Înainte de toate trebuie să ne punem întrebarea necesității acestei protecții. De ce are nevoie armatura de protecție dacă ea este oricum încastrată în masa betonului? Sunt mai multe răspunsuri, dar eu am să fac referire doar la degradarea betonului din jurul armăturii. În articolul 1n-cu3and – Ce este carbonatarea betonului și cum afectează structurile din beton? am explicat pe lung cum stă treaba cu carbonatarea și așa v-am dat motiv să considerați că este nevoie ca armătura din interiorul betonului să aibă un strat de protecție.
Când armătura nu are acest strat de protecție, atunci betonul se va degrada mai rapid. Clădirea nu va rezista mai mult de 50 de ani și deja am făcut o aproximate generoasă. Vă spun asta pentru că depinde și ce doriți să construiți. Protejarea armăturii este o prioritate pentru construcțiile din zona litoralului oricum. Deci la noi în țară sunt unele zone care au o nevoie specială, dar aș spune că și celălalte clădiri sunt la fel în condițiile în care se construiește cu beton care rămâne expus la mediul exterior, adică neizolat termic.
Protejarea armăturii din oțel beton cu rășină epoxidică
Primul lucru despre care vom vorbi este că armătura din beton poate fi protejată de o rășină epoxidică. Această rășină nu este o protecție prea bună. S-a folosit timp de câteva decenii și acum știm foarte clar că are problemele ei. Vă spun totuși despre ea pentru că la noi în țară se utilizează în continuare și vreau să știți măcar de unde am plecat. Soluția asta cu rășina epoxidică este veche, poate că în vest s-a utilizat de mai bine de 60-70 de ani, însă doar de curând s-au finalizat niște cercetări concrete.
În articolul 1n-cu3and – Nu se mai folosește rășina epoxidică pentru protejarea armăturii din beton? am explicat de ce nu este cea mai bună soluție și de ce s-a cam terminat cu rășina epoxidică. Dar, la noi în țară s-a utilizat acest tip de protecție în special la construcția caselor din apropierea litoralului, sau cel puțin trebuia să se utilizeze. Deși nu recomand protejarea armăturii cu rășină epoxidică pentru că aveam variante mai bune, ea reprezintă în continuare o soluție pentru reparații.
Pe piață o să o găsiți sub numele de rășină epoxidică anticorozivă, iar domeniul de aplicare menționat este protecția armăturii de oțel beton. Rășina epoxidică utilizată la protejarea armăturii are culoarea verde. În imaginea de mai sus o să puteți vedea mai bine această nuanță. Nu cred că este vreo obligație să respecți această culoare pentru că am văzut oțel cu rășină albastră, galbenă, portocalie, etc.
Cum aplicăm rășina epoxidică când reparăm un element din beton armat?
Înainte de aplicare trebuie să curățam bine armătura și să înlăturăm betonul deteriorat. Uneori armătura trebuie chiar reparată pentru că ea este uneori total mâncată de rugină. În articolul 1n-cu3and – Cum reparăm un element de beton armat care a fost deteriorat? am explicat pas cu pas cum să executați corect acești pași. După ce înlăturăm betonul și reparăm armătura o să fie nevoie să curățăm armătura și pentru asta trebuie să citiți articolul menționat mai sus și să cumpărați un compresor, oricât de mic ar fi.
După toate astea o să aplicați rășină epoxidică pe armătura de oțel, doar pe armătura de oțel. O să venim cu mortarul de reparații și mortarul se lipește mai greu de vopseala epoxidică. Rășina epoxidică este o soluție bicomponentă și o să fie nevoie să amestecați două soluții înainte de aplicare. Urmați specificațiile de produs pe care le face producătorul. Apoi aplicați tot în felul în care vă indică producătorul.
Când barele de armătură vin din fabrică cu această rășină ea este aplicată un pic diferit. Rășina se aplică sub formă de pudră. Dar dacă lucrați atunci și curat, atunci rezultatele obținute sunt comparabile. Rășinii epoxidice i se mai spune și vopsea epoxidică pentru că are culoare și teoretic o vopsim chiar dacă nu o mai vede nimeni după ce va fi aplicat mortarul. E mai mult o chestie de marketing pentru a diferenția produsul.
Protejarea armăturii din oțel beton cu zincare termică
Zincarea termică reprezintă soluția premium și singura pe care o recomand. Zincarea termică este foarte accesibilă la noi în țară și presupune trimiterea armăturii la o fabrică care are o baie de zinc. În articolul 1n-cu3and – Procesul de zincarea termică a structurilor și obiectelor din oțel am să explic pe lung cum funcționează zincarea termică. Cred că acel articol ar putea să se transforme într-o seria. Nu știu cum să înghesul atâta informație într-un singur articol. Zincarea pieselor mici este diferită de cea a pieselor mari, iar armătura betonului poate lua ambele forme.
A fost întotdeauna unul din subiectele care m-au interesat foarte mult. Protejarea armăturii cu un strat de zinc este departe de a fi perfect, dar este cea mai bună soluție economică. Zincarea termică are un preț cu aproximativ 20% mai mult peste prețul vopselei epoxidice. Unele surse spun că prețul este chiar mai mic, dar poate nu în România. Al doilea motiv care mă face să susțin zincarea termică este faptul că nu există exfoliere. La rășina epoxidică există un efect advers de exfoliere a rășinii de pe bara de oțel, iar asta se întâmplă în interiorul betonului.
Apoi exfolierea asta se propagă în lungu barei până întâlnește o altă bară cu o fisură în protecție. Zincul nu are această problemă. Dacă o protecție de zinc poate să protejeze un gard metalic timp de 50 de ani în mediul exterior, atunci probabil vă puteți imagina cât de longevivă va fi bare din interiorul betonului. Există un efect advers când îngropi bare zincată în beton, despre care nu voi vorbi acum, dar dacă pui un strat de 100 micrometri de zinc pe acea armătură, totul va fi corect executat.
Ce intenționez să fac cu acest articol?
Nu știu să existe normativ pentru protecția galvanică a barelor de armătură. Dacă există atunci vă rog să-mi spuneți și mie. Deja știu că este menționat în Eurocode 2. Dacă chiar nu există vreo precizare aș vrea să existe pentru că este o soluție eficientă, ecologică și durabilă. Rășina epoxidică este un plastic și cu fiecare utilizare vom crea deșeuri fără rost. Zincul este un element chimic pe care îl avem în corp și nu ne afectează sănăratea. Aș vrea să mai adaug că cele două, rășina și zincul, nu sunt singurele soluții. Peste tot în lume se caută tot felul de soluții și se tot fac teste.
Problema e că majoritatea alternativelor sunt scumpe și indisponibile. Cu acest articol nu vreau să vă zgudui încrederea în betonul armat, ci mai degrabă încerc să explic faptul că o clădire din beton armat poate avea o viață mult mai lungă decât ce practicăm noi acum. În prezent, deși sunt clădiri ceva mai longevine, intervalul mediu de exploatare al unui imobil din beton armat este de aproximativ 50 de ani. Imobilele sunt prea scumpe pentru a fi exploatate doar de o generație și pe viitor este nevoie să căutăm soluții mai bune.