Vreau să vă ajut să răspundeți la o întrebare importantă. Această întrebare apare în momentul în care doriți să construiți o hală și nu putem scăpa de ea. Întrebarea este: Ce înălțime utilă trebuie să aibă hala mea? Vreau să observați faptul că este vorba de înălțimea utilă, nu de înălțimea totală a halei. Acesta este un articol lung care vă va spune întreaga poveste. Vă voi prezenta toate variantele și vă va ajuta să luați decizia corectă în cazul vostru particular în funcție de sol, regim de înălțime, zonă geografică, etc.
Textul o să fie simplu. Vreau să vă explic că sunt trei noțiuni cu care trebuie să ne obișnuim. Prima are legătură cu înălțimea la coamă a halei, adică înălțimea liberă maximă a construcției măsurată pe interior. A două are legătură cu înălțimea maximă opțională, vom vedea un pic mai jos ce înseamnă asta. Ultima măsurătoare va avea legătură cu înălțimea utilă, cea în care ne putem desfășura activitatea. Acest articol este de fapt despre înălțimea utilă, dar ca să nu existe confuzii, vreau să vă spun toată povestea și luăm de la coadă.
Înălțimea utilă este influențată de activitatea interioară
Începem cu înălțimea utilă, pentru că este cea mai importantă. Iar acum vreau să sar direct la recomandare. Sărim peste o grămadă de discuții pe care le-aș avea cu cineva în faza de consultanță și ne vom opri la TIR. TIR-ul și implicit înălțimea lui, reprezintă cea mai importantă activitate din acea hală. Dacă înălțimea utilă a halei nu ne permite să intrăm cu TIR-ul în clădire, atunci acea clădire nu prea mai este hală, ci doar o clădire stil garaj mai mare. De aceea am scris și Care sunt dimensiunile exterioare ale unui TIR?
Repet! Nu construiți hale în care nu poți intra cu TIR-ul. Înălțimea utilă pentru a putea intra cu TIR-ul, măsurată de la pardoseala de beton a spațiului, până la primul obstacol, este de minim 4,2 metri. Un pic mai jos vom vedea ce înseamnă primul obstacol, dar pentru moment putem concluziona că înălțimea utilă minimă într-o hală trebuie să fie de minim 4,2 metri. Orice clădire cu înălțimea mai mică, va fi un grajd, garaj, deposit, baracă sau hambar și nu poate răspunde nevoilor moderne de producție. Înălțimea de 4 metri reprezintă un standard, iar TIR-ul este cel mai mare și mai dinamic utilaj prezent în acest spațiu.
Utilajele, instalațiile, rafturile de depositare, motostivuitoarele, echipamentele de ridicat de pardoseală, tubulatura de ventilație, rezervoarele de aer comprimat, se fac pentru a economisi spațiu în hală și se duc cât mai mult pe înălțime cu limita 4 metri. Sau se presupune că dacă ai nevoie de aceste utilaje și factori de producție, vei avea și un spațiu în care să le pui. Nu vă puneți în situația în care orice produs industrial, adică eficient și puternic, devine incompatibil cu spațiul din hala voastră.
Înălțimea opțională între cea utilă și cea liberă, pentru podul rulant
Unele hale au pod rulant sau grindă rulantă. Podul rulant are roțile pe pardoseala de beton și reduce suprafața utilă din hală, iar grinda de rulare are o șină deasupra înălțimii utile și rulează pe acea șină. Ambele au nevoie de înălțimea în plus față de cei 4,2 metri. Această înălțime în plus față de înălțimea utilă, este separată și nu are absolut nicio legătură cu înălțimea utilă. Trebuie să adăugăm în funcție de specificațiile producătorului de echipamente de ridicat. Însă ca să nu fiu vag, eu vă recomand să mai adăugați încă 1,5 metri.
Acești 1,5 metri reprezintă continuarea celor 4,2 metri și astfel ajungem la un minim de 5,7 metri înălțime. Acești 1,5 metri nu pot fi utilizați. Spațiul trebuie să fie liber tot timpul, pentru a permite grinzii rulante să circule. Dacă grinda rulantă lovește un obstacol solid, este posibil să deraieze și să te trezești cu ditamai accidentul de muncă. Cârligul echipamentului de ridicat nu trebuie să se agațe de TIR, sau de alt utilaj ori instalație. Când cârligul este liber și retras complet, el trebuie să poate sta complet în această zonă de 1,5 metri, sau cât spune producătorul.
Imaginea e mai sus ne învață ceva important. Acestă hală veche are spațiu suficient sub grinda de rulare, dar și deasupra ei. Fiind o hală de beton armat, putem instala niște echipamente de ridicat foarte mari. Astfel proiectații au lăsat suficient spațiu și pentru viitoare modificări a acelui echipament de ridicat. În cazul de față, motorul este pus sub grinda rulantă, dacă vă uitați în departare. La cele duble, de capacitate mai mare, motorul se pune deasupra celor două grinzi rulante. Astfel și spațiul de sus este utilizat.
Înălțimea liberă din interiorul halei de producție
Înălțimea liberă este partea de înălțime între înălțimea utilă sau cea opțională și tavan. Ea corespunde oarecum cu înălțimea fermelor, dacă hala utilizează ferme, sau cu triunghiul imaginar format de pantele acoperișului, dacă se utilizează profile solide. Această înălțime nu este chiar inutilă, pentru că acolo sunt amplasate unele instalații, precum instalația de iluminat, pernele de gaz, senzorii, camerele de supraveghere, etc. Însă dorim să reducem cât mai mult această înălțime, mai ales dacă dorim să fie un spațiu încălzit. Spun asta pentru că acolo se va duce toată căldura.
Reducerea acestui spațiu ar fi maximă dacă am avea un acoperiș total plat. Însă acest lucru nu este chiar posibil datorită faptului că hala are nevoie de o pantă pentru a scurge apa și zăpada, dar și de un unghi favorabil panourilor solare. Deci, cumva, suntem condiționați de alți factori pentru a continua cu acoperișurie în una sau două pante, însă la hale recomand două pante din cauza deschiderilor foarte mari și a costurilor mai mici de construcție. Dacă la această înălțime internă liberă mai adăugăm și grosimea învelitoarei, vom obține înălțimea totală a clădirii.
Anveloparea clădirii conține termoizolație, iar în unele cazuri ea poate fi foarte groasă, chiar și 40 de cm. Da! așa de groasă. Ne interesează să împiedicăm scurgerile de căldură în zona unde se strânge căldura. Vom căuta o termoizolație precum vata bazaltică, care nu arde, nu fumegă și care rezistă chiar și după un incendiu. Știind limita de înălțime din zona în care este amplasat terenul, poate ne interesează să ținem cont și de această grosime a anvelopării.
Concluziile articolului și continuarea informațiilor
Am stabilit că sunt trei zone, cea utilă, cea opțională și cea liberă. Aceste zone sunt cuprinse între trei înălțimi, cea utilă, cea opțională și cea maximă interioară care se găsește în vârful format de pantele acoperișului. De exemplu, când dorim să amplasăm instalațiile de recuperare a căldurii, vom amplasa radiatorul exact în acest unghi al ”zonei libere”. Acum știți cum vin aceste zone standard. O hală specializată, precum o fabrică de cerneală sau o uzină producătoare de blindate militare, vor avea altele. Dar nu intrăm așa de mult în detalii.
Recomand să citiți 1n-cu3and – Care sunt avantajele spațiilor de producție îngropate parțial în sol? Acolo am explicat ce puteți face în cazul în care regimul de înălțime a terenului vostru nu vă permite să construiți hala de care aveți nevoie. Uneori, mai ales dacă urmează să aveți un spațiu cu grindă de rulare, va fi nevoie să îngropați un metru clădirea în sol. Apart mai multe avantaje dacă faceți acest lucru, mai ales dacă doriți o hală încălzită. Am observat că foarte mulți beneficiari sunt convinși repede când văd avantajele.
Ultima concluzie importantă a articolului este cea care ține de cei 20 de centrimetri între zone. Vom căuta să avem 20 cm sau 0,2 metri între înălțimea maximă a unui TIR și zona opțională, dar și alți 20 de cm între zona opțională și zona liberă. Zona ”libera” poate fi total liberă, dar poate fi implută cu pernele de gaz, cu coarda inferioară a fermelor de acoperiș, cu instalații care înseamnă cabluri, tuburi, țevi, ventilatoare, radiatoare, etc. Deci între zona cu elemente dinamice precum grinda rulantă și una cu elemente fixe, vom avea nevoie de minim 20 cm.
comments title