O discuție interesantă vine în contextul amplasării centralei termice și a rezervorului de apă caldă. Am tot menționat cu alte ocazii că rezervorul de apă caldă trebuie să nu fie prea departe de centrala termică. Tot în aceleași articole am spus că rezervorul poate fi amplasat la exterior. Am creat niște nelămuriri, din niște informații care par să se contrazică. Aici am să lămuresc logistica și în același timp am să anticipez niște întrebări care apar în mod normal într-o astfel de situație.
Ne-am obișnuit cu centrale termice interne de apartament, pe gaz. Spuneam că aceste centrale sunt ușor de achiziționat și de montat, dar sunt destul de scump de alimentat. Spun asta pentru că gazul este scump. Alternativa este să utilizăm centrale pe lemn, brichete sau peleți, dar acestea au nevoie de mult spațiu și nu cred că vrea cineva să care lemn la ultimul etaj, pe scări. Acest articol este pentru cei care trăiesc la casă sau pentru asociațiile de locatari care doresc tăierea cheltuielilor în jumătate prin amplasarea unei centrale pe lemn, evident la parter sau subsol.
Rezervoare de apă caldă amplasate în exterior
Rezervoarele de apă caldă sunt confecționate din tablă de oțel. În acest articol îi vom spune vas, pentru că sunt niște vase care conțin apă caldă. Acest oțel este mai subțire la vasele mici și mai gros la cele mari. Însă, cu cât vasul este mai mare, cu atât el este mai ieftin. Cantitatea de oțel utilizat, va fi din ce în ce mai mică pentru fiecare litru de rezervor, pe măsură ce mărim vasul. Chiar și dacă lungim vasul. Cu altă ocazie poate am să vă explic și cifrele. Însă într-o locuință avem maxim 3 metri înălțime. Unele spații comerciale au 4 metru înălțime, iar unele subsoluri au 2,1 sau 2,4 metri înălțime.
Unele subsoluri au o secțiune specială cu cuvă, care permit instalarea unei rezervor termoizolat de apă caldă, cu înălțimi de 5, 6 sau chiar 8 metri înălțime. Iar acea cuvă este special făcută pentru a putea înghiți toată apa în cazul în care se sparge rezervorul. Rezervoarele standard au o viață foarte scăzută, dar acestea mari sunt altfel construite, cu durată de viață de peste 100 de ani, când sunt exploatate corect. Problema cu aceste rezervoare mari sau mici, va avea legătură cu prețul. Nu din cauza rezervorului în sine, ci din cauza clădirii din jurul rezervorului.
Și așa ajungem la rezervoare exterioare. Aceste rezervoare sunt aproape lipite de clădire, iar în unele cazuri fac parte din clădire. Adică jumătate este la interior, iar jumătate la exterior pentru a economisi bani când nu mai construim partea de perete pe care o astupă. Acest design trebuie discutat temenic cu un inginer structurist. Nu-i chiar așa de simplu, iar motivul este că structura se poate lăsa pe rezervor, sau că rezervorul se poate lăsa pe clădire. Ori se pot mișca independent în caz de cutremur și nici așa nu-i bine. Însă este posibil, asta-i important.
Unde amplasăm centrala termică atunci când rezervorul este exterior?
Nu prea contează unde amplasăm centrala termică. O putem amplasa și în curte la mare departare de casă. Acum câțiva ani am construit o centrală termică pe biomasă în fundul curții. Proprietarul avea acolo sere și un hambar. Centrala alimenta casa cu căldură, dar și serele de legume. Serele fiind consumatorul principal, nu locuința. Am amplasat centrala lângă sere și rezervorul de apă tot lângă sere și tot în exterior. Centrala asta avea o putere de 1 MW și avea o înălțime de 3,85 m. Nu i-ar fi intrat în casă nici dacă ar fi vrut.
Chiar și în cazul amplasării a două centrale mai mici, de 500 de kW să spunem, cu înălțimi uzuale de 3,5 metri, tot nu știu dacă ar fi încăput în locuință. Încerc să explic că dacă aveți o centrală pe lemn pentru o pensiune, un hotel, o piscină, o locuință foarte mare sau o fermă cu hală, grajd, seră sau crescătorie de pește, atunci probabil că doriți o centrală mare și amplasarea centralei în exterior. Evident cu un rezervor tot în exterior. Uneori se poate pune centrala în interior, iar rezervorul în exterior, la 1-2 metri depărtare.
Adică centrala și rezervorul sunt despărțiți doar de un perete. Perete pe care îl găurim pentru a introduce țevile izolate între cele două elemente ale sistemului termic. În cazul centralei de 1 MW, erau două rezervoare de 20.000 de litri, ambele conectate individual la centrală. Dacă centrala ar fi fost în interior, numărul de țevi care ieșeau din perete, ar fi fost dublu. Asta ar fi înseamnat niște costuri mai mari cu manopera. Acest fermier ținea aceste rezervoare de apă și ca rezervă pentru irigare pe timp de vară. Dacă nu ploua și îi seacă fântânile, mai avea 40.000 de litri de apă.
Care este soluția ideală pentru o casă sau o locuință cu suficient teren disponibil?
Un rezervor de apă de 5000 de litri o să ocupe un spațiu de aproximativ 4 m2. La un cost mediu de construcție de 2000 de lei pe metru pătrat, ajungem la mijloc. Adică relevanța amplasării în exterior să fie la fel ca cea amplasării în interior. Dacă avem nevoie sau dacă dorim un rezervor ceva mai mare, atunci nu prea mai are rost să mai putem al doilea rezervor tot la interior. Mai bine amplasăm un rezervor termoizolat de apă caldă în exterior. Pe lângă faptul că rezervorul va fi mai ieftin și mai ușor de instalat, vom economisi o grămadă de spațiu interior.
Nu uitați de varianta în care putem economisi jumătate din amprenta rezervorului la interior. Iar cealaltă jumătate să o amplasăm la exterior. Adică cum am arătat mai sus. Mai există varianta în care se scufundă niște inele de beton în sol, un fel de fântână fără să ajungem la pânza freatică, iar rezervorul exterior este jumătate în sol și jumătate afară, cu sau fără perete comun. Acele inele de beton armat nu sunt izolate, ele țin doar pământul, ca acesta să nu suprasolicite rezervorul sau să comprime termoizolația.
Scobitura în pământ este suficient de mare încât poate înghiți toată apa când un astfel de rezervor cedează. Uneori se mai întâmplă ca aceste rezervoare să fie lovite și să se scurgă toată apa din ele. Un rezervor de 20.000 de litri poate înmagazina o cantitate enormă de energie, iar rezervoare așa de mari sunt relevante, mai ales în contextul energiei regenerabile. Însă dacă se sparg, pot crea stricăciuni prin curte, la subsol sau de demisol. O astfel de groapă cu fundație pot face sens, dar nu amplasezi rezervorul în câmp sau într-o grădină.
Nu se pierde energia termică mai repede, dacă amplasăm centrala sau rezervorul în exterior?
Da și nu! Dacă am amplasa niște produse de interior, la exterior, iar aici mă refer la centrală, rezervor, pompe, țevi, vas expansiune, etc., atunci da. În acel caz, din cauza segmentării înmagazinării de apă și a produselor izolate mai slab, se va pierde prea multă căldură. Însă dacă avem produse de exterior, în corpuri foarte mari, după cum spuneam mai sus, va fi mai eficient. Da! chiar și când avem temperaturi de -20℃. Motivul este că cu cât un corp este mai mare și mai compact, cu atât suprafața exterioară de izolat este mai mică.
Raționamentul amplasării rezervoarelor de apă în interiorul casei este legat de faptul că rezervorul este bine izolat. Apoi căldura scăpată prin termoizolația centralei, a țevilor și a rezervorului va contribui la încălzirea casei pentru că este înăuntru. Adevărul este că dacă sistemul are o termoizolație bine calculată, bine executată și bine menținută, această contribuție sau pierdere în aerul casei este pur și simplu neglijabil. Așa ar trebui să fie pentru a înmagazina și conserva corect energia termică de la centrală.
Sunt acele centrale cu ușă de termoizolare, care se închide peste ușile centralei. Sunt multe cazane pe lemn cu astfel de uși, însă nu toate sunt termoizolate. Vă spun toate aceste lucruri pentru că trebuie să previți mai întăi la cazane, la țevile și accesoriile amplate în exterior, nu la rezervoare. Acestea sunt foarte bine izolate, uneori cu termoizolație de 500 de mm. Iar după 400 de mm de izolație există un canal de aer care aduce orice scăpare de căldură tot la interior. Am să vă explic aceste funcționalități, cu altă ocazie.