bariera trebuie să fie fermă și rigidă, nu are voie să fluture în vânt pentru că se modifică unghiul lamelor sau a scândurilor și nu își mai face treaba cum trebuie. Ai putea obține chiar un rezultat nedorit. Folia perforată de PVC are această problemă, de aceea se pune predominat la o înălțime mică de sub 2 metri. În opinia mea, cel mai bun material pentru construcția barierelor de zăpadă este oțelul zincat. Un dezavantaj al acestei metode constructive este că întregul panou ajunge să aibă o cantitate impresionantă. Mă refel la faptul că nu îl mai poți muta sau monta și demonta manual. Pe de altă parte, o primărie sau o autoritate de drumuri are acces ușor la un buldoexcavator.
La ce poate să folosească bariera de zăpadă?
Sunt trei mari întrebuinţări care îmi vin în minte, iar prima este legată de agricultură. Eram la un moment dat prin Suceava, iar un ţăran îşi instala prin derulare scânduri prinse cu sârmă şi rulate într-un rulou. A desfăcut ruloul şi a creat anumite perimetre pe terenul lui agricol. Evident eu l-am corectat şi i-am spus că le-a pus greşit. I-am spus că aceea configuraţie pe care el a făcut-o este opusul opritului zăpezii. El a zâmbit şi mi-a explicat. El nu avea nici o intenţie să oprească zăpada, el bloca zăpada pe teren, ulterior venea cineva cu tractorul şi lucra pământul cu zăpada pe el şi în felul ăsta nu mai avea nevoie de irigare tot anul pentru că terenul era foarte îmbinat cu apă până la o adâncime mare.
Apa din zăpadă nu se mai scurgea de pe pământ, ci rămânea acolo pentru că pământul era afânat şi amestecat cu zăpadă. A doua întrebuinţare utilă este protejarea drumurilor de zăpadă, şi nu doar protejarea în sine ca să nu rămâi înzăpezit dar şi pentru a nu reduce vizibilitatea pe vreme de viscol. A treia întrebuinţare are un rol decorativ, de semnalizare şi de împrejmuire. Când zăpada este mare şi nu mai poţi observa anumite marcaje te poţi orienta în funcţie de bariera de zăpadă. Ele tind să nu se îngroape repede în zăpadă pentru că de regulă au înălțimi mari, chiar și de 6 metri.
comments title