Vreau neapărat să răspund la această întrebare importantă pentru că în general nu se înțelege faptul că o clădire ușoară se comportă diferit față de una grea. De regulă, o structură ușoară este și flexibilă. Întotdeauna o hală metalică sau o casă din lemn va fi mai flexibilă decât una din cărămidă sau din prefabricate de beton. În cazul unui cutremur sau a unei explozii, acest lucru este un avantaj foarte mare. Însă în condiții de vânt sau de ninsoare abundentă flexibilitatea este mai degrabă un dezavantaj. Deci avem avantaje și dezavantaje.
[adinserter block=”3″]
O structură ușoară poate fi construită cu o fundație mult mai mică și mai ieftină. Acest lucru este ideal pentru terenurile pe care nu demult se planta porumb sau grâu. O altă diferență menționabilă este rezistența la incendiu. Pot spune despre structurile de lemn și oțel pe de-o parte și cele din beton armat și cărămidă pe de altă parte că au rezistențe foarte diferite la incendiu. Cel mai mare pericol pentru o structură ușoară îl reprezintă incendiul. La clădirile din beton armat și cărămidă, prezența unui incendiu nu înseamnă neapărat sfârșitul. În timp ce pentru o structură ușoară totul este pierdut.
Ce se întâmplă cu o structură ușoară în cazul unui incendiu?
Toate structurile vor fi devastate de incendiu. Problema principală este faptul că designul interior și utilarea unei structuri ne va costa mai mult decât structura în sine. Lucrurile pe care le susțin în continuare se referă la structură. Este evident faptul că structurile sunt mixe, adică o clădire va avea mai multe tipuri constructive precum șarpanta acoperișului din lemn, pereții despărțitori din cărămidă și pardoreala demisolului din beton armat. Însă acum tratăm lucrurile destul de separat pentru simplitate.
[adinserter block=”3″]
În articolul Ce se întâmplă când ai un incendiu într-o clădire din beton armat? am explicat exact acest lucru. Chiar dacă structura poate fi afectată pentru că vor arde unele lucruri, ea nu este compromisă și o poți readuce relativ repede la starea inițială. Pentru structurile de oțel lucruri nu stau diferit. Într-adevăr nu se vor face scrum, dar se vor deforma într-o măsură care le face neutilizabile de cele mai multe ori. Parcările supraetajate construite din oțel sunt cele mai amenințate de incendii capabile să le pună la pământ.
De aceea se iau măsuri speciale de protecție la incendiu când se construiesc hale de depozitare sau de producție, parcări multietajate, structuri tehnice sau spații publice precum stadioane sau poduri. Cerințele legale par uneori absurde din cauza costurilor foarte ridicate, dar ele sunt destul de fondate. În sinea lor, clădirile nu sunt construite dintr-un combustibil, așa cum sunt cele din lemn, dar ele își pierd imediat integritarea structurală atunci când există ceva combustibil în interiorul lor. Gândiți-vă la niște rafturi mari din oțel pline cu paleți și mărfuri. La halele de depozitare se preferă betonul prefabricat.
Care sunt punctele slabe ale unei structuri ușoare?
Structurile ușoare sunt structuri complexe. Pe piața din țara noastră sunt o grămadă de producători, care mai de care mai ieftini sau mai rapizi. Pe măsură ce construcțiile cresc în mărime lista de furnizori se diminuează. Structurile de oțel cu deschideri mari au nevoie de calcul precis, nu mai merge cu “hai să vedem dacă ține”. Consider că lucrurile devin și mai dificile când discutăm despre deschideri mari pe structuri de lemn. Este destul de dificil să înțelegi Ce este lemnul stratificat şi unde se poate utiliza?
[adinserter block=”3″]
Primul element important despre care vreau să vă vorbesc este vântul sau mai bine zis încărcarea vântului. Toate structurile au acest considerent luat în calcul când sunt proiectate sau construite. Însă pentru structurile metalice ușoare sau cele de lemn, este un considerent ceva mai important. 1n-cu3and – Acțiunea dinamică a vântului asupra unei clădiri sau structuri este o încărcare importantă. Corelat cu faptul că discutăm despre clădiri flexibile, putem presupune că apar niște eșecuri în unele structuri. Dacă nu avem eșec, atunci o să avem cel puțin disconfort și costuri crescute.
Al doilea element important este încărcarea cu zăpadă. O structură ușoară o să aibă o portanță mult inferioară uneia de beton armat. Încărcarea excesivă cu zăpadă poate determina, îndoirea excesivă a stâlpului și eșecul fermelor metalice, cedarea învelitorii care urmare a nesusținerii corespunzătoare, accelerarea curgerii lente a lemnului și îndoirea excesivă a dulapilor, etc. În imaginea de mai sus avem un exemplu de hală cu deschidere mare care a fost pusă la pământ de încărcarea cu zăpadă.
O recapitulare a caracteristicilor clădirilor ușoare
Ceva mai sus am discutat despre avantajele și dezavantajele structurilor ușoare. Unele din ele sunt evidente și altele destul de tehnice. Vă recomand să citiți și articolul despre 1n-cu3and – Cum să calculezi încărcarea cu zapadă a unei clădiri sau structuri. Cred că articolul despre încărcarea cu vânt este ceva mai important decât cel cu încărcarea cu zăpadă. De regulă, halele prost construite sunt puse la pământ de vânt. Vântul puternic apare tot timpul pe când anii cu zăpadă abundentă vin mai rar.
[adinserter block=”3″]
Printre avantaje am pomenit faptul că o structură ușoară va necesita o fundație ceva mai ieftină. Am spus că este ceva mai ușor să construiești o structură ușoară pe un sol pe care s-a cultivat porumb cu un an în urmă. Clădirile ușoare sunt ceva mai ușor de construit decât cele grele și este menționabil faptul că pot fi construite în hală și montate în locul lor, ulterior. Un avantaj pe care nu l-am pomenit este faptul că este mai ușor să vinzi o structură ușoară fără teren. Ea fiind de cele mai multe ori și demontabilă.
La dezavantaje am pomenit mai întâi de pericolul în caz de incendiu. Am început cu asta pentru că mi se pare cel mai devastator. Practic te lasă nu nimic. Apoi am vorbit despre încărcarea cu zăpadă. Acesta fiind un considerent valabil mai ales pentru țara noastră. Iar încărcarea cu zăpadă diferă de la zonă la zonă. În ultimul rând o să vreau să amintesc încărcarea cu vânt. Aceasta este probabil cea mai comună cauză pentru eșecul halelor pe care le cumopărați la mâna a doua sau care sunt construite de firme care fac treaba ”repede”.