Pe măsură ce parcurgeţi unele articole despre termoizolaţie din cadrul blogului, o să vă loviţi de diferiţi termeni, printre care şi punctul de rouă. Deşi am definit termenul pe pagina de definiţii, mă văd obligat să alcătuiesc un articol special pentru acest termen. Este un fenomen extraordinar de important şi doar după ce îl înţelegeţi, veţi putea să înţelegeţi modalitatea corectă de termoizolare a unui perete. Este foarte important să înțelegem că prima dată trebuie să izolăm la exterior și apoi, dacă mai este nevoie, vom termoizola și la interior. Termoizolația are și un rol de protecție mecanică a zidăriei sau a materialului din care sunt alcătuiți pereții exteriori.
Ce este punctul de rouă?
Peste tot în atmosferă vom avea vapori de apă. Aceşti vapori au o formă gazoasă, însă ei nu vor sta în această formă gazoasă în orice condiţii. În funcţie de umiditatea din aer, vaporii se vor condensa și vor lua forma de apei, pe suprafeţe mai reci decât aerul în care aceşti vapori circulă. Această apă se numeşte condens. Motivul pentru care uneori găsim apă pe geam sau la conţurile ferestrelor este că la o anumită umiditate a aerului din cameră, acei vapori au găsit o suprafaţă destul de rece pentru a se lichefia şi a se depune. Punctul termic care permite unei anumite concentraţii de vapori să se lichefieze, se numeşte punct de rouă.
Acest punct de rouă este dependent de umiditatea din aer, diferenţa de temperatură dintre vapori şi obiectul întâlnit, dar şi de presiunea din aer. Presiunea aerului, adică cea atmosferică este mai mult sau mai puțin constantă, deci pe aia o vom considera constantă. Într-o locuință, punctul de rouă are loc când vaporii de apă rezultați din cauza respiratului, a gătitului sau a spălatului ajung să întâlnească o suprafață rece precum ferestrele, sticla de apă scoasă din frigider sau vreo partea a structurii care nu este izolată. Procesul este mai vizibil la interior, dar el are loc pe toate suprafețele clădirii.
Ce legătură are punctul de rouă cu termoizolaţia?
Dacă termoizolaţia care anvelopează clădirea este corect executată, acest punct de rouă poate să fie scos din peretele structural şi plasat în sau pe termoizolaţie. Acolo el va dăuna foarte puţin sau deloc. Acesta este argumentul principal pentru care izolaţiile se fac pe exterior, nu pe interior. Poţi amplasa polistiren sau altă formă de material termoizolant la interior, însă după ce ai scos punctul de rouă în afara materialului din care este făcut peretele. Dacă construția este amplasată într-o zonă în care temperatura nu scade sub 0 grade Celsius, atunci pericolul de deteriorare mecanică a peretelui dispare. Motivul este că apa nu va îngheța.
Iarna, trebuie să avem pereţii calzi. Astfel, apa nu se va lichefia pe peretele interior şi nu va deteriora peretele structural şi finisajele. Pentru a menține punctul de rouă în afara peretelui structural, termoizolaţia trebuie să fie lipsită de punţi termice. Ea trebuie să acopere întreaga suprafaţă exterioară a casei, inclusiv acoperişul şi fundaţia. Dar şi să fie destul de groasă pentru temperaturile zonei geografice respective. Dacă una din aceste trei condiţii este încălcată înseamnă că s-a făcut o greşeală în proiectare sau în execuţie, ori nu s-a ţinut seama de punctul de rouă. Se pot face multe greșeli, iar o termoizolație cu adevărat corectă este destul de rară.
Ce se întâmplă când nu luăm în seamă punctul de rouă?
Dacă punctul de rouă are loc în perete, acesta se va uda şi se va îmbiba cu apă. Cu un perete ud, capacitatea peretelui de a izola o să scadă şi vor creşte facturile pentru încălzire și răcire. Însă cea mai mare problemă nu este factura la încălzire, ci deteriorarea structurală a peretelui şi deteriorarea finisajelor. Efectul imediat al punctului de rouă este condensul, dacă peretele este rece pentru că nu are termoizolaţie care sa îl ferească de îngheţ, apa din aerul camerei se va condensa pe pereţi, iar sporii de mucegai vor începe să se dezvolte în această apă la această temperatură a peretelui.
Daunele făcute de punctul de rouă sunt următoarele:
- mucegai care poate crea boli respiratorii;
- apariţia unor pete pe pereţi;
- efect coroziv şi deteriorarea materialelor de contrucţii;
- daune din cauza îngheţului;
- umezirea unor izolaţii şi degradarea performanţei lor;
- defecţiunea aparatelor şi reţelelor electrice.