Ce este și ce face o șapă turnată peste planșeu?

Aș vrea să vă vorbesc despre șape, acele produse pe bază de ciment care se pun pe o suprafețele orizontale și care echivalează, într-un fel, tencuiala de pe perete și de pe tavan. Evident sunt multe diferențe între o șapă și o tencuială, dar o să vă explic câte asemănări sunt între aceste două elemente. Sunt mai multe tipuri de șape și aș vrea să explic cum sunt ele instalate, în ce ordine și la ce folosește fiecare dintre ele. Aici voi intra un pic în detaliu și voi explica interacțiunea cu rețelele instalațiile și planșeul.

[adinserter block=”3″]

Aș vrea să facem în așa fel încât să lăsăm deoparte tot ce știm despre șape, despre planșee, despre produsele pe bază de ciment, despre încălzirea în pardoseală și despre toate lucrurile pe care probabil le știți într-un anumit fel. Șapa ne permite să avem unele instalații și finisaje ieșind din sfera tradițională a pachetului, a gresiei, a placărilor ceramice. O șapă nu trebuie să fie doar un mortar neatractiv, care trebuie neapărat acoperit cu ceva pentru a-l ascunde. Ea poate avea niște proprietăți extraordinare cu un aspect foarte plăcut.

Când și de ce avem nevoie de o șapă?

Sunt trei argumente principale pentru care avem nevoie de o șapă. În realitate sunt mai multe motive, dar eu mă voi concentra asupra celor trei, pentru că le consider mai importante. Primul argument are legătură cu interacțiunea mecanică între piciorul nostru și planșeu. Planșeul este un element rigid și greu, nu putem merge direct pe planșeu. Vor exista unele deteriorări ale genunchilor. Practic când mergem pe stradă pe asfalt sau beton avem ceva în picioare care ne protejează de șocul rezultat în urma impactului cu suprafața foarte tare.

[adinserter block=”3″]

Într-o casă, când suntem desculți nu avem aceleași încălțări în picioare. Înainte, când existau finisaje de marmură direct pe planșeu, se stătea în casă cu încălțaminte. Motivul avea legătură cu acest prim argument, dar și cu următorul, al doilea argument. Dacă este termoizolată, o șapă întrerupe scurgerile de temperatură între piciorul nostru și partea structurală a clădirii. Pe lângă faptul ca într-o șapă se poate pune un sistem de încălzire prin pardoseală, mai apare și avantajul că pardoseala nu va fi la fel de rece indiferent dacă sistemul de încălzire prin pardoseală este pornit sau nu.

 

Al treilea argument are legătură cu planeitatea. Practic șapa ne ajută să aducem toate camerele la același nivel și ne mai ajută să înclinăm anumite pardoseli într-un anumit unghi pentru a induce scurgerea apei rămase pe pardoseală, indiferent că este vorba de o spălătorie auto sau de scurgerea de la baia unui apartament. Nu putem “turna” aceste pante din planșeu, pentru că sunt unele implicații structurale. Însă, putem să inducem o pantă înainte de a aplica gresia sau acele suprafețe placate și impermeabile din baie și bucătărie. Să le luăm pe fiecare în parte și le dezvoltăm.

Cum ne protejează șapa de șocurile mecanice asupra genunchilor?

Înțeleg de ce acest argument ar putea să pară un pic controversat. Mai sus, nu am spus mai nimic de termoizolație. Lăsând alte detalii la o parte, doar un anumit tip de șapă se pune peste termoizolație. În mod ideal, vom avea planșeul apoi termoizolația și apoi șapa. Noi stăm cu picioarele pe șapă, iar șocurile pe care le transmitem în pardoseală sunt amortizate de aceea termoizolație, având mai puțin stres mecanic în încheieturile picioarelor. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, vom vedea că ne va deranja o pardoseală tare, ca cea de beton.

[adinserter block=”3″]

Apartamentele construite în perioada comunistă nu au această protecție la șocurile mecanice. Fiind greu să le instalăm datorită faptului că înălțimea etajului este mică, deseori la limita legală. Aceste șocuri mecanice, care se simt în șoldul, genunchi, gleznele și călcâiele noastre, se mai simt și în capul persoanei de la etajul anterior. Asta este o altă dovadă că încheieturile noastre absorb șocuri mecanice mari când ne deplasăm pe suprafețe tari. Suprafețele tari sunt minunate pentru alte aspecte, precum posibilitatea utilizării gresiei, amplasarea mobilei grele, lipsa zgomotelor când pășim.

 

Ideal este să găsim un punct de mijloc între cost, amortizarea șocului mecanic, partea de impact a izolației fonice și posibilele deformări ale finisajelor, în urma încărcărilor extraordinare sau concentrate. Acest lucru se face de regulă, prin utilizarea polistirenului extrudat, cu grosimi minime de 50 de mm. Pentru grosimi mai mici și valori de termoizolare bune, deja se pretează spuma poliuretanică, aplicată sau panou. Însă începe să crească și prețul. Pentru încărcări foarte mari, deja se pretează spuma de sticlă, dar dispare efectul de amortizare a șocului.

Cum ne ajută șapa să termoizolăm corect un planșeu?

Toți ne imaginăm că termoizolația este ceva pufos, moale și roz sau alb, ca frișca. De fapt, termoizolația poate fi așa de dură, încât se utilizează ca armură la tancurile militare. Motivul pentru care vă prezint lucrurile în această ordine, are legătură cu faptul că este foarte ușor și ieftin, să ne ducem spre o termoizolație foarte dură și să uităm de amortizarea șocurilor la picioare. Adică punctul de mai devreme, în care spuneam că putem utiliza o gamă largă de produse termoizolante. Deseori se termoizolează greșit sub șapă, mai ales când se alege incorect termoizolația.

[adinserter block=”3″]

Însă, de regulă, ne dorim să avem o pardoseală suficient de tare, încât să poată susține fără deteriorare greutatea șapei, a finisajului de pardoseală, a încărcărilor temporare, a celor permanente, cât și a celor concentrare sau de margine. Pe margine găsim cea mai vulnerabilă parte a șapei, dar despre acest aspect vom discuta în seria specială dedicată șapelor pe bază de ciment. Vă puteți abona la newsletter, pentru a primi un email atunci când vor fi publicate acelea. Este o serie destul de lungă și destul de ramificată în care am tot explicat despre termoizolarea șapelor.

 

Un alt aspect important, demn de menționat în opinia mea, are legătură cu stratificarea. Planșeul prezintă deseori fisuri, găuri sau inserții. Termoizolarea corectă a unui planșeu mai presupune și o hidroizolare a pardoselei. Acest argument cântărește destul de greu în cazul blocurilor rezidențiale, unde inundațiile sunt mai frecvente ca în mediul rezidențial unifamiliar. Termoizolația corectă a șapei are legătură cu lipsa de punți termice și cu izolarea fonică a pardoselei, nu doar în propriu imobil, dar și la vecini. Astea două sunt conectate.

Cum putem induce pantă de scurgere pe suprafețele ude cu ajutorul șapei?

Această întrebuințare a șapei a fost deseori uitată și înlocuită de un adeziv mult mai gros, utilizat la montajul gresiei pe suprafețe. Însă panta scurgerii de la baie sau de la bucătărie trebuie dată pe o suprafață mare, cu pantă neabruptă, adică minim 1:100. Altfel spus, 10 mm pentru fiecare 1000 de mm de pardoseală umedă, așa le spunem acestor suprafețe, care uneori sunt udate. Aceeași pantă se construiește în pardoseala șapei de la garaj, cu linie joasă pe mijloc și gaură de scurgere lineară. Gaura de scurgere la baie și bucătărie este punctiformă.

[adinserter block=”3″]

Scurgerea la bucătărie este deseori anulată, neconstruită sau înfundată. Sunt două motive principale. Primul motiv are legătură cu sifonul absent sau instalat incorect și cu mirosurile neplăcute de la scurgere. Al doilea motiv pentru care se evită amplasarea scurgerii în pardoseala de la bucătărie este mutarea unor activități de spălare într-o altă cameră. Însă, acolo unde există grup sanitar, cu chivetă, duș, sursă de apă și posibilitatea de a avea o țeavă spartă, scurgeri, etc. Scurgerea de pardoseală și țeava de alimentare cu apă trebuie să vină împreună.

 

Însă șapa trebuie instalată oriunde este nevoie de termoizolație, hidroizolație și amortizarea impactului. O nevoie sau alta va fi prezentă pe toată suprafața internă a spațiului locativ. De aceea este util să adoptăm un sistem constant de șapă pe toată suprafața construită, cu particularitățile localizate. Pantă în spațiile umede și termoizolație peste tot. Este posibil să apară și alte nevoi, precum cele de izolație fonică, într-un studio de înregistrări, de protecție la foc în locul unde este amplasat un cuptor. Sistemul de șapă rezolvă toate aceste probleme, indiferent de situație.

Șapa, ca un strat înainte de aplicarea finisajelor

Șapele sunt de mai multe feluri. În acest articol, am explicat despre șapa pe care o putem vedea efectiv și ea vine întotdeauna peste termoizolație. Pentru că sursa de căldură și anume încălzirea în pardoseală, este în șapa despre care am discutat, nu mai avem voie să mai punem vreo termoizolație peste această șapă, ci doar finisajul. Finisajul este gresia, parchetul, marmura, granitul, linoleumul, etc. Uneori, înainte de aplicarea finisajului, șapa este confundată cu planșeul și pentru ochiul neantrenat, nici nu se percepe ca fiind un strat.

[adinserter block=”3″]

Pe de altă, șapele de autonivelare, acelea pe care le turnăm în grosimi mici de 1-20 mm, ca să reparăm defectele planșeului, sunt amplasate SUB termoizolație. În timp ce șapele despre care am explicat în acest articol sunt mai groase și amplasate PESTE termoizolație. Ele au grosimi între 30 și 100 de mm, în funcție de instalațiile de încălzire, incluse în acea șapă. Mai sunt șape care se instalează peste termoizolație și servesc ca strat final. Pe acele șape umblăm desculți cu picioarele și ne bucurăm de căldura încălzirii sau răcirii în pardoseală pe toată perioada anului.

 

Șapa a devenit un element destul de important care poate funcționa foarte bine în cele trei argumente principale menționate la începutul articolului. Pe de-o parte absoarbe șocurile mecanice și crează un mediu mai plăcut și mai sănătos pentru locatari, apoi termoizolația adaugă un plus de valoare spațiului locuint reducând facturile, printre multe altele. Dar pe de altă parte reprezintă mediul prin care trec țevile/cablurile de termoficare, nemaifiind nevoie să amplasăm calorifere și țevi exterioare, pentru încălzire sau răcire.