Inserțiile în beton armat reprezintă niște lucrări executate înainte de turnarea betonului. Ele sunt deseori niște produse din oțel sau din plastic. Se utilizează plastic la pereții și planșeele exterioare și otel la cele interioare sau la pardoseli industriale de beton armat. Cele din oțel sunt superioare calitativ, însă pot reprezenta punți termice importante, iar acest lucru este des dezavantajos. Vom atinge scurt pe informații despre cum se produc inserțiile în beton, în mod corect. Vreau să facem diferența între fabricare acestor inserții și instalarea lor.
Acum vom discuta despre cum instalăm corect inserțiile în betonul armat, odată ce le avem. Apoi vom discuta despre țevile sau cablurile ce urmează a fi montate în aceste inserții. Va avea mai mult sens odată ce înțelegem și ce urmează să amplasăm în interiorul acestor inserții. Scriu acest articol mai mult ca un suport pentru inserțiile în pardoseala de beton a halelor utilizate ca spații de producție. Acestea conțin aer comprimat, energie electrică, cablu de date, etc., dar sunt noțiuni aplicabile și la locuințe. Însă sunt enorm de utile și la spații rezidențiale.
Ce este efectiv o inserție în beton armat?
O inserție poate fi o ancoră în beton instalată înainte ca betonul să fie turnat. O altă inserție este un tub rotund sudat de armătură înainte de a turna betonul. În acest tub rotund urmează să fie instalat un cablu, un furtun sau chiar o țeavă. Întregi industrii au fost dezvoltate în jurul găuririi și a tăierii betonului. Motivul este că este destul de dificil să faci aceste inserții în mod corect și în locul corect. Însă ele sunt foarte utile și ieftine când planifici bine. Despre planificare vom discuta un pic mai jos. Pentru moment vreau să spun că totul începe cu o planificare bună.
Inserțiile pot fi în plan orizontal, adică în pardoseală sau deasupra capului în tavan, în plan vertical, adică în pereți, sau pe suprafețe neregulate și oblice, adică scări, statui, rampe, mobilă de beton, etc. O inserție pe care aproape orice clădire o are, este doza electrică și tubul îngropat care conectează doza la cutia de inspecție sau la panoul electric. Însăși cutia de la panoul electric și cutia de inspecție din beton sunt inserții. Inserțiile nu folosesc doar la instalații și ancoraje, ci și la marcarea unor limite sau a unor rosturi de dilatare.
Aceaste inserții se fac înainte de turnarea betonului, în cofraj. Nu ne apucăm să spargem pereții după ce am turnat betonul. Același lucru este valabil și pentru țevile de apă, gaz sau canalizare. Ele nu se îngroapă în beton și se trec printr-un tub/canal îngropat. Recomandarea mea este să considerați întotdeauna tuburile din oțel sau oțel zincat termic, în detrimentul celor din PVC sau orice alt plastic. Insist cu această recomandare, chiar mai mult, în cazul inserțiilor cu destinații electrice. Când izolația electrică se topește, face scurt cu tubul și sare disjunctorul.
Planificare inserțiilor în planul de turnare a betonului
Să nu vă fie frică să introduceți mai multe inserții decât aveți nevoie, dar să le faceți în mod corect. Prea multe goluri în beton vor induce slăbiciuni și fisuri, însă mai puține fisuri decât dacă vă apucați să găuriți, tăiați sau spargeți betonul după turnare. Inserțiile suplimentare vă va permite să vă dezvoltați pe viitor sau să aveți alternative. Asta înseamnă că nu va fi nevoie să spargeți sau să găuriți betonul. Mai ales atunci când destinația clădirii se schimbă. Acest lucru este esențial mai ales în clădirile industriale și comerciale închiriate.
Inserțiile se introduc în elementele de beton armat care nu au rol structural. Nu vom avea inserții în stâlpi, grinzi, centuri sau contravântuiri. Observați faptul că am spus beton armat, nu beton simplu. Dacă facem inserții în beton nearmat, atunci locul amplasării inserției o să fie exact locul unde betonul se va crăpa în două. Betonul nearmat nu are voie cu inserții. Inserțiile în betonul armat nu se apropie mai aproape de 15 cm. Dacă amplasăm prea multe slăbiciuni în placă într-un singur loc, atunci pot apărea fisuri necontrolabile și armătura o să înceapă să se scuture de beton.
Planificarea inserțiilor se fac în funcție de mărimea inserției. Începem cu ventilatorul de la baie, gaura pentru hotă de la bucătărie și pentru aer condiționat. Apoi inserțiile cu diametru mai mic pentru trecerea țevilor și a cablurilor pozate pe perete, deși recomand îngroparea cablurilor electrice oriunde este posibil. Într-un final ajungem la cablurile subțiri de curenți slabi precum sistemul de supraveghere video, instalația de date a clădirii și eventuali senzori de temperatură ți lumină care se tot utilizează la casele moderne cu automatizări.
Cum să NU faci inserții în betonul armat?
În imaginea de mai jos avem niște inserții pentru cabluri, mațele albastre subțiri și pentru tuburi de canalizare, tuburile albastre groase. Acele fire albastre subțiri trebuiau să fie niște tuburi lineare din punctul A în punctul B, nu o împletitură de mațe ce nu servesc la nimic. Canalul de cablu are rolul de a permite schimbarea cablurilor odată ce ele s-au deteriorat. Dacă ele sunt înodate, sonda de cablu cu care se face introducerea cablului nou, se va bloca. Ulterior, dacă dorești să prinzi ceva în planșeul de beton, este posibil să dai cu burghiul în cablu, neexistând un sistem bine gândit.
Trecând la tuburile de canalizare, ele sunt îngropate în planul planșeului. Trebuie să evitați întotdeauna așa cea. Dacă tubul de canalizare se va înfunda cu ceva solid sau se va dezintegra pentru ca s-a utilizat o chimicală greșită la curățat, atunci apar problemele. Din cauza faptului că a fost îngropat în planul planșeului va fi nevoie în începeți spargerea acestuia. Spargerea o să determine și ruperea unor cabluri electrice pentru că ele nu sunt separate. Tuburile de canalizare intersectează tuburile subțiri pentru cablurile electrice.
Ultima greșeală pe care vreau o subliniez este amplasarea acestor inserții în planul planșeului. Tubul de canalizare va străpunge planșeul doar. Adică bucata de tub cuprinsă de betonul planșeului nu trebuie să fie mai mare decât grosimea cea mai mică a planșeului. Vom face în așa fel încât tubul să nu trează printr-o grindă sau o centură. În cazul de față, greșeala se extinde. Noi nu dorim aceste găuri să fie lângă marginea structurii, ci în centrul ei. Spun asta din motive structurale, dar și termice. Coloana de țevi și tuburi să fie cât mai departe de marginea structurii.
Buna ziua,
Multumiri pentru informatiile din articol. Totusi am o intrebare: sunt in situatia in care sub grinzile armate ale fundatiei mele este prevazut un strat ( destul de gros ) de beton simplu C8/10. In mod normal, macar teava de apa ar trebui sa patrunda in interior prin acest beton nearmat (altminteri ar trebui sa patrunda prin grinda fundatiei care este mai sus decit adincimea de inghet). Cum ar trebui procedat in acest caz? Este OK sa improvizez o structura din otel-beton ( in forma literei omega) care sa acopere teava?
Acceasi intrebare pentru teava de scurgere (110mm). As prefera sa nu treaca prin grinda armata care este o structura de rezistenta.
Multumesc.
Salut Alexandru. Ai zgândărit o problemă destul de comună. Ești dinăla care cugeți pentru că majoritatea nici nu ajung cu gândirea până acolo. Țeava de apă, canalizare și drenaj, în mod corect, se amplasează sub „nivelul final al adâncimii de îngheț”. Am pus în ghilimele pentru că una este să faci un studiu geotehnic care marchează adâncimea de îngheț, și alta este să rămână așa după ce arunci molozul de la construcție în solul de lângă casă… sau alte modificări ale solului. Fundația nu poate să stea pe un tub de plastic. De aceea nu te poți duce cu aceste tuburi sub fundație. Nici deasupra adâncimii de îngheț nu poți. De aceea rămâne să vorbești cu structuristul care deja știe problema. El va calcula o „fereastră” cu buiandrug în peretele fundației tale. Această fereastră este de fapt o serie de tuburi de beton armat sau oțel care echivalează etanșeitatea și rezistența structurală a fundației fără fereastră. Uite… Eu construiesc case și sedii de firme la un nivel de calitate foarte ridicat. O astfel de intrare în clădire, corect executată, care să includă apă, canalizare, curent electric, telecomunicații, gaze și tuburi schimbător de căldură, va costa aproximativ 8000 de Euro. Majoritatea clienților se fac că plouă când aud de astfel de prețuri. Rămâne improvizația, soluțiile trase de păr și grosolăniile care ajung să coste mai târziu.
Ati spus ca “Inserțiile se introduc în elementele de beton armat care nu au rol structural. Nu vom avea inserții în stâlpi, grinzi, centuri sau contravântuiri”
Sa inteleg ca NU este ok sa prevad prin grinzi un copex pentru trecerea cablurilor electrice ?
Recomandat este să NU faci asta!!! Sau dacă o faci, ai grijă să vorbești cu proiectantul/structuristul să o aibă în vedere, nu să te apuci să tratezi aspectele construcției în mod separat și structuristul să nu știe că pe acolo trece un canal de cablu îngropat, sau mai multe. Recomand străpungeri, nu conțineri. Adică canalul de cablu trebuie să intre și să iasă, nu să meargă pe lungimea elementelui structural. Iar străpungerea trebuie echivalată cu oțel. Este complicat să faci ceva corect. De aceea, mai ales pentru profesioniștii fără experiență sau beneficiarii care fac asta cu niște Gigei, este cel mai bine să evitați complicații de genul.