Într-un timp vorbeam despre planșee și încărcări pe plăcile de beton armat. Cineva mă întreba despre încărcările permanente și temporare. Practic era curios cât anume să considere încărcările pe pardoseala de beton pe care o predimensionează. Însă eu vreau să vă vorbesc despre încărcări ale pardoselii în general, chiar și a celor construite din lemn sau oțel subțire. Începem cu cele fragile și terminăm cu cele industriale sau comerciale. Informația o să vă ajute și cu dimensionarea caselor din containere sau structurile ușoare din lemn și oțel.
[adinserter block=”3″]
Planșeele din beton armat construite corect sunt capabile de încărcări extraordinar de mari și nu necesită o grijă așa de mare. Însă la structurile ușoare contează, mai ales când utilizăm scânduri sau grinzi de lemn. Încărcările de 0,5 kN/m2 până la 3,5 kN/m2 sunt pentru structuri ușoare din lemn. Cele de peste 3,5 kN/m2 sunt planșee la structuri grele. Cele construite în mod corect din beton armat pot fi abuzate, însă cele ușoare nu pot fi. Poate într-un articol viitor vă voi arăta și ceva poze.
Ce înseamnă și cum se calculează încărcarea pe planșeu?
Încărcarea pe planșeu poate fi concentrată sau distribuită. Discuția noastră va fi mai mult despre încărcarea distribuită pentru că acolo apar probleme. Felul în care explimăm această încarcare este în kN/m2 sau Kgf/m2. În cazul greutății statice putem aproxima că 10 N/m2 înseamnă 1 Kgf/m2. Iar de aici înainte vom păstra această echivalență. Exprimarea corectă este cea în Newton, dar kilograme forță este mai ușor de înteles. Practic dacă un adult care cântareste 100 de kg stă pe un planșeu, va exercita o forță de 1000 de Newton sau 1 kN.
[adinserter block=”3″]
Însă el nu va exercita această forță pe o arie de un metru patrat, ci pe o arie mult mai mică și concentrată. Totodată, când adultul se mișcă prin cameră el este o încărcare dinamică, nu statică. Voi încerca să simplific lucrurile și să vorbesc mai puțin despre încărcările dinamice. Altfel nu vom termina articolul prea curând. Încărcările statice permanente sunt cele care apasa pe planșeu în mod constant. În cazul planșeelor de lemn avem mai multe etape de deteriorare, precum flambajul, deformarea elastică, apoi curgerea lentă și fractura sau ruperea.
Însemnând că dacă nu proiectăm corect pentru o anumită încărcare, atunci planșeul se va stâmba, se va curba în timp sau se va rupe sub încărcarea la care este solicitat. Nici în cazul planșeelor de oțel nu este diferit, dar este ceva mai sigur la partea cu ruperea. Oțelul te va avertiza în privința eșecului cu niște zgomote îngrijorătoare. În imaginea de mai sus o să puteți vedea cum funcționează un planșeu de lemn. Avem niște grinzi sprijinite pe ceva stâlpi sau fundații. Apoi peste aceste grinzi se montează niște scânduri capabile să transmită încărcările în grinzi.
Cea mai mică încărcare considerată pentru un planșeu
Prima încărcare, considerată nelegală, a unui planșeu este de 0,5 kN/m2. Asta înseamnă că putem amplasa mobilă ușoară și alte încărcări, cu greutatea totală de 50 de kg pe metru pătrat de planșeu. În legislație nu o să găsiți acest tip de încărcări decât sub forma de acoperișuri și terase necirculabile. Însă eu vreau să vă spun că puteți construi astfel de planșee și să le exploatați o lungă perioadă de timp dacă respectați încărcarea și întrețineți structura corespunzător. Această încărcare este plauzibilă atunci când ai mobilă ușoară precum un dulap, un pat, un birou, un scaun.
[adinserter block=”3″]
Majoritatea oamenilor nu au obiecte de mobilier care să depășească această încărcare. Când depășești cu puțin încărcarea proiectată a planșeului, el nu se rupe. Nu vei cădea în gol în camera de dedesubt. Ce se va întâmpla este că grinzile sau materialul din care este fabricat planșeul va flamba peste limita de L/250. Dacă mergi pe suprafața planșeului și mobila începe să vibreze, atunci te afli în faza de elasticitate. Flambajul sub încărcare permanentă este normal până la un anumit punct, de obicei până la L/250.
De exemplu, dacă lungimea unei grinzi este de 5 metri, flambajul maxim la mijlocul grinzii, nu trebuie să fie mai mare de 20 de mm, sau 2 cm. Vă puteți închipui că dacă grinda se curbează cu 20 de mm ea va face zgomot, iar casa despre care vorbim nu va fi cea mai silențioasă când se va călca pe acel planșeu. Aceste planșee se găsesc pe la proiectele rezidențiale care au un cost scăzut și un preț foarte mare. În actele de construcție scrie ceva, iar în realitate se construiește altceva. Chiar și cei care construiesc în regie proprie se fentează singuri în acest fel.
Încărcarea unui planșeu normal cu o încărcare medie
Un planșeu uzual este creat pentru o încărcare între 1,5 kN/m2 și 2 kN/m2. O să întâlniți planșee proiectate pentru această încărcare la majoritatea structurilor rezidențiale de la noi din țară. La o încărcare statică între 150 kg și 200 de kg pe metru pătrat vom considera că putem avea orice tip de mobilă, chiar și cea din lemn masiv sau metal. Luând de exemplu o cameră de 12 metri pătrați avem următoarea situație: Ce putem pune pe această pardoseală într-un spațiu de 12 m2 încât să depășim o încărcare între 1,8 și 2,4 tone?
[adinserter block=”3″]
Un echivalent ar fi între 15 și 30 de adulți înghesuiți într-o cameră de o singură persoană. Pentru a depăși această încărcare trebuie să ai o mobilă foarte grea umplută cu obiecte grele metalice sau de sticlă. Un dulap de arme sau un rezervor de apa pentru centrala termică. Depășirea acestei încărcări nu înseamnă că se va prăbuși. Chiar și dacă încărcarea planșeului uzual pare destul de generoasă vor apărea unele lucruri care ne vor deranja. Unul din motivele pentru care insist să se construiescă corect un planșeu de beton este legată de izolația fonică.
Probabil că nu vedeți legătura între izolația fonică și încărcarea planșeului, iar de aceea am explicat această legătură în articolul 1n-cu3and – Izolația fonică a locuinței și corecția acustică din cameră. Multe planșee nici nu ating rezistența la încărcare de 1,5 kN/m2 la planșee de beton armat. Asta fiind o indicație care arată cât de proastă este clădirea, deja de la faza de construcție. Dacă aveți un planșeu din beton armat, iar pe partea posterioară a planșeului apar fisuri vizibile, atunci probabil că acel planșeu este construit sub 1,5 kN/m2.
Încărcarea unui planșeu cu pereți nestructurali
Planșeele de beton sau oțel susțin deseori pereți de compartimentare. De fapt, până și cele de lemn pot face asta. Acești pereți de compartimentare nu sunt pereți structurali și au o greutate redusă. Planșeele despre care vă vorbesc acum au fost proiectate pentru o încărcare de 3,5 kN/m2. Ele trebuie să fie destul de puternice pentru a suporta o încărcare permanentă uzuală așa cum am văzut la cel precedent, plus greutatea zidului ușor. O clădire proiectată pentru 350 de kg pe metru pătrat este o clădire de calitate.
[adinserter block=”3″]
Nu se aud loviturile de la un etaj la altul, nu există sunete dubioase, clădirea poate susține oricâte persoane pot intra în spațiul existent, rezistă la explozii de gaze, etc. Te poți aștepta la acest gen de beneficii, mai ales atunci când plătești sume colosale pentru unele spații de birouri, în care poți întreprinde fel de fel de activități. În Marea Britanie, se consideră o încărcare de 3,5 – 4 kN/m2 pentru clădirile de birouri. Adevărul este că avem situația unei supradimensionări din punct de vedere structural, cel puțin după Eurocode 1.
Însă din cauza deranjului pe care îl poate avea un chiriaș asupra altui chiriaș din aceeași clădire de birouri, se merge pe aceste valori cumva mai mari. Bineînțeles că spațiile de birouri sunt cele mai predispuse la compartimentări și la încărcări cu pereți ușori, dar permanenți. Acești pereți pot fi și din sticlă, nu doar din lemn, metal și gips-carton. Încerc să vă induc ideea că nu strică să avem planșee proiectate pentru cel puțin 3,5 kN/m2, indiferent de destinația spațiului pe care îl construim. Mai ales dacă ne dorim un spațiu cu o calitate și flexibilitate sporită. Spun calitate sporită privind din mai multe unghiuri.
Încărcările maxime pentru planșee comerciale și industriale
Articolul nu trebuia să fie despre clădiri comerciale, ci despre cele rezidențiale. Dar aș vrea să menționez câteva lucruri pentru că este posibil ca unele spații rezidențiale să fie utilizate cu alte scopuri. Un planșeu comercial este proiectat pentru 7,5 kN/m2. Pare supradimensionat pentru că este nevoie să susțină încărcări permanente relativ mari și încărcări dinamice mari. Imaginați-vă că într-un spațiu comercial multietajat izbucnește un incendiu, iar toata lumea se înghesuie într-o parte a planșeului unde este ieșirea sau calea de acces.
[adinserter block=”3″]
Sau poate o reducere la prețuri care îi face pe cumpărători să se îmbulzească ca să vadă ceva sau să cumpere ceva. Vreau să vă gândiți dacă cumva acest scenariu este posibil la voi în locuință. A avea o pardoseală sau un planșeu care se prăbușește în timpul unei petreceri sau a unei întâlniri mai numeroase nu e un caz prea izolat, adică s-a întâmplat. Se întâmplă destul de des atunci când o structură a fost proiectată pentru ceva și ajunge utilizată pentru altceva. Primul gen de planșeu despre care am vorbit, cel de 0,5 kN/m2, va ceda glorios la o încărcare cauzată de o petrecere.
Imaginați-vă o petrecere cu adulți care dansează umăr la umăr în timp ce structura vibrează de la sistemul audio. Acelea nu mai sunt încărcări statice. Genul acesta de evenimente au des loc în structurile construite din lemn, beton, cărămidă sau o combinație. La o clădire construită din beton armat, acest tip de eșec poate fi determinat de o explozie de gaze sau un vecin homo-bormașinus. Un planșeu construit pentru așteptări comerciale poate reduce aproape total astfel de riscuri. Majoritatea clădirilor publice sunt construite pentru 7,5 kN/m2.
Concluzia grăbită a articolului
Acest articol este scurt având în vedere câte informații am întins aici. Am creat tabelul de mai jos pentru a face referire aici, atunci când aveți nevoie să știți cum să calculați anumite tipuri de construcții. Nu recomand construcția de planșee de 0,5 kN/m2 decât dacă este o casă la țară unde nu ai vecini în aceeași structură și dacă nu te deranjeaza gălăgia creată când cineva trage apa la WC în timpul nopții. Recomandarea rămâne pe încărcarea proiectată de 3,5 kN/m2 care îți oferă libertatea de a compartimenta spațiul intern, dar și alte beneficii care țin de confort.
O simplificare a tabelului din articolul Încărcări utile pe planșee, balcoane și scări din clădiri:
| Destinația spațiului ocupat |
Încărcări uniform distribuite (kN/m2) |
Încărcări concentrate (kN/m2) |
| Planșee | 1,5 – 2,0 | 2,0 – 3,0 |
| Scări și căi de acces | 2,0 – 4,0 | 1,5 – 4,0 |
| Balcoane și logii | 2,5 – 4,0 | 2,0 – 3,0 |
Proiectarea pentru încărcări peste 3,5 kN/m2 ar trebui luate în seamă dacă se dorește un spațiu care este folosit pentru altceva, precum un spațiu de depozitare sau o activitate manufacturieră. Aș vrea să mai menționez că uneori putem avea planșee peste sol în structură și să încercăm să păstrăm încărcările mari la nivelul solului, nu să le urcăm la etaj. Să amenajăm spațiile în care avem încărcări mari la parter, iar la etaj sau etaje, să avem încărcări mai mici.
[adinserter block=”3″]
Ce încerc să explic acum este că o locuință nu trebuie să aibă același tip de planșeu. Încărcările pot fi diferite sub formă de piramidă. La ultimul etaj, cea mai mică încărcare, apoi mai mare, și tot așa până ajungi la parter și la demisol. Când locuința are demisol sau subsol, putem să plasăm acolo acele încărcări mari. Precum încărcările cu rezervorul de apă caldă, centrala termică, elemente de meșteșugărit din garaj, dulapuri cu unelte, biblioteca, etc. Planșeele proiectate pentru încărcări mari sunt mai scumpe decât cele proiectate pentru încărcări mai mici.
In valoarea de la planșee: 1,5 – 2,0 ati inclus tot ce este peste placa (inclusiv sapa)?
Sa zicem ca un bloc e facut din placi de beton, iar peste placa de beton se pune o sapa de 5 cm cu o densitate de 2200 kg/m^3. Sa inteleg ca deja 1,1 este acoperit din coeficient si se mai pot pune doar 0.4 kN/m^2? Adica la o camera de 10 mp, se mai pot pune obiecte (gresie, mobila, etc.) si oameni de doar 400 kg?
Multumesc!
Salut,
Am văzut comentariu tău de câteva zile, dar m-ai blocat. Sunt așa de multe lucruri anapoda în legătură cu informațiile transmise încât mă faci să scriu un articol. Articolul se va numi Care este importanța și rolul unei șape turnate peste planșeu? și voi explica acolo ca să nu scriu un răspuns kilometric aici. Dacă te abonezi la Newsletter o să primești un mail când îl public.
În primul rând șapele nu au greutăți de 2,2 tone pe metru cub. Caută și vei găsi șape cu densități la 1,5 tone pe mc, iar acelea au destinație industrială și sunt foarte compacte. Tot acelea sunt și finale, peste ele se pun niște rășini epoxidice pentru a se întării și ești gata de activitate industrială. La o clădire rezidențială, rolul șapei este de a nivela o cameră atunci când placa a fost turnată prost. Șapa nu se aplică pe pardoseli de lemn, OSB sau din tablă subțire de metal, absolut niciodată. În cazul aplicării șapei uscate este chiar imposibil să o compactezi în așa fel încât să nu ai goluri de aer.
În al doilea rând avem grosimea pe care ai menționat-o. 50 de mm este mult. Vei avea această grosime în cel mai strâmb loc al planșeului, dar nu pe toată suprafața planșeului. O situație când o să ai această grosime este când ai încălzire prin pardoseală și încorporezi tubul sau cablul în șapa autonivelantă. Dar acelea sunt destul de ușoare pentru că au o galerie de goluri cauzate de furtun. Din nou, nu ai cum să obții 2,2 tone pe metru cub. Aceea este o densitate pentru beton armat cu oțel. Șapele nu se mai armează cu oțel ci cu polimeri.
În al treilea rând. Nu am calculat încărcarea cu greutatea șapei. Motivul este că șapa nu ar trebui folosită. Șapa e ca tencuiala. O folosești să îndrepți sau să protejezi ceva. În mod ideal ai construi în așa fel încât să eviți utilizarea lor. Șapa și aplicarea ei poate costa mai mult ca planșeul în sine. Șapa este un mod de a-ți masca greșelile. În cazul încălzirii prin pardoseală, avem șapă pentru că între șapă și planșeu o să avem un strat de 4-6 cm de termoizolație performantă și dură. O facem din motive de eficiență, nu pentru a ascunde un defect. Iar când cineva trece la construcția casei, ei se gândesc la faptul că vor instala o șapă pentru încălzirea în pardoseală și să suplimenteze dimensionarea planșeului. La planșeele din lemn, încălzirea prin pardoseală se face altfel. Acea tehnică poate fi utilizată și la planșeele de beton armat, fără să încarci inutil construcția. Deși instalația încălzirii prin pardoseală cu șapă este mai bună din punct de vedere calitativ. Este chiar lux, nu avem un sistem mai bun până în momentul de față.
Sper că ți-am răspuns la întrebare. Dacă nu, revino cu un mesaj.
Salut,
Legat de comentul de mai sus, daca incarcarea maxima admisa este de 1.5 Kn, planseele blocurilor din prefabricate construite in comunism au un strat de sapa de 3cm si linoleum peste. 3cm de sapa ar presupune aprox. 75kg/m2, asta inseamna ca raman 75kg greutate admisa? Normativele de pe vremea aceea vorbesc tot despre o greutate maxima admisa de 1.5 Kn/m2, dar nimeni nu specifica exact daca cei 1.5 Kn/m2 sunt peste acea sapa sau exclusiv pe placa de beton?
Salut Andrei,
Linoleumul cu imitație de parchet nu mai este :), majoritatea l-au schimbat cu parchet laminat din hipermarket. Sper să nu vorbești de linoleumul ală verde cu tot felul de incluziuni, ziceai că e permanent murdar, o adevărată insultă vizuală. Încărcările sunt calculate la ce aduci tu pe planșeu după recepția apartamentului. Deci cei 1,5 kN/m2 sunt valabili. În perioada comunistă se făcea mult abuz. Merită să verifici starea planșeului tău cu o carotare și un test de laborator. Apoi merită să verifici punctele de conectare a prefabricatelor de beton sudate la colțuri. Sunt multe puncte de conectare, dar erau sudate la electrod, de către oameni care nu de mult pășteau oile și dintr-o dată au fost făcuți sudori la oraș. Am auzit de multe ori povești de suduri incorecte, cu porozitate sau superficiale, mai ales la clădirile mai mărginașe sau în mediul rural/centre industriale. În concluzie, verifică!
Salutare! Cum rămâne cu planșeele din lemn ale caselor vechi? Cele din cărămidă și grinzi de lemn. Cum ne dăm seama pentru ce încărcare au fost proiectate? Și cum le putem consolida, mai ales dacă e vorba de o casa veche de 90 de ani.
Iar legat de șapă, nu se poate pune o șapă autonivelantă peste OSB? în vederea realizării unui strat suport pentru gresie, de exemplu? Pe unele sape scrie ca se pot turna peste OSB.
Da! este o întrebare bună. Pe planșeele de lemn, nu se pot pune încărcări prea mari. Este foarte greu să dimensionezi un planșeu de lemn, care să se comporte ca unul din beton armat. Însă ideea pe care Vreau să o transmit acum este că ai nevoie de cunoștințe temenice, care te învață cum funcționează grinzile. Planșeele funcționează altfel. Am scris articolul Cum funcționează un sistem de grinzi, la construcția unui planșeu?, special pentru comentariul tău. Aici o să vezi de ce o masă omogenă, cu proprietăți cunoscute, nu funcționează ca un sistem de grinzi. Grinzile sunt bune, în felul lor, însă un planșeu este mult mai special. Poate că ai impresia că nu ți-am răspuns la întrebare, însă dacă citești articolul din scoarță în scoarță, te vei lămuri.
E posibil sa urci 11 tone de tigla NOUĂ în podul unui bloc cu 2 scări și 4 etaje ?In conditiile in care nu sa eliberat greutatea de la tigla veche? Blocul fiind construit în anii60.
Bună ziua,
Nu vă pot răspunde pentru că nu cunosc detaliile structurale, dar am să fac niște presupuneri. Voi presupune că aveți o clădire din beton armat. În principiu, pentru o clădire de beton armat construite din prefabricate, greutatea de 11 tone este ca un fulg. În România, proprietarii își modifică apartamentele după cum doresc, fără să aibă un proiect sau vreo recomandare de la un structurist. Motivul este că o clădire din beton armat acceptă foarte mult abuz, mai ales dacă a fost construită corect.
Sper să vă ajute informația și poate reveniți cu detalii mai concrete și ceva fotografii.
Buna seara ati putea sa-mi spuneti cum se poate regla o placa de beton prost turnata ,care s-a curbat putin si la care au aparut fisuri? Precizez ca e vorba de o casa cu mansarda si din cauza placii mi-e teama sa o folosesc (mansarda) ! Multumesc !
Am nevoie de poze si detalii. Nu va pot sfatui cu asa putine date.
Buna seara,
este riscant sa montam incalzire in pardoseala intr-un bloc vechi?
Avem o constructie pe structura de cadre si grinzi armate si placi de beton prefabricate. Denivelarile din apartament dupa ce am scos toata incarcatura de pe placa sunt in jur de 3.5 cm. Daca am merge pe o sapa de 5cm apoi polistiren + tevi si inca 4 cm de sapa peste, credeti ca riscam sa supraincarcam placile?
Multumesc anticipat pentru raspuns.
Cu stima,
Eva
Buna Eva. Cladirile de beton pot suporta o incarcare extraordinara. Nu este vreo problema ca pui cateva sute de kg pe camera, insa depinde si de vechimea structurii. Am scris un articol despre cladirile vechi. Insa as recomanda sa nu mai pui sapa sub polistiren. Tubului de termoficare nu-i pasa daca este un pic in panta. Pune polistirenul cu tubul de termoficare un pic in unghi si apoi poti turna o sapa autonivelanta si gata.
Alternativ poti sa mediezi placa. Adica sa pui in unelee locuri si sa macini sau sa tai cu discul diamantat punctele mai de sus. Insa alternativa asta ar fi ceva mai scumpa si dureaza si mai mult. Cam astea sunt sfaturile pe care pot sa le ofer cu informatiile pe care le am.
Multumesc frumos 🙃
Buna Alexandru,
Am o întrebare/îngrijorare legata de încărcarea maxima admisă/m2 pentru balcon.
In plan ar fi următoarele:
– zidirea balconului ( pereții laterali până la plafon) + doua/trei rânduri plăci BCA in partea din față
– închiderea balconului cu geam termopan ( partea rămasă nezidita)
– turnat sapă semiuscata pentru diferența nivel ( estimat 5 cm grosime)
– mutat frigider pe balcon
– mutat mașină spălat pe balcon.
Întrebarea mea este daca acest balcon va suporta toată această încărcătură.
Mulțumesc anticipat,
Nicole
Sapa si peretii vor intra in discutie. Restul au greutati prea mici, insa problema e ca nu s-a specificat nimic despre caracteristicile balconului.
Buna seara,
As avea o intrebare la care am primit raspunsuri total diferite pana acum si as dori inca un punct de vedere.
Intr-o cladire veche am scos din podul casei umplutura aceea de caramida + nisip (nimeni nu a putut sa aprecieze greutatea / metru patrat al acestui amestec) .
S-au schimbat absolut toate scandurile vechi cu altele noi.
Se poate pune o sapa de 3-5 cm peste scanduri ca sa nivelez podeaua avand in vedere ca structura este flexibila datorita barnelor (travese late de lemn) peste care s-au prins scandurile ce formeaza acum podeaua ?
Incarcatura de sapa este mai usoara fata de ceea ce a fost pana acum ?
Multumesc.
PS: incerc sa obtin informatii utile, completate de o expertiza de specialitate
De putut poți, dar nu se recomandă să amenteci materiale precum lemnul și șapa. Motivul este că lemnul are un coeficient de dilatare diferit față de șapă. Șapa va crăpa și nu va mai fi nivelată. Lemnul are ceea ce se numește curgere lentă, iar asta înseamnă că se deformează în timp inegal. De aceea lemnul nu trebuie încărcat permanent în toată capacitatea. Dacă lemnul nu crăpă sau nu se rupe nu va însemnă că l-ai încărcat corect pentru termen lung. E dificil cu lemnul. În plus, nu prea știu starea acelor traverse vechi din lemn. Aș recomanda o termoizolație poroasă care să permită ventilația cavității de sub traverse și apoi o pardoseală din lemn peste aceste traverse. Întrebare: Dacă s-au schimbat scândurile vechi cu altele noi, atunci de ce nu este nivelată pardoseala?
Buna ziua!
Vine iarna și nu am apucat sa ridic acoperișul, pentru că nu am găsit, cel puțin deocamdată, meseriasi. Pentru ca lemnul, deja cumpărat, sa se usuce lent am ales sa l stivuiesc in living. Lemnul este undeva la 11 MC, grinzi de 6 m, căpriori 6 m, scandura etc., Și este stivuit cu distanțiere din metru în metru. Livingul de 6×4 m, are o placa de beton C16/20 armat cu bare de 8 cu ochiuri de 15, calareti de 10 și o grindă cu 6 bare fier de 16 și etriere din 10 in 10 din în de 8 pe mijloc. Acum tot am căutat pe internet și nu am găsit nimic concret. Trebuie să mă duc să scot afara măcar o parte din lemn? Pot sa am probleme din cauza greutății?
Va mulțumesc anticipat!
Salut Cristian, nu-ți pot răspunde la întrebare pentru că nu știu pentru ce încărcare a fost proiectat planșeul tău și nici cât de bine a fost construit, însă în medie, un planșeu din beton armat este proiectat pentru o încărcare de aproximativ 200 de Kg pe metru pătrat. Camera ta are 24 de metri pătrați și o încărcare maximă pe planșeu de aproximativ 5 tone. Tu ai vreo 10 tone acolo sau chiar mai mult. Betonul armat care a fost turnat corect, poate fi abuzat enorm de mult, mai ales că ai grinda aia pe mijloc. Important este că nu știu exact pe ce se sprijină acea grindă, deși nu cred că ar fi o problemă. Pentru că nu știu nimic despre calitatea lucrărilor, eu aș pune și un pop de oțel sau de lemn (150×150 mm) sub planșeu, care să ajute planșeul. Asta va transmite o parte a încărcărilor în planșeul următor, dar nu știu ce încărcare punctiformă maximă ai la următorul nivel. Vezi, îmi lipsesc prea multe date. Mi-ar fi prins bine să știu care îți este grosimea planșeului, distanța dintre straturile de armătură. Dacă este într-un singur strat pe după direcții (ochiurile tale de 15 cm) atunci este armat prost și acel planșeu nu va răspunde bine forțelor de încărcare. Aș vrea să știu cam cât de bine este distribuit lemunl pe suprafață. Clădirea este complet descoperită, o să plouă sau ningă pe ea? Zăpada poate dubla încărcarea deja dublată odată de lemnul tău.
Buna ziua!
Mulțumesc pentru răspuns. Grinda de 30×25 se sprijină pe stâlp pe o parte și pe cealaltă pe zidul de beton al subsolului. Armatura ei este de 6 bare de fier de 16 cu etriere de 8, dispuse din 10 in 10 cm. Placa a fost armata cu PC de 8 la baza cu ochiuri de 15 cm și călăreți cu PC de 10 legați cu ob de 6 MM dispus din 30 in 30 cm. Între armaturi au fost puse căprițe de PC de 8. Placa despre care vorbim nu este supusa ibterperiilor ci are planșeul mansardei deasupra. Din păcate am plecat de acolo în altă localitate și nu am pus un pop dedesubt deși m am gândit la asta. Nu știu la ce m am gândit.
PS: lemnul este distribuit așa: grinzi și căprior deoparte și alta lângă pereți și scânduri pe mijloc. Ce e drept sunt mai multe grinzi pe o parte decât pe cealaltă.
Pps: călăreții de PC 10 sunt dispuși din 15 in 15
OK, am înțeles. Am calculat după spusele tale și grinda ta este supraarmată. Ai aproape de două ori mai mult oțel decât necesar. În plus, zăpada nu adaugă la încărcarea planșeului tău. Ești bine. Am presupus că grinda are 4 metri și că este dispusă pe latura scurtă, cea de 4 metri, nu pe cea de 6 metri.
Mulțumesc frumos! Mi-ați luat o piatră de pe inima. Va doresc sărbători fericite!
Cu drag!
Buna ziua! Am intrebare referitoare la turnararea unei sape de beton celular usor peste un planseu din lemn, intr-o mansarda. Sapa ar trebui turnata peste o incalzire in pardoseala. Grinzile din lemn au dimensiunile de 15 x10 cm si deschidere de 4 sau 5 m. Distanta dintre grinzi este de 60 cm.Suprafata mansardei ar fi de 73mp. In momentul asta peste scandurile de lemn este pus polistiren extrudat de 5 cm. Intrebarea este daca planseul suporta o asa incarcare. Multumesc tare mult pentru raspuns.
Nu vă pot răspunde pentru că nu știu tipul de lemn din care sunt confecționate grinzile din lemn, starea lor, felul de sprijin, găurile și imperfecțiunile din grinzi, etc. Întrebarea e prea largă pentru a primi un răspuns. Una e să ai deschidere de 4 metri și alta de 5 metri. Însă, cum adică șapă din beton celular ușor? Șapa e ceva, iar betonul celular ușor este un beton făcut cu un aditiv spumogen care afână compoziția. Sunt două materiale complet diferite. Apoi, încălzirea în pardoseală se pune în șapă, nu sub ea. Vă recomand să consultați un profesionist. Nu îmi place ce aud.
Am o placa peste parter armata de 15 cm grosime pe o suprafață de 32 mp, (5m/6.2m), la etaj vreau sa zidesc un perete despărțitor din BCA , menționez că placa este armata cu doua rânduri de fier de fi 8 (20/20), nu are nici o grindă vizibilă pe mijloc, doar una ascunsa de 10/20 din fier de fi 14.
Cred că întrebarea ta ar suna ceva de genul: Pot sa încarc un planșeu de beton armat cu un perete de BCA? în condițiile în care el are grosimea de 150 de mm, este armat cu bare de 8 mm dispuse sub formă de O SINGURĂ plasă și distanțate din 200 în 200 de mm, o deschidere de 6200 de mm și unele întăriri ale planșului în plan. Dacă acesta este întrebarea ta, atunci eu te-aș AVERTIZA să nu faci așa ceva. Ai depășit deja limitele. Cladirea ta este prost construită, iar deschiderile tale sunt prea mari.
Buna seara .Am o consructie renovata dintr-un vechi C..A.P. cu stalpi si centura tunate de mine din beton ,armate cu fier .Pe stalpi am amplasat grinzi tip I de 300 mm lungi de 7m cu o distanta intre ele de 3,3m .Ce solutie imi recomandati pentru a constui un planseu ? Asi vrea sa folosesc mansarda astfel rezultata pentru locuit.
Mulțumesc pentru mesaj. Îmi pare rău, însă situația nu este clară. Nu pot face o recomandare pe baza acestor date. Puteți să reveniți cu următoarele detalii: tipul de beton utilizat, lațimea și înălțimea grinzilor, extrasul de armatură, dimensiunile și extrasul de armatură a stâlpilor, suprafața totală și dacă se poate un plan al construcției pentru a vedea imaginea de ansamblu.
Bună ziua, am și eu o mică preocupare, am închis balconul in consola cu geamuri termopan, blocul este din 1980, grosimea placi as estima undeva la 8 – 10 cm.. Ar trebui sa ma preocupe ca am pus prea multe kg pe placa
Da, ar trebui, dar depinde de consolă și de starea generală a betonului ( am presupus că placa este din beton armat ). Mi-ar prinde bine niște imagini cu consola și cu placa, dimensiuni și încărcări, dacă sunt disponibile.
Buna Ziua. As avea si eu o intrebare. Intr-un bloc in constructie, in faza de finisaje, am gasit depozitati in anumite apartamente, aproximativ 3 tone de saci cu materiale de constructie pe o arie de maxim 4 m2, pe mijlocul camerei. Blocul este din beton armat, grinzi si placi, S P +10 etaje; placa unde erau depozitati este de 18cm grosime, deschiderea de aproximativ 50m2 compartimentata cu pereti nestructurali caramida 11,5. Incarcarea fiind una temporara de cateva zile. Cei de pe teren mi-au spus ca nu ar fi probleme (ca au aprobarea inginerului si ca greutatea maxima admisa ar fi de 1t /m2, imi vine greu sa cred) insa as dori sa va cer o parere. Va multumesc.
Trebuie să vă uitați sub planșeu, el este deja unul gros la 180 mm. De exemplu am construit planșee de beton armat la stadionul olimpic din Londra. Planșeul era subțire, vreo 250 mm și armat pe două direcții și două straturi, însă grinzile și stâlpii erau imense. Mergeau cu excavatorul de 85 de tone fără să existe probleme și țineți cont că aia este încărcare dinamică, nu statică. Apoi, deschiderea nu este măsurată în metri pătrați, ci în metri lungime. Poți avea 50 m2 (2x25ml) sau 50 de mp (5x10ml). Nu judecați până nu înțelegeți felul în care lucrează betonul armat. Dacă ar fi prea mult, atunci ar fi apărut fisuri, sunete ciudate, zdrobiri parțiale sau totale ale pereților neportanți, vibrații înfricoșătoare când se merge pe planșeu, etc.
Am incercat sa ma uit sub planseu dar sunt deja montate tavanele false. De plimbat pe acolo m-am tot plimbat fara sa aud ceva, deci sa speram ca totul este ok. Va multumesc pt. raspuns!
Buna sera. As dori sa construiesc la tara o anexa ( bucatarie de vara) , la nivelul solului , de dimensiunile 5,6mx6,3 m (35,28 mp.) din bca , fara stalpi din beton , care din calcule cantareste 5760 kg.Acoperisul din structura de lemn si tigla metalica ( cu materialul izolator aferent). Intrebarea mea este ce grosime de placa de beton armat ar trebui sa torn. Va multumesc.
Nu construiți o placă de beton pe sol. Aveti nevoie de fundație. Dacă puneți această structură doar pe sol, o să înceapă să se taseze inegal. Grosimea plăcii trebuie să fie de minim 150 mm.
Eu banuiesc că doriți să turnați o placă peste sol și apoi să o utilizați și ca fundatie pentru pereți, dar și ca pardoseală. Asta este o idee proasta cu totul, dar… înțeleg.
O să presupun că nu aveți pereți structurali interiori, o să recomand să turnați de la 250 de mm în sus. Asta dacă o turnați corect cu beton amestecat în betonieră și calitate/cantitate corect calculata, ca să nu mai spun de armătură corect dimensionată, amplasată și acoperită. Unii merg la facultate mulți ani ca să poată calcula aceste lucruri în mod corect. Proiectul pe care îl aveți este haotic, șubred și ilogic. Mai bine mergeți să vorbiți cu un inginer local, îl plătiți câteva sute de lei și el vă poate spune ce și cum. Eu așa aș face. Va fi mai ieftin să plătiți inginerul structurist decât să îngropați bani orbește și fără încredere.
Salut
Am si eu o intrebare. Am urcat intr un apartament la etajul 4, pe o terasa neacoperita mai multi saci de ciment, in total cam 950 de kg pe unu sau doi metri patrati. Oare sustine terasa greutatea asta ?
Da
Buna ziua!
Renovare ap 2 cam (50 mp), structura pe cadre, pereti interiori din BCA, an fabricatie 1984, etaj 1.
Am scos parchetul vechi impreuna cu nisipul de dedesubt (in cele doua camere am ajuns la placa) si mozaicul (hol, baie si bucatarie, aici am ajuns la sapa care a fost turnata peste placa). Totodata am spart o parte din sapa initiala din bucatarie si baie pentru a putea trage tevile pentru instalatia termica si sanitara. Mentionez ca incalzirea nu e prin pardoseala ci cupru ingropat.
Diferenta de nivel a fost de pana la 15 cm in unele locuri, cu o medie de 10-12 cm. Pentru egalizare am folosit o sapa semiumeda. Au intrat 5 mc de nisip (nisipul era umed) si 20 de saci de ciment (40 de kg/sac), fara alti aditivi sau elemente de umplutura. Din toata cantitatea, aproximativ 75-80 % am folosit-o in cele doua camere unde am ajuns pana la placa, iar diferenta am folosit-o pentru a acoperi tevile si diferenta de nivel de pana la 4 cm din sapa initiala.
Intrebarea este daca e posibil sa fie afectat in vreun fel rezistenta planseului.
Astept cu mare interes un raspuns din partea dumneavoastra.
Multumesc!
Salut Claudiu. Deja trebuie să mă apuc să scriu un articol. Ești al 5-lea om care mă întreabă același lucru și nu vreau să mai pierd timpul scriind 2000 de cuvinte la fiecare om în parte. Te rog sa te abonezi la newsletter ca sa primești articolul. Îl voi scrie săptămâna asta.
Buna ziua!
Am construit o casa P+M, la parter placa beton iar planseul este din lemn de brad (dulapi de 20/5 cm) asezati pe verticala cu distanta interax de 40cm peste care am batut tot dulapi pe orizontala ca si dusumea la mansarda.Distanta maxima de sprijin a dulapilor este de 4m.intre dulapii verticali am pus alte bucati de dulapi, planseul fiind ca o tabla de sah.Mansarda va fi locuita si de aici apar unele probleme legate de partea de rezistenta a planseului si de partea fonica intre parter si mansarda.nu intentionez sa pun incalzire in pardoseala la mansarda.Ce solutii privind rezistenta si izolarea fonica imi propuneti?Multumesc pentru un eventual raspuns!
Ce mi-ai descris tu este supradimensionat. Nu inteleg de ce spui că ”apar unele probleme legate de partea de rezistenta a planseului”. Nu prea am inteles partea cu ”Distanta maxima de sprijin a dulapilor este de 4m”. Incearca sa-mi trimiti niste folografii. Din punct de vedere a materialului, ai pus destul, însa probabil că nu le-ai dispus cum trebuie.
Buna ziua, am si eu o intrebare. Am o terasa la bloc la etajul 2 (terasa este la etajul 3 deasupra de apartament). Blocul este construit in anul 2015. Nu stiu detalii tehnice referitoare la constructie. Tot ce stiu este ca structura este din beton armat. Fara niciun fel de alte date, s-ar putea da o estimare daca ar suporta o greutate de 5 tone pe o suprafata de 7mp (aprox 715 kg / mp).
Multumesc
Va suporta, totul depinde de tipul de încărcare (dinamica sau statica, concentrată sau distribuită). Problema ar putea să apară la etajul 1 sau parter. Este posibil să se zdrobească stâlpii de susținere dacă clădirea e deja la limită. În ultimii 30 de ani, cam așa se construiește, iar la clădirile joase se fac cele mai mari abateri.
Multumesc de raspuns. Incarcarea ar fi o piscina din cadru metalic. Incarcarea ar trebui sa fie dinamica in cazul acesta ca ar mai intra oameni.
Salut. Casa noastra are un planseu din lemn, peste care am hotarat sa ne amenajam mansarda. Problema este ca deasupra livingului care are deschiderea de 4,5×6, nu a fost posibila amplasarea unui pop , decat pe una dintre grinzile planselui de lemn. Aceasta a flambat deja si ma ingrijoreaza foarte tare in ce masura o sa mai rezite, mai ales ca intentionez sa imi pun in camera (din mansarda) si o mobila de 250kg. Tare ma tem ca deja grinda respectiva a trecut in stadiul elastic si nu stiu ce solutie am putea gasi, pentru, casa este finalizata si am investit foarte mult in ea.
Pentru o mai buna intelegere o specific si dimensiunile:
-grinda planseu 14×16 din lemn de brad la o distanta de 60-70 cm (nu mai stim exact)
-pop 13,5×13,5
-acoperis din tigla (care este destul de grea) fara astereala
-peste grinzi sunt puse scanduri de 3cm tot din lemn de brad si parchet de 12 cm.
-intre grinzi este vata minerala iar dedesupt tavan din rigips
Intrebarea exacta este, solicit prea mult planseul daca ii mai pun si mobila sau este deja prea solicitat?
Si daca da ca solutie pentru intarirea rezistentei este posibil sa punem un stalp din lemn sub grinda respectiva ce sa descarce pe podeaua din living (ea fiind planseu din beton)? (stiu ca este o propunere destul de ciudata insa m-am gandit la o solutie ce sa implice cat mai putine costuri)
Cum adică parchet de 12 cm? Grosime? Poate este o greșeală. Din ce mi-ați spus până acum, eu aș recomanda înlocuirea grinzilor de lemn cu oțel structural, sau amplasarea unei grinzi care susține toate grinzile de lemn de la jumătate. Nu știu dacă aveți suficientă înălțime în living pentru așa ceva și nici dacă aveți pe ce anume să spriiniți acea grindă ( stâlpi sau pereți portanți ).
Buna ziua,
locuiesc intr-un apartament cu terasa la etajul 3 din 3. Sub terasa se afla un apartament cu 2 camare. intrebarea este daca as putea sa pun o piscina cu cadru metalin de 2mx3m inaltime 76 cm. volumul de apa este de 3840 litri. Asta inseamna 640 kg / m2.
O zi buna
Nu m-aș risca! Încărcarea este foarte mare, chiar dacă este statică. Dar piscina nu e statică, apa din ea este o încărcare dinamică care zguduie clădirea. Practic ai un masă de 3,8 tone care își schimbă centrul de greutate. N-aș face asta, mai ales că este pe marginea clădirii….
Buna ziua,
Am o casa cu un living de 4,5/8,. Placa are o grosime de 14 cm, formata din doua randuri de plasa sudata de 8, cu calareti de 8, distantieri de 8, cu grinda de 25/30(-din fier striat de 14 si 8). Peretii sunt din caramida.
Pot sa incarc placa cu un perete despartitor din bca de 20 cm?
Bună Micaela, voi presupune că acea grindă este amplasată pe centru, despărțind latura de 8 metri în două.Adică rămâne un planșeu de 4,5/4 metri cu grosimea de 14 cm. Atunci nu, nu recomand această lucrare. Deschiderea este prea mare, planșeul prea subțire și peretele despărțitor, tencuiala, gletul, etc., poate vor fi prea grele.
Buna seara,
Am o fosa de 3*3 dimensiune peste care , 10 cm grosime placa cu fiare pentru placi in ea. Peste fosa si alei am pus dale autoblocante. Peste fosa am pus o piscina de 11mcubi de apa. piscina e rotunda dismetri de 3,66m. Sta pe un perete poate chiar doi pereti . Mare parte din piscina e pe fosa. Daca se sare in piscina si esti in piscina se simt trepidatii. Oare trepideaza dalele sau planseul. Nu mai sarim in piscina. Dar intrebarea este oare tine pana la sfarsitul verii, sau ajungem in fosa. De o luna e pe fosa.
Credeti ca rezista sau nu?
Multumesc
Bună Alina. Placa armată de beton armat se construiește de minim 15 cm, nu de 10 cm. Fosa septică este foarte mare, iar acela nu prea e planșeu, e mai mult o improvizație. Dacă cumva în interiorul fosei există un perete separator, să zicem la mijloc, atunci lucrurile sunt mai puțin grave. Încercați să nu puneți nimic pe acea fosă septică. Pe de altă parte nu cunosc date exacte. Eu nu aș risca să pun o piscină de aproape 20 de tone pe o astfel de improvizație. Am presupus că are o înălțime a apei de 2 metri.
Buna seara,
As dori sa stiu care este greutatea maxima admisa pe m2 a unei placi de 10cm?
Am o casa veche care nu pare a avea stalpi de sustinere iar la etajul al doilea are un pod pe care vreau sa il transform in mansarda locuibila, cu o suprafata de ~35mp.
Datorita faptului ca placa este foarte subtine se aud pasii la vecinul de jos. Pentru a evita neplacerile cauzate de zgomote si a nivela placa, m-am gandit sa folosesc pluta de 2cm iar apoi o sapa pentru nivelare.
Care este cea mai buna solutie de izolare a zgomotului de impact?
Ce imi recomandati?
– Pluta 2cm + o sapa flotanta formata din plasa sudata de 6mm, 1.5mc de nisip cu pietris + ciment
– Pluta 2cm + sapa autonivelanta
– Sapa direct pe placa + plasa
Am zone in care diferenta de nivel este de pana la 7cm fata de intrare.
Salut Marius, nu știu care este greutatea maxim admisă pentru o „placă” de 10 cm. Un planșeu trebuie să aibă minim 150 mm. Este adevărat că există planșee mai subțiri, dar acelea sunt susținute de grinzi principale și secundare foarte dese. 35 mp înseamnă un 5×7 metri. Este stupid și ilegal să faci un stațiu locuibil pe acestă „placă”, ca să nu mai spun de încărcat cu șapă sau mobilă. Cel mult poți pune fân acolo sau ceva cutii cu jucării de pluș, aspiratorul vechi sau fotografiile de familie după ce le-ai scanat.
Buna ziua. Vreau sa transform o clădire veche ( 1960 ) fost CAP intru-un depozit dar pardoseala din beton este deteriorată și doresc să torn alta peste.
Intrebarile mele sunt:
– ce fel de beton sa folosesc si ce grosime .
– ce grosime sa aiba fierul beton și la ce distanta 10×10,15×15 , 20×20.deoarece doresc să pun rafturi etajate și vreau să suporte o greutate de 5 tone pe metru patrat.Multumesc.
Salut Dan, În primul rând consider că faci o mare greșeală. Acele clădiri au fost făcute cu o durată de exploatare de doar 20 de ani. Acei 20 de ani au trecut de mult, iar betonul utilizat este puternic deteriorat. Deja știu, nu trebuie să-mi trimiți poze. Multe dintre ele au o fundație subdimensionată sau inexistentă. Încărcând acea structură cu 50 kN/m2, nu vei face decât să accelerezi prăbușirea. Toate bune.
salutare din Arad,
Construiesc un garaj in curtea casei mele de 6m latime si 8 m lungime, cu fundatie in pamant (cca 70 cm) fundatie afara (cca 50 cm cu grinzi din fier beton) plus elevatie cu plasa sudata de fi 6,pereti din BCA (65x20x15) . Zidaria este facuta pe latimea de 15 cm. = stalpi pe zid centura etc. Ma ingrijoreaza grinda (buiandrugul) de 6 m .Armatura am facut-o din 6 fire de otel beton de 10mm cu etriere de 20×25 cm la o distanta de 15 cm. Deci voi avea o grinda de beton armat de 6×0,25×0,3 m . Acoperisul va fi intr-o singura apa cu grinzi din lemn si table de 0,5 mm cu izolatie din vata amplasata intre scandura in afara si OSB in interir. Rezista grinda asta?
Multam de raspuns
Salut Marcel. Pe mine mă îngrijorează toată structura ta. Presupunând că nu ai pereți structurali interni, stâlpii tăi ce dimensiuni au ( lățime, lungime, înălțime )? Apoi da, buiandrug-ul tău este foarte lung și nu prea înțeleg pe ce se rezeamă. Forma în sine nu este imposibilă, dar descrierea ta mă face să mă îndoiesc de calitate. Bănuiesc că este beton turnat de tine, nu vreo grindă prefabricată cu oțel pretensionat. Zidurile tale sunt foarte lungi, două de 8 metri și unul de 6 metri. Sunt foarte subțiri și sper că nu ai stâlpi doar la colțuri. Sper că stâlpii tăi sunt armați corect și că au cel puțin 300×300 mm. Problema cu grinda prea lungă este că trage de stâlpi spre interior. Apoi, ai zis ceva de grinzi la fundație, banuiesc că sunt amplasate sub pardoseala din beton a garajului, dar sus? 6 metri înseamnă o deschidere destul de mare, presupunând că ai pus grinzile din lemn pe latura scurtă. Dacă nu ai o grindă compusă, atunci vei avea niște grinzi de lemn destul de grele și scumpe, care vor fi rezemate pe centură? sau pe buiandrugul tău?
Buna ziua, sunt in faza de proiect a casei P+1 si trebuie sa ma horatasc ce tip de placa sa fie intre etaj si pod (podul va fi gol, nefolosit, izolat): lemn sau beton. Am cautat pe internet dar am gasit ceva foarte concret. Costurile de constructie difera atat de mult intre ele? Daca ar fi de lemn s-ar deteriora in timp? s-ar curba, l-ar lua vantul cu tot cu acoperis 🙂 ?
Decat mansarda nu mai bine as alege pod gol cu planseu de lemn?
Multumesc,
Depinde foarte mult de proiectul tău. Un planșeu de beton armat are uneori rolul de a ”lega” pereții și împreună cu pardoseala construcției formează o cutie rigidă. Lemnul este mai vulnerabil, dar este uneori mai ieftin. Nu cunosc forma viitorului proiect.
Buna ziua,
La renovarea apartamentului a fost turnata o sapa pe baza de ciment pentru egalizare, cu grosime intre 16 mm si 35 mm. Blocul este din beton, din prefabricate, construit in 1986. Bloc de 8 etaje, apartamentul este la etajul 3. Practic au intrat 48 de saci x 25 kg in ambele camere de 11 și 13 mp. Intrebarea mea este daca pot să dorm linistit cu aceasta incarcare si cat de atent ar trebui sa fiu la incarcarea cu mobila?
Mulțumesc
Salut Sorin. Da, ești bine. Trebuie să calculezi și cât ai scos, nu doar cât ai băgat. Îmi imaginez că ai scos zeci de saci de moloz când ai renovat.
Buna ziua,
Va rog sa ma lamuriti si pe mine intr-un aspect legat de incarcarile utile concentrate, de pe planseele din beton armat.
Mai exact sunt nevoit sa montez un seif cu greutatea de 400kg avand o amprenta de 0.4mp, pe o placa din beton armat, situata intr-o cladire rezidentiala,
Daca incarcarea utila totala(distribuita) de pe acel ochi de placa nu depaseste 200kg/mp(incluzand seiful),
considerati necesar montarea unei sprijiniri sub placa sau al unui soclu metalic amplasat sub seif care sa distribuie incarcarea acestuia pe o suprafata mai mare decat amprenta lui?
Multumesc anticipat.
Nu! Nu știu despre ce planșeu este vorba, însă dacă contactul este de 0,4 mp, atunci nu există risc de străpungere. Cât despre încărcare punctiformă, acelea apar când avem un picior de stâlp sau un picior de masă/mobilă foarte grea. Seiful este o încărcare statică, deci ar trebui să fie ok pentru un planșeu construit corespunzător.
Bună ziua! Am o situație tare neplăcută în privința căreia am mare nevoie de o părere avizată. Am cumpărat apartamentul de la etaj dintr-o vilă construită în 38, P+1 cu o compartimentare de 20 mp utili + ½ cotă din pod, în suprafață de 14 mp, cu planșeu de beton și plasă de oțel pe toată suprafața. Între pod și apartament era o treaptă diferență, de 15-20 cm. Meșterii au turnat șapă ușoară să aducă la nivel, iar deasupra șapă autonivelantă. O săptămână mai târziu, vecinei i-a picat tencuiala din tavan, în camera de sub pod. Constructorii pun incidentul pe seama unei inundații. Îngrijorarea vecinei e că motivul real e greutatea șapei – mai ales ținând cont că nu e distribuită pe toată suprafața camerei, ci doar pe jumătatea mea. M-ar ajuta tare mult o părere lămuritoare despre: șansele ca îngrijorările să fie fondate, ce rol joacă vechimea clădirii, ce aș putea face mai departe. Orice sfat m-ar ajuta. Încerc să-mi dau seama și în ce măsură era nevoie de autorizație de construcție înainte de aceste lucrări, despre care la momentul demarării lor nu m-am gândit că ar provoca modificări structurale clădirii.
Buna Ana. Am citit de două ori comentariul tău, ba chiar de trei. Din ce înțeleg eu. Podul este deasupra vecinei, și acest pod (jumatate al ei, jumatate al tău) este continuarea apartamentului tău. Apartamentul tău având 20 mp + 7 mp din podul ei. Banuiesc că vrei să spui că bucata de pod, cei 7 mp ai tăi, erau cu 15-20 de cm mai jos decât restul planșeului din beton armat pe care îl are etajul tău (care banuiesc că are o amprentă mai mică decât parterul imobilului). Sper că am înțeles bine.
În primul rând, imobilul tău este prea mic pentru a fi locuit. O ființă umană, una singură, are nevoie de cel puțin 36 de metri pătrați. Acel imobil nu ar trebui, legal vorbind, să fie o locuință. Apoi, o șapă pe 7 metri pătrați și, 0,15-0,20 m grosime are o greutate de 1-1,5 tone. Aia nu-i șapă, ci o insultă constructivă, structurală, etc. Da! este sigur de la greutatea șapei. Dacă se prăbușește peste parter, o va face praf pe vecina.
Da! Era nevoie să aveți autorizație de construcție, indiferent de vârsta clădirii, aia nu este o amenajare interioară, ci ditamai o modificare a structurii. În ruptul capului nu s-ar fi emis autorizație de construcție pentru așa ceva. Meșterii știau asta, și pentru că aveau nevoie de muncă și de bani, au considerat „ca nu este nevoie”. Încercați să rezolvați problema mai pe șustache, altfel amenzile sunt inevitabile și de la 9000 de RON în sus. Îndepărtați șapa, fără baros sau ciocan rotopercutor, ci cu discul diamantat și subțierea treptată. Profesioniștii știu cum să îndepărteze supraîncărcări fără să cadă etajul cu ei. Vorbiți cu vecina și puneți un stâlp sub „placă” până se îndepărtează încărcarea.
Am de ridicat podeaua unui balcon cu 10 cm ,ceva idei ,bca,extrudat ,etc .Balconul este intr-un bloc din 1975,iar deasupra va fi gresie ,podeaua este din beton,multumesc.
Contează dacă este interior sau exterior. Dacă este interior aș încerca termoizolație și șapă autonivelantă. Vezi că balcoanele nu sunt planșee.
Buna ziua,
Pe un balcon tip loja de 2,5/1 m construit in ani 60, pot instala 3 dulapioare masive ,a cite 40-60 kg unul in stare goala,pentru a depozita diferite chestii ? Nu risc sa ma trezesc in strada ? Balconul este la etj.1, inchis cu geam termopan. Multumesc!
Sunt încărcări statice și latura lungă, cea de 2,5 m, este cea susținută. Nu cunosc tipul structurii, dar cred că este vorba de beton armat, iar acelea au rigidizare cu balustrada sudată.
Am fost la o cotație de preț în Obor acum câțiva ani. Un domn dorea să facă un apartament mare din 3 apartamente de 2-3 camere și dorea să dărâme pereții, să scoată băi și să schimbe utilitatea bucătăriilor în băi, făcând bucătărie dintr-un living. Proiectul era super, chiar dacă era prin zona Șoseaua Fundeni. Problema era că balcoanele deja aveau fisură, iar armătura era vizibilă și ruginită. Nu știu cât oțel a mai rămas acolo și cât ruginită. Înclinația balcoanelor era deja îngrijorătoare. În general, balcoanele au un pic de pantă pentru a scurge apa în caz că sunt inundate de ploaie, însă aici deja era prea mult.
În concluzie, nu pot să decid pentru dvs. pentru că nu cunosc bine situație, dar n-ar fi imposibil.
Vreau sa cumpar o casa care este la stadiul pe care am sa vi l prezint in poze. Mi-ar trebui o adresa de mail a d.voastra pentru a vi le trimite. As vrea sa stiu daca o pot imbunatati pentru a nu avea probleme structurale.
Va multumesc.
Cu respect,
Oana Paduraru
Bună Oana. Evaluarea unei proprietăți costă cam 2500 de lei și durează în jur de 3 zile. Necesită prezență din partea mea și ceva documentație în prealabil. Pentru că nu pot fi prezent, nu vă pot ajuta.
Cum, cum, ce? Vă rog trimiteți-mi niște poze, că sunt prea curios.
Va salut,
Cum pot rigidiza si consolida un planseu de lemn ? Pot face acest lucru cu placi de osb 22 mm?
Grinzile sunt dispuse la 65 cm. Dimensiune grinzi 10/15. Deschiderea cea mai mare 4 m.
Va multumesc,
Ciprian
Salut Ciprian, pe ce sunt sprijinite acele grinzi de lemn? Nimic nu rigidizează mai bine ca o grindă de beton armat de 15×15 cm, mascată în grosimea planșeului. Apoi poti pune OSB de 22 mm, sub grinzi, să îl prinzi cu șuruburi de lemn din 15 în 15 cm. Apoi să pui panouri de polistiren extrudat fixate cu spumă poliuretanică dură (se utilizează la fixarea tocurilor de ușă) între grinzile de lemn. Ulterior o altă placă de OSB peste toate grinzile acestea, prins în șuruburi de grinda de beton și cu șuruburi de lemn, tot din 15 în 15 cm. Dacă faci corect ce am descris eu aici, o să iasă super. Am presupus că grinile tale sunt drepte și într-o stare bună, la fel și suprafața pe care se sprijină.
Salut,
Casa cu parter și etaj. As vrea sa pun niște lucruri mai grele în camera de sus (sarcina statica). Camera de la etaj are 14mp, plafonul are 10cm grosime. Care ar fi sarcina maxima suportata? Nu am detaliile plăcii legat de ce fier s-a folosit și altceva care te-ar putea ajuta sa estimezi, scuze pentru asta.
Mulțumesc anticipat, felicitări pentru articol și mulțumesc pentru timpul acordat.
Alex
Salut Alex. Din păcate, nu există planșee fără grinzi cu grosimea de 10 cm, sau cel puțin așa spune la carte. Aceea este o improvizație și o dovadă că în România corupția este vie. Altfel acel proiect nu ar fi fost niciodată autorizat sau construit. Când planșeul are 10 cm grosime, înseamnă că ai un singur strat de armătură, poate pe două direcții. Se va comporta ca o pătură de beton care nu se sfărâmă, dar nici rigidă nu e. Nu se poate estima, pentru că nu se poate calcula, mergi la ghici. Încarcă planșeul și apoi citește acest articol: https://www.constructosu.eu/cand-stiu-ca-am-incarcat-prea-mult-planseul-din-beton-armat/
Apoi testezi periodic. Dacă apar vibrații dubioase, atunci treci la renovarea imobilului sau la descărcarea planșeului.
Te salut, Alex! Aș vrea să intreb cum pot consolida o placă de beton pentru siguranță? Menționez că placa are grosime de 14 cm, nu este fisurată la interior este intactă ca acum doi ani de la turnare, La partea de deasupra au apărut mici fisuri de suprafață imediat după turnare. După aproximativ doi ani nu s-au extins fisurile. Placa arată bine, dar nu sunt mulțumit cu armătura folosită de meseriaș, insuficient din punctul meu de vedere si nici de legăturile făcute. Peste placă nu este mansardă ci doar acoperișul din tablă pe care îl suportă. Camerele sunt mici una de 3 cu 3,5 m și alta de 3 cu 2,6. Ele sunt niște anexe în spatele casei în care aș vrea să locuiesc. Înainte să montez rigipsul aș vrea să intreb dacă pot prinde niște platbande metalice în formă de X în diagonală sub placă de centura camerelor cu șuruburi prin toată centura? Placa arată bine ,dar aș vrea să fiu liniștit în caz de cutremur să nu cadă placa, nefiind armată suficient? Aș vrea să mai spun că fundația este foarte bună, cărămida din zidărie este portantă, centurile și stâlpii sunt făcute corespunzător cu fier de 12 și ciment de calitate. Ideea este dacă platbandele metalice mai groase in formă de X și prinse bine cu șuruburi prin toată centura ar putea prelua greutatea plăcii în caz de rupere? Pot suporta greutatea, nu știu dacă se poate rupe o platbandă și la ce greutate?
Totul este în regulă, din ce ai scris tu. Nu ai de ce să perforezi planșeul pentru șuruburi sau alte elemente. Deschiderile sunt mici și încărcările neglijabile pentru un planșeu de beton armat. Dacă era insuficient armat, se fisura, făcea burtă, etc. Ai fi știut dacă e o problemă. Eu aș lasă structura în pace.
Salut
Am o întrebare.
Intr-un bloc de 4 etaje construit in 1986 la etajul 4 as vrea sa aduc la aceeași cota sufrageria cu balconul pentru a pune parchet laminat.
Sufrageria este inferioară fata de balcon cu 5 cm.
Pot sa folosesc pentru aceasta o sapa autonivelantă de 5 cm.( aproximativ 75 kg pe metrul pătrat)?
Menționez ca sufrageria are 19 mp, balconul ce este închis 5 mp iar blocul este din beton armat.
Dacă se încarcă planșeul prea mult dpdv al greutăți oare exista o alta soluție?
Multumesc
Încearcă să eviți situația încărcării masive. Încercă să îndrepți pe cât posibil pardoseala din sufragerie. Scoate orice șapă există deja, fără să spargi planșeul. Apoi pune o termoizolație din polistiren extrudat de înaltă densitate. Apoi toarnă o șapă de 25-35 mm de șapă autonivelantă. E posibil ca sufrageria ta să aibă deja o șapă, nu mai încărca și mai mult.
Buna ziua,
Locuim la et. 7 al unui bloc, constructie 1994
Intrebarea mea catre dvs ar fi daca o camera de 10-11 m poate suporta un pat avand greutatea de 350 kg (lungime 2.50, latime 130)?
Nu stiu date comstructie bloc, insa nu as vrea sa atrrizam datorita greutatii patului la etajul 6.
In cazul unui cutremur, aceasta greutate a patului provoaca riscuri asupra podelei?
Respectuos va multumesc!
Bună Ramona, poți pune liniștită patul, nu reprezintă niciun pericol.
Buna ziua!
Datele problemei:
Balcon 3,5 m lungime x 1,20 m latime. Balconul se afla la coltul blocului (bloc contruit prin 1986), fara pereti laterali.
As dori sa inchid balconul cu geam termopan tripan, izolat peretii ,podeaua (turnat sapa) si tavanul, de preferat cu materiale care nu cantaresc foarte mult, gen BCA. Izolarea peretilor as face-o cu vata minerala sau polistiren extrudat. Balcon va face parte din camera, pe balcon va fii montat si un calorifer de aluminiu. In balcon va mai fii un birou si un dulap mic. Ar trebui sa imi fac griji cu privire la incarcarea balconului? Multumesc anticipat.
Salut Cosmin. Când spui pereți laterali, te referi la parapeți? Parapetul este un fel de balustradă plină. Apoi, ca să reduc greutatea aș pune panou de tâmplărie PVC până la înălțimea parapetului și apoi sticlă. BCA-ul nu este prea ușor pentru că se zidește și implicit conține mortar, etc. Vata minerală nu are ce căuta la suprafețele carosabile, ci doar polistirenul extrudat, recomand să faci asta și sus. Ca regulă generală, dacă nu spargi, tai sau rupi elemente structurale, totul va fi ok, dacă pui exact cât ai scos și le distribui în mod egal pe lungimea balconului. Toate bune.
Bună ziua!
Am achiziționat un apartament. Bloc 1965, din cărămidă. Am vrut sa înlocuiesc parchetul. Am găsit grinzi de lemn dispuse pe 2 rânduri. și moloz între. Pentru ca a fost inundat, scândurile sunt afectate. Diferența de nivel între hol și sufragerie, camere este 12 cm aproximativ plus minus pe alocuri. Au rămas niște lemne prinse cu smoala care sunt ok, dacă se curata printre ele. Ce as putea face pentru a ajunge la acelasi nivel cu holul. Cu ce as putea încarcă?
Sapa printre grinzi și apoi un fel de extrudat sau tego? Sau sa iau dușumea peste care sa montez parchet.
Mulțumesc!
Bună Diana, polistiren extrudat.
Salutare, Alexandru! Excelent articolul și de mare ajutor, mulțumesc mult pentru informații. Mă confrunt cu următoarea problemă și m-ar ajuta un sfat. Bloc de 4 etaje, structura de beton, pereti de cărămidă, construcție 1969. Etajul 2. Renovez un apartament de 3 camere. Am scos recent vechiul parchet de fag din camere și aș vrea să ajung acum la nivelul holului pentru a putea monta parchet laminat. Ar trebui turnată șapă autonivelantă în grosime de aprox 1,5 – 1,6 cm în camere. Asta înseamnă aprox. 250 de kg în dormitorul mic, 300 kg în cel mare, 500 kg în sufragerie – în total. Undeva la 23 de kg/mp. Mi-e teamă să nu fie încărcătura prea mare, mai ales în sufragerie, acolo unde e suprafața mai mare. Mulțumesc mult!
Salut Viorel. Scoate și șapa de pe hol. Uneori crezi că acea șapă face parte din planțeu, fiind o șapă cu bucăți de marmură în ele. Nu-i așa! Planșeul, adică partea structurală, este întotdeauna la același nivel. În dormitoare s-a pus acel parchet, iar pe hol șapă. Dacă scoți parchetul, atunci faci același lucru și cu șapa. După ce scoți parchetul, cu o rangă, poți încerca să desprinzi șapa din zona pragului, zona în care se întâlnea șapa cu parchetul.
Salut, Alex. În mare, pentru o casă parter pe structură de zidărie portantă, îmi poți spune în mare cum să predimensionezi talpa continuă, cea mai solicitată? A doua întrebare este dacă folosești vreun soft pentru calculul structurilor pe zidărie portantă? Sau până acum ai calculat de mână, sau ai folosit constructiv prevederile din P100.
Salut Mihai. Ai pus o întrebare despre fundații, la un articol despre planșee. E puțin amuzant și sper să realizezi că este vorba de o fundație, când discutăm de structuri portante sub ziduri. Să-ți răspund la prima întrebare. Ideea de fundație sub perete portant, în opinia mea, este cea mai scumpă variantă constructivă. Se întâmplă ca din punct de vedere calitativ, să fie și cea mai fiabilă, convenabilă, flexibilă și adevărată fundație. Dar, atenție! Ea nu trebuie să aibă talpă. Talpa fundației, adică bucata aia de contact cu solul de fundare, este un rezultat al studiului geotehnic și al incapacității solului de a fi încărcat cu forța concentrată de clădire în perimetrul fundației. Nu există noțiunea de “cea mai concentrată” decât dacă s-au făcut niște greșeli mai sus, în proiectare, iar acolo vei avea probleme oricum ai predimensiona, sunt așa-zisele clădiri făcute de “arhitect neconfruntat de structurist”. În concluzie, întotdeauna avem nevoie de fundație, nu întotdeauna avem nevoie de talpă, și dacă avem ne ducem la studiu geotehnic înainte de toate.
Apoi, în lipsa unui studiu geotehnic sau vreo idee a locației de construcție + multe alte presupuneri, structura ta nu prea are nevoie de talpă a fundației, dacă o fundezi la o adâncime de 3-400 mm sub adâncimea de îngheț, atunci la un maxim de 100 kN/ml de fundație continuă cât va avea casa ta cu încărcarea maximă a zăpezii de la noi din țară, o să fie ok un perete cu lățimea de 250 mm, fundată pe o fundație de lățimea lui. Ai zis că ai cărămidă portantă și am presupus cărămidă plină sau cu goluri de 63x115x240, cu grosimea de 240+5+5 mm. Dacă nu plănuiești să mai construiești un alt etaj(e) pe viitor, atunci probabil că vei fi ok și fără talpă.
O talpă de fundație este un element portant de beton armat. Orice element structural de beton armat va avea grosimea minimă de 150 mm, armată în minim două straturi și minim pe două direcții. Imaginează-ți un element structural orizontal, cu grosimea de minim 150 mm. A doua întrebare nu prea este relevantă. După mii de predimensionări, nu mai ai nevoie de calcule sau de normativ. La structuri rezidentiale se supradimensioneaza pentru ca trebuie sa respecti alte reguli. După 40-50 secunde de privit o poză sau o situație, îți pot spune dacă s-a greșit sau nu. S-a dezvoltat un reflex banuiesc, e ca aia cu mersul pe stradă și ajunsul acasă, chiar dacă tu stai cu fața în telefon tot timpul.
Bună ziua. În condițiile în care avem o placă din beton armat cu dimensiunea de 3 metri pe 3,80 metri, grosime 12 cm, armată doar în partea de jos cu oțel de 8 mm diametru, ce formează ochiuri de 11/12 cm și o întăritură îngropată în placă pe latura de 3 metri, sub formă de grindă. Grinda este formată din 6 bare de 14 mm, 3 sus și 3 jos, cu etrieri de 7cm pe 40cm. Vă rog să-mi spuneți estimativ dacă va suporta o încărcare de 50 kg/m2? Armatura este înglopata 1cm în beton la partea de jos. Placa este peste o pivniță,iar peste placă va fi un dormitor. Vă mulțumesc anticipat.
Salut. Da! cu siguranță, o astfel de placă de beton, poate fi încărcată cu 50Kgf/m2. Însă, prima mea grijă are legătură cu grosimea plăcii, care nu va fi destul de rigidă pentru că este prea subțire. Vor exista anumite flexări, care for fi mai mult problematice pentru unele finisaje, precum gresia sau marmura, dar nu este o problemă structurală. A doua grijă are legătură cu acoperirea armăturii. Acoperirea corectă a armăturii, chiar și în cele mai bune condiții, este de minim 25 mm sau 2,5 cm. Pentru o placă turnată peste pivință, aș fi ales o acoperire chiar mai groasă, de 30/35 mm. Nici asta nu este o problemă structurală, însă cu siguranță poate să devină în timp.
Buna ziua,
Mă interesează soluția constructiva și sfaturi pentru un planșeu având datele următoare:
Am cumpărat o casa din 1901(de fapt, Jumatate din lungimea ei) însemnând doua camere hol și o baie mică la demisol și la fel la etaj. Din ce am văzut în acte funatie piatra și pereții din cărămidă grosime 50.
Planșeul este din lemn și daca pasesti adânc sau sari vibrează mobila, iar asta mă îngrijorează!
Am fost sfătuit sa dau jos tot planșeul, sa folosesc grinzi metalice I în locul celor de lemn, apoi tabla cutata, plasa de Buzău și beton250 de 10 cm. Mă îngrijorează totuși greutatea betonului și ași dori ceva sfaturi și/sau soluții alternative pt ca nu ași vrea nici sa afectez pereții casei, dar nici sa vibreze/flambeze placa.
Multumesc
Salut, Leopold. Din punctul meu de vedere, dacă fundația este într-o stare bună, poți pune ce planșeu vrei. Grosimea pereților este enormă, însă problema demolării planșeului este că poate cauza clădirea să se prăbușească, mai ales dacă planșeul are funcții de sprijinire laterală a acelor pereți grosi. Atenție! Atât timp cât clădirea nu are planșeu, ea este vulnerabilă, având pereți de cărămidă nearmați. Pe scurt, necunoscând mai multe detalii despre construcția ta, aș dubla grinzile de lemn. Poți face asta cu încă niște grinzi de lemn sau chiar cu grinzi de oțel. Se pot face astfel de înlocuiri, fără să dărâmi planșeul.
Bună ziua. M-am mutat într-un bloc construit în ultimii 5 ani. Nu am detalii despre structură, dar e vorba despre o construcție cu stâlpi de beton armat. Am măsurat unul expus și are 37x37cm, iar distanța dintre stâlpi este 5 – 5,5 metri. Locuiesc la etajul 7 și am o terasa poziționată deasupra aparatamentelor de la etajul 6.
Pe terasa vreau să pun un jacuzzi gonflabil, dimensiune exterioară 2×2 metri și aprox 1,7×1,7 metri interior la interior. Cantitatea maximă de apă este de 1000 litri. Încărcarea poate fi poziționată pe linia imaginară dintre doi stâlpi, conform planului, la o distanta de aproximativ un metru de unul din aceștia.
Preventiv, pe o suprafață de 6 metri pătrați, unde voi amplasa jacuzzi-ul, am înlocuit pavajul care era din dale de beton (85kg/mp) cu dale de cauciuc (24kg/mp),
Știu că informațiile sunt destul de limitate, dar credeți că această încărcare suplimentară ar putea crea probleme? Pe terasa mai am 4 jardiniere de 90L, iar dimendiunea acelui segment de terasa este de 38 metri pătrați. Mulțumesc!
Salut, Andrei. Din punctul meu de vedere, daca între acei stâlpi groși ai o grindă care îi unește, totul este în regulă. Am presupus că acei stâlpi sunt turnați corect și că nu au goluri sau gunoaie prin ei. Am mai presupus că grinda/centura structurii este dimensionată corect pentru acea deschidere mare de 5,5 metri. O încărcare de o tonă poziționată pe grindă nu este o problemă, poți să pui și zece tone. Apoi, clădirea ta are cel puțin 1000 tone, iar acea încărcare are un impact prea mic asupra întregii clădiri. Clădirile de beton te avertizează cu mult înainte să apară probleme adevărate. Avertizările vin prin fisuri, vibrații ciudate, deteriorări ale finisajelor, etc.
Buna ziua. Va rog frumos sa ma ajutati si pe mine cu urmatoarea inormatie: am o casa construita din caramida impreuna cu un garaj de 6m*11m, pe aceiasi fundatie si aceiasi placa de beton peste parter. Placa din beton are grosimea de 20 cm, este armata cu 2 randuri cu plase de 8 si de 6 si din metru in metru, doar pe o directie, bare de fier de 12. Zidurile garajului sunt portante din caramida de 25 cm grosime iar planseul este sustinut pe latime, de 3 grinzi de 25*25 cu 4 bare din fier de 12 si etrieri din 15 cm in 15 cm. Betonul folosit este b250. Intrebarea mea este daca peste placa de beton a garajului, pe care intentinez sa o folosesc ca si terasa, pot amplasa o piscina rotunda cu diametrul de 3,6 m si in care intra aprox 5300 litri de apa?
Salut, Ionuț. Da! Garajul tău a fost construit destul de bine, dacă nu doreși să ai decât acoperiș deasupra. Dar am să presupun că grinzile de beton sunt pe direcția de 6 metri. Asta înseamnă că împarte planșeul garajului în 4 secțiuni de 15 mp, să zicem un 6×2,5 ml. Acea grindă nu are adâncimea necesară încât să fie încărcată cu ceva dinamic de 5-6 tone. Vei sări, înota și bălăci în acea masă de apă. Dacă ai amplasa piscina pe două grinzi, în mod egal, atunci ar puteam fi ok. Însă, apare problema stâlpilor. Acele grinzi sunt conectate la niște stâlpi de beton armat? sau la o centură? dacă nu, atunci ce fel de cărămidă s-a utilizat la construcția pereților?