Ce este punctul de rouă şi care este semnificaţia lui?

Pe măsură ce parcurgeţi unele articole despre termoizolaţie din cadrul blogului, o să vă loviţi de diferiţi termeni, printre care şi punctul de rouă. Deşi am definit termenul pe pagina de definiţii, mă văd obligat să alcătuiesc un articol special pentru acest termen. Este un fenomen extraordinar de important şi doar după ce îl înţelegeţi, veţi putea să înţelegeţi modalitatea corectă de termoizolare a unui perete. Este foarte important să înțelegem că prima dată trebuie să izolăm la exterior și apoi, dacă mai este nevoie, vom termoizola și la interior.

Termoizolația are și un rol de protecție mecanică a zidăriei sau a materialului din care sunt alcătuiți pereții exteriori. Deși unii au obsesia termoizolării, adică atunci când amplasăm o termoizolație mult prea groasă pe clădire, de cele mai mult ori se termoizolează insuficient. Punctul de rouă dictează care este diferența între cele două situații. Fenomenul apariției punctului de rouă este un concept variabil și este greu de înțeles în toate situațiile. Însă el are cea mai mare aplicabilitate în timpul iernii. Acest articol este foarte prețios și vă recomand să-l parcurgeți complet.

Ce este punctul de rouă?

Peste tot în atmosferă vom avea vapori de apă. Aceşti vapori au o formă gazoasă, însă ei nu vor sta în această formă gazoasă în orice condiţii. În funcţie de umiditatea din aer, vaporii se vor condensa și vor lua forma apei, pe suprafeţe mai reci decât aerul în care aceşti vapori circulă. Această apă se numeşte condens. Motivul pentru care uneori găsim apă pe geam sau la conţurile ferestrelor este că la o anumită umiditate a aerului din cameră, acei vapori au găsit o suprafaţă destul de rece pentru a se lichefia şi a se depune.

Echilibrul care permite vaporilor să se lichefieze, se numește punct de rouă. Acest punct de rouă este dependent de umiditatea din aer, diferenţa de temperatură dintre vapori şi obiectul întâlnit, dar şi de presiunea din aer. Presiunea aerului, adică cea atmosferică este mai mult sau mai puțin constantă, deci pe aia o vom neglija în continuare. Într-o locuință, punctul de rouă este exprimat în următoarele condiții. Vaporii de apă rezultați din cauza respiratului, a gătitului sau a spălatului, ajung să întâlnească o suprafață rece precum ferestrele sau pereții.

Procesul este mai vizibil la interior, dar el are loc pe toate suprafețele clădirii. Mucegaiul pe perete sau în alte locuri, apare doar pentru că ai un punct de rouă pe perete. Dacă apa nu s-ar condensa pe acel perete, atunci sporii de mucegai nu ar putea să se dezvolte. O clădire bine izolată nu va avea niciodată mucegai. Cineva spunea că dacă nu încălzește clădirea la un minim necesar, o să apară mucegaiul și clădirea va începe să se deterioreze. Fals, total fals. Trebuia să spună,”Dacă ai o clădire prost construită, o să plătești lucrări de reconstrucții periodice sau factură energetică ceva mai mare.”

Ce legătură are punctul de rouă cu termoizolaţia?

Dacă termoizolaţia care anvelopează clădirea este corect executată, acest punct de rouă poate să fie scos din peretele structural şi plasat în termoizolaţie. Acolo el va dăuna foarte puţin sau deloc. Acesta este argumentul principal pentru care izolaţiile se fac la exterior, nu la interior. Poţi amplasa polistiren sau altă formă de material termoizolant la interior, însă doar după ce ai scos punctul de rouă în afara materialului din care este făcut peretele. Iarna, trebuie să avem pereţii calzi. Astfel, apa nu se va lichefia pe peretele interior şi nu va deteriora peretele structural şi finisajele.

Dacă construția este amplasată într-o zonă în care temperatura nu scade sub 0 grade Celsius, atunci pericolul de deteriorare mecanică a peretelui dispare. Motivul este că apa nu se va condensa și nici nu va îngheța. În zonele unde temperatura scade sub 0 grade este nevoie să scoți punctul de rouă în secțiunea de termoizolare a peretelui. Pentru a menține punctul de rouă în afara peretelui structural, termoizolaţia trebuie să fie lipsită de punţi termice. Ea trebuie să acopere întreaga suprafaţă exterioară a casei, inclusiv acoperişul şi fundaţia. Dar să fie și destul de groasă pentru temperaturile zonei geografice respective.

Dacă una din aceste trei condiţii este încălcată înseamnă că s-a făcut o greşeală în proiectare sau în execuţie, ori nu s-a ţinut seama de punctul de rouă. Se pot face multe greșeli, iar o termoizolație cu adevărat corectă este destul de rară. Voi înlocui această propoziție cu link-ul articolului care detaliază modalitatea corectă de termoizolare a unei clădiri. Însă momentan el nu este scris. O să fie un articol lung și complex, de aceea îl păsuiesc un pic până mai strâng materiale grafice. Pe pagina principală a site-ului vă puteți abona la newsletter ca să primiți articolul când este gata.

Ce se întâmplă când nu luăm în seamă punctul de rouă?

Dacă punctul de rouă are loc în peretele structural, acesta se va uda şi se va îmbiba cu apă. Cu un perete ud, capacitatea peretelui de a termoizola o să scadă şi vor creşte facturile pentru încălzire și răcire. Însă cea mai mare problemă nu este factura la încălzire, ci deteriorarea structurală a peretelui şi a finisajelor. Efectul imediat al punctului de rouă este condensul, dacă peretele este rece pentru că nu are termoizolaţie care sa îl ferească de îngheţ, apa din aerul camerei se va condensa pe pereţi. Apoi sporii de mucegai vor începe să se dezvolte în această apă la această temperatură a peretelui.

Daunele făcute de punctul de rouă sunt următoarele:

• mucegai care poate crea boli respiratorii;
• apariţia unor pete pe pereţi;
• efect coroziv şi deteriorarea materialelor de contrucţii;
• daune din cauza îngheţului;
• umezirea unor izolaţii şi degradarea performanţei lor;
• defecţiunea aparatelor şi reţelelor electrice.

În imaginea de mai sus, vedem ce ne așteaptă pe termen lung când construim incorect o casă. Îmi place această imagine pentru că arată că în partea de sus peretele este termoizolat corect și punctul de rouă este amplasat în termoizolația exterioară. În partea de jos nu s-a termoizolat și condensul a permis dezvoltarea mucegaiului negru. Astfel de clădiri sunt doar niște barăci ceva mai mari. Sunt mulți care vând astfel de locuințe în câmp. Însă timpul le va transforma în niște mormane de gunoi urât mirositor. Să vedeți ce important este acest articol la termoizolarea țevilor.

Cum știm unde se află punctul de rouă într-un caz anume?

După citirea articolului, mulți își pun întrebarea poziției punctului de rouă în cazul lor particular. Ea fiind o întrebare foarte bună, sugerez să vă imaginați următoarea situație. În exterior sunt -20 de grade Celsius. La interior sunt 20 de grade Celsius. În cazul unui perete de beton netermoizolat, temperatura peretelui o să fie foarte scazută. Va avea o temperatură sub 0 grade Celsius. Pentru a face acest perete destul de cald și să împiedicăm formarea condensului, va fi nevoie de o cheltuială enormă cu încălzirea. Lucru care s-a tot făcut în trecut timp de câteva decenii.

Când ardeam petrol în exces în casă, peretele era foarte influențat de temperatura internă și el nu făcea condens pentru că era destul de cald. Însă acele vremuri s-au dus. Acum, putem amplasa niște material care protejează peretele de beton armat de temperatura exterioară, fără să fie nevoie să plătim sume exagerate pentru încălzire. Termoizolația va urca temperatura cu fiecare centimetru de grosime. Dacă ea este suficient de groasă și de performantă, va putea să conțină temperatura de 0 grade în interiorul ei.

Nu va fi de ajuns. Suprafața interioară a peretelui de beton va trebui să aibă o temperatura de 15-20 de grade. Dacă termoizolația reduce temperatura de la -20 la 0 (zero) grade Celsius, nu va fi de ajuns. Betonul este practic incapabil să termoizoleze, iar dacă termoizolația va reduce temperatura doar până la 0 grade, atunci peretele va avea 0-3 grade Celsius. Adică destul cât să formeze condens. Termoizolația trebuie calculată în așa fel încât la punctul de contact între ea și beton, să fie o temperatură de 15-20 de grade Celsius.