Atunci când intenționăm să construim sau să modificăm un imobil, vom avea nevoie de informații despre solul pe care urmează să construim. Ne interesează în mod special capacitatea solului de a susține această construcție. Sunt importante detalii precum adâncimea maximă de îngheț, permeabilitatea solului, structura lui în adâncime, compoziția și incluziunile. Ne mai interesează și adâncimea pânzei freatice, stabilitatea solului, riscul de alunecări de teren, dar şi felul în care putem să construim diferile sisteme în acel sol. De exemplu, un sistem de drenaj.
Poate că ne interesează tipul de fundație pe care trebuie să o alegem sau regimul de înălțime, etc. Iar toate aceste informații pot fi stabilite în urma întocmirii unui document numit studiu geotehnic. Informațiile cuprinse în document sunt foarte vaste și utile. Ele pot fi interpretate în mai multe feluri și pentru a puncta mai multe aspecte ale construcției și a viitoarelor instalații din sol. Alte exemplu, îngroparea cablurilor electrice, forajul pentru apa potabilă, adâncimea amplasării unei clădiri subterane, etc.
Ce este acest studiu geotehnic?
Studiul geotehnic este o etapă care cuprinde informaţii despre structura solului pe care urmează să construim. Acest studiu va dicta într-o oarecare măsură ce putem să construim pe acel sol. Uneori este bine să facem studiul geotehnic chiar înainte de a cumpăra terenul, mai ales când există dorinţa de a construi un imobil înalt sau greu precum o clădire multietajată. Există riscul de a cumpăra un teren care nu poate susţine cu succes o clădire de o asemenea greutate fără investiţii foarte costisitoare în fundaţie sub formă de pilonare în adâncime.
Apoi, structura solului poate varia de la un metru la altul. De aceea este nevoie de un studiu amănunțit pentru unele lucrări mari. Chiar şi nivelul pânzei freatice poate fi determinat folosind studiul geotehnic. Şi această informaţie poate fi importantă înainte să achiziţionăm terenul. Acest aspect este important dacă nu există reţea de alimentare cu apă în zonă sau dacă dorim să construim structuri în subteran, precum demisol, subsol, cramă, adăpost anti-atomic sau pentru bombardament.
Când ceri un studiu geotehnic, se vor face nişte foraje în anumite locuri ale terenului şi se extrag nişte mostre. Aceste mostre sunt trimise la laborator şi după câteva zile se va întocmi un referat, adică un document, care serveşte ca “studiu geotehnic”. Poziționarea pânzei freatice este un aspect important. În articolul 15 pași pentru executarea unui sistem de drenaj vom vedea că un astfel de studiu este absolut necesar înainte de a ne apuca să plănuim sistemul de drenaj.
La ce foloseşte un studiu geotehnic?
Scopul existenţei acestui studiu este rezistenţa şi stabilitatea terenului de fundare a viitoarei construcţii. Forejele despre care vorbeam mai devreme sunt făcute în jurul suprafeţei de fundare, adică zona unde urmează să se construiască efectiv casa. Dacă inginerul face un studiu la o distanţă de 100 de metri de la locul unde va fi construită casă pentru că nu vrea să se murdărească pe cizme sau pentru că acea zonă a terenului este inaccesibilă, atunci acel studiu este, tehnic vorbind, inutil. Legal nu este inutil, el va putea fi folosit ca document oficial pentru obţinerea autorizaţiei.
Însă el nu o să reflecte realitatea și asta înseamnă că nu știam exact ce fundație să construim. Ne va afecta când încercăm dimensionarea și instalarea mai multor sisteme atașate locuinței. Astfel de sisteme pot fi cel de drenaj al apei de ploaie, fosa septică și propriul câmp de drenaj, îngroparea cablurilor electrice, construcția căminelor subterane, construcția unor clădiri parțial scufundate în sol, ș.a.m.d. Cu cât mai multe foraje, cu atât mai precisă reprezentația grafică din subsolul acelui teren.
Atunci când doriţi un studiu geotehinic, inginerul sau tehnicianul care urmează să facă lucrarea are nevoie să ştie unde va fi construită casa, înclinaţia terenului, suprafaţa pe care va fi construită casa şi alte detalii pe care le-ar considera utile. Alte detalii utile pot include accesul pe teren, existenţa unui carosabil de beton, existenţa mărăcinilor sau a vegetaţiei scăpate de sub control, etc. Fără un studiu geotehnic nu prea se pot obţine autorizaţii de construcţie şi deci nu poţi să construieşti legal dacă nu ai unul măcar un studiu geotehnic fictiv pe hârtie.
Tipuri de studii geotehnice şi cât costă ele?
Sunt două tipuri de studii geotehnice, şi anume cele făcute şi cele copiate. Cele făcute sunt alea care seamănă cu ce am descris eu mai sus. Cele copiate sunt acele studii geotehnice, în care inginerul copiază un studiu efectuat în apropiere, schimbând doar câteva date esenţiale pentru a nu fi prins că a făcut aşa ceva. El nu vine pe teren, nu forează şi nu testează mostre, pentru că ele nici nu se extrag. Cred că cel mai mare pericol la care ne supunem atunci când cumpărăm un studiu geotehnic fals este alunecarea de teren.
Din toate lucrurile care pot merge rău cu o clădire nouă amplasată pe un teren, cred eu că acest risc este cel mai mare. De exemplu, adâncimea minimă de investigație pentru un studiu geotehnic corect este în jur de 6 metri, iar la această adâncime se adaugă adâncimea subsolului din proiect. Unele firme fac studii geotehnice ceva mai superficiale, adică nu sapă destule găuri și nu merg la adâncimea de investigație necesară. Asta este zona gri. Acest tip de studii geotehnice sunt foarte întâlnite pentru că legislaţia te obligă să le ai, iar costul un studiu geotehnic adevărat porneşte de la 1000 de lei, dar poate ajunge pe la 20-30.000 de euro pentru terenuri mari și proiecte complexe.
În funcţie de condiţiile de lucru, de numărul minim de foraje şi de adâncimea lor, costul poate creşte semnificativ. Obligativitatea şi costurile mari determină unii beneficiari să cumpere studii geotehnice “generale”, adică nu este neapărat a terenului lor, ci este mai mult ceva al zonei. Toate astea şi la un preţ de 4 – 5 ori mai mic. Îți dai seama dacă inginerul face treaba și după mostrele pe care le extrage. Dacă pleacă de acolo cu o serie de miezuri marcate de la zero la un metru, de la un metru la doi metri, de la doi metri la trei metri și tot așa, pentru toată adâncimea de inspecție, atunci înseamnă că măcar a luat mostrele corect.
Ce este avizul geotehnic?
Avizul este un fel de studiu geotehnic preliminar unde lucrările sunt mai reduse. Acest aviz există pentru a determina dacă este fezabil să se construiască ceva într-o anumită zonă sau nu. De obicei, pentru trecerea terenurilor din extravilan în intravilan în fazele iniţiale de proiectare, se cere un astfel de aviz. A nu se confunda avizul geotehnic cu studiul geotehnic. Ele sunt documente foarte diferite. Avizul este un document mult prea simplist pentru a oferi informaţii valoroase despre teren.
Unor vânzători de parcele în câmp, le place să spună ca au aviz tehnic preliminar. Asta nu înseamnă mare lucru. Un studiu geotehnic trebuie făcut înainte să cumperi terenul. Mai ales dacă este un teren mai scump de 30.000 de lei. Un teren poate să pară că este bun pentru construcții sau chiar pentru orice fel de construcție. În realitate el poate ascunde o pânză freatică la suprafață care te poate împiedica să construiești o clădire așa cum îți dorești.
Uneori terenurile sunt supuse alunecărilor de teren. Proprietarii dornici de a scăpa de aceste terenuri trec la umpluturi artificiale menite să țină terenul nivelat măcar până ce se încheie vânzarea. Recomandarea mea este să aveți măcar un aviz geotehnic. Pe parcursul altor articole am să vă tot bat la cap cu acest studiu geotehnic pentru că este indispensabil când vom discuta despre infrastructură îngropată și despre fundații.