Cu toții ne dorim o casă ieftină și eficientă, adică cu niște costuri mici de întreținere. Ieftin nu trebuie să însemne prost, mai ales că majoritatea structurilor scumpe, livrează o calitate din ce în ce mai mică pe leu cheltuit. Da! chiar așa este, cu prea puține excepții. Chiar și aceste excepții au loc doar până la un moment dat. Există un interval de 2000 RON până la 5000 de RON pe metru pătrat construit, care oferă o eficiență și calitate palpabilă. Sub acest cost, apar lipsurile. Peste acest cost, apar mofturile sau risipa.
[adinserter block=”3″]
În prima parte a acestei serii de articole, am explicat elemente care țin de geometria casei, pe interior și pe exterior. Acolo implicațiile sunt enorme și sunt menționate măsuri care cresc eficiența în timp și scad costurile inițiale cu între 100% și 500%. În acest articol o să scriu despre măsuri care mai cresc un pic eficiența, dar care nu coboară prea mult costurile inițiale, ba chiar le ridică ușor. Explic cumva despre o investiție mică, într-un viitor mare, pe termen lung, într-un obiect durabil, așa cum este o clădire.
Calitatea conductorilor electrici utilizați la instalațiile electrice și pozarea lor
În instalațiile electrice îngropate în pereți, vom avea conductori trecuți printr-un tub. Atenție! am zis conductori electrici, nu cabluri electrice. Acești conductori pot fi izolați cu PVC sau cu polietilenă reticulară, prescurtat XLPE. Durata de viața a izolației electrice din PVC este de maxim 25 de ani, deși sunt și excepții în unele condiții nerealiste. Izolația electrică din polietilenă reticulară are o viață mai mult lungă, uneori și de 60 de ani. Prima recomandare este să utilizați conductori cu izolație electrică din polietilenă reticulară.
[adinserter block=”3″]
Acest sfat se extinde și la cablurile de branșament, dar și la orice alte cabluri electrice permanente pe care le instalați în locuință sau în exteriorul ei. Unii producători fac conductori electrici cu un strat de polietilenă reticulară, care de obicei este un alb transparent și peste pun o altă izolație de PVC pentru culoare. Și acelea sunt niște cabluri bune, mai ales că trebuie să respectăm codurile de culoare a conductorilor electrici. Sunt un pic mai groase și au nevoie de o rază de curbură mai mare, dar sunt foarte bune pentru instalațiile electrice fixe.
Va fi nevoie să menționez că vom utiliza conductori de cupru, nu de aluminiu. Spun asta chiar dacă cele din aluminiu rămân viabile pentru branșamentele electrice, de la transformator la clădire sau de la linia electrică aeriană de joasă tensiune, la clădire. La interior, din punctul în care se termină cablul de branșament, vom încerca să utilizăm doar conductori de cupru solid, cu izolație de polietilenă reticulară și pozare prin tuburi de oțel galvanizat. Fiind vorba de conductori electrici, este rețeta pentru o rețea electrică de calitate în interiorul unei case și a unei gospodării.
Existența rețelelor electrice trifazate, acolo unde este posibil
Încercați și urmăriți să aveți curent trifazat. Apoi încercați să împărțiți consumul pe faze, în mod egal. Nu există modalitate mai bună decât să aveți consumatori trifazați. Acești consumatori trifazați devin din ce în ce mai relevanți pe măsură ce creșteți puterea. Cel mai bun exemplu este mașina de spălat sau un cuptor electric, dacă îți place să gătești și o faci des. La consumatori precum centrala termică electrică, branșamentul trifazat deja devine o obligație tehnică sau chiar legală.
[adinserter block=”3″]
Este posibil să nu poți obține o putere suficientă de la furnizorul de distribuție, decât dacă ceri branșament trifazat și dacă achiziționezi consumatori trifazați. Însă sfatul meu este să renunțați la monofazat pe cât posibil. Cuptoarele electrice, centralele termice, mașina de spălat, storcătorul de rufe, aparatul de sudură, compresorul, plita electrică, hota, aerul condiționat, cutia frigorifică, dar și altele, încercați să le găsiți trifazate. Ele există, doar că nu prea le găsiți pe piața autohtonă. Mai peste tot în Europa de Vest, se folosește trifazat.
Ca regulă generală, ne interesează să avem un consumator trifazat, dacă există branșament trifazat. Apoi ne interesează puterea electrocasnicului, timpul de utilizare a electrocasnicului, sau ambele. Cu cât timpul de utilizare este mai mare sau cu cât puterea este mai mare, cu atât devine mai relevant. Consumatorii monofazați peste 10A, ar trebuie înlocuiți cu unii trifazați, dacă și acolo unde este cazul. Uneori este greu să găsiți consumatori trifazați, însă ele se produc.
Anveloparea întregii clădiri, cu termoizolație exterioară
S-ar putea să vi se pară ciudat și evident când menționez astfel de măsuri, dar o spun din altă perspectivă. Avantajele sau motivul pentru care ai termoizola sunt economice. Adică dacă îți anvelopezi clădirea, vei plăci facturi mai mici la curent când răcești casa și mai mici la gaz, curent sau lemn când o încălzești. Eu vreau să vă spun aici că anveloparea întregii clădiri cu termoizolație exterioară aduce avantaje structurale și de calitate structurală.
[adinserter block=”3″]
În primul rând clădirea și materialele de construcții din care este construită clădirea, nu se mai dilată și contractă așa de mult, de la iarnă la vară. Vă explicam când vorbeam despre dilatarea diferitelor materiale de construcţii, că este destul de greu să construiești o clădire din materiale cu același coeficient de dilatație termică. Când se schimbă temperatura, aceastea se dilată diferit și apar crăpăturile. După mult timp, crăpăturile devin găuri și afectează clădirea estetic și apoi structural.
Îmbrăcând clădirea în termoizolație, dispare variația mare de temperatură, deși nu total. Pentru că dilatarea și implicit crăpăturile sunt proporționale cu diferența de temperatură, pe noi o să ne intereseze să avem o anvelopare corectă și suficient de groasă pe exterior. Apoi, când am izolat suficient pe exterior, putem trece și la izolarea pereților la interior. Este mai greu să izolezi pereții corect la interior, dar este posibil.
Evitarea extensiilor și a improvizațiilor
Deseori construim o clădire după un plan. Se gândesc niște funcționalități și se dimensionează în funcție de acele planuri. Problema apare când avem o casă existentă și dorim să mai adăugăm funcționalități, suprafață sau să modificăm niște aspecte de bază. Chiar dacă aveți o casă funcțională și eficientă, modificările aduse pot schimba situația. Cel mai des întâlnit exemplu apare când dorim să mai construim o cameră sau să modificăm una existentă.
[adinserter block=”3″]
Cred că merită să pomenesc două situații comune, deși cred că acest subiect ar merita un articol separat. Prima situație este construcția unei camere, lângă casa existentă, care nu are o fundație corespunzătoare și care nu se potrivește din punct de vedere al accesului. Apare situația aceea în care ori trebuie să ieșim afară din casă, pentru a intra în noua cameră, sau ne trezim cu o porțiune de clădire stil vagon, cu trecere dintr-o cameră în altă.
A doua situație comuna este amplasarea unor scări de intrare în casă, sau a unei rampe, care nu este legată de clădire. Aceste două situații apar împreună, mă refer la camera în plus și scările de intrare, direct în noua cameră. Am explicat cum se construiește corect scara de intrare într-o casă, tocmai pentru că această situație este foarte des întâlnită la casele care sunt construite în regie proprie sau cele care sunt modificare în regie proprie.
Existența unor spații separate și distincte, pentru alte activități
Deseori casele se construiesc prea mari și bineînțeles prea scumpe. Unul din motivele care duc la acestă practică este faptul că se construiesc camere în plus, pentru activități care nu ar trebui să fie desfășurate în casă. Acestea sunt genul de activități care fac zgomot, fum, praf, care degajă mirosuri sau care necesită o pardoseală cu încărcare foarte mare. Eu întotdeauna vă recomand să faceți o casă cât mai compactă, nu împrăștiată, din considerente termice.
[adinserter block=”3″]
Însă amplasarea unor astfel de spații de producție, de desfășurare a unui hobby, de depozitate, etc. ar trebui să fie amplasat mai departe de casă, într-o structură separată. Ideea de a avea un garaj detașat de locuință atunci când el nu este un spațiu încălzit, chiar nu este o idee rea. Mai ales dacă terenului și limitările de construite îți permit. Excepție de la toate acest argumente apare în cazul spațiului de la subsol sau demisol.
Chiar și așa, uneori nu îți dorești să ai spațiul la demisol sau la subsol și apare situația în care dorești construcția unui spațiu cu o fundație separată și niște funcționalități diferite. Asta prezintă anumite avantaje financiare pentru că pot fi două proiecte separate, la care te înhami când ai banii necesari, fără să faci credite. Întâi construiești o casă mai modestă și apoi un atelier sau garaj în spatele casei.