Scările sunt un element important în construcţia unei case, iar dimensionarea lor corectă este deseori ratată. Pentru a construi corect o scară sau un ansamblu de scări, trebuie să planificăm înainte de începerea construcţiei. Insist pe dimensionarea scărilor într-un anumit fel pentru a putea să le exploatăm în condiții de siguranță, dar și ca să ne fie ușor să le construim. Scările au mai multe elemente constructive și vom discuta despre fiecare în parte. Există o relație importantă între numărul de trepte, înălțimea treptei și înălțimea etajului.
Trebuie să gândim lucrurile în așa fel încât scările să aibă o dimensiune potrivită în forma finală a construcției. Văd destule proiecte care au avut scările construite corect, însă după aplicarea finisajelor pe pardoseală, au ajuns cu o treptă prea scurtă sau prea lungă, sus sau jos. S-ar putea să vă intereseze și articolul Ce înălțime are o balustradă? Este o continuare a acestui articol. Dimensionarea corectă a scărilor și un design bun, o să fie o adăugire la valoarea unei clădiri sau a unei locuințe.
Care sunt componentele constructive ale unei scări?
Aș vrea să definim unele noțiuni ca să ne putem înțelege în continuare. Treapta elementul dintr-o scară pe care călcăm, iar contratreapta este distanța dintre suprafața unei trepte și cea a următoarei trepte. Contratreptele trebuie să fie egale. Când ai neconsistențe între dimensiunile contratreptelor, o să fie o scară periculoasă pe care riști să cazi. Unele scări au trepte de dimensiuni diferite. Aici mă refer la cele care sunt curbate sau circulare. Și acest trepte sunt ciudate și e bine să avem două balustrade la ele. De care să te poți ține cu ambele mâini.
Treptele sunt existente. Pe ele o să calci. Contratreptele nu sunt neapărat existente. De aceea am spus că o contratreaptă reprezintă distanța între suprafețele treptelor. Apoi există grinda de vang. Această grindă conectează treptele. În mod normal, vom avea o grindă sau mai multe grinzi de vang care susțin treptele. Se poate și fără, dar de cele mai multe ori ea există. Uneori, se poate ascunde grinda de vang în perete sau în balustradă. Grinda de vang nu trebuie să fie neapărat sub scări sau vizibilă. Sunt acele scări care plutesc. Ele au grindă de vang, dar este ascunsă în perete.
O altă componentă constructivă importantă a scărilor este podestul. În imaginea de mai sus avem o întrerupere a scării. Această întrerupere face ca scara să aibă o amprentă un pic mai mare pentru aceeași diferență de nivel și număr de trepte. Însă el crește factorul de siguranța pentru că în caz că aluneci pe scări, te vei opri în podest. Adică nu te mai duci până jos, iar această diferență poate fi destul de semnificativă uneori. Podestul este și un loc mai sigur pentru repaus pentru cei care au dificultăți cu urcatul sau coborâtul.
Care sunt dimensiunile recomandate pentru o treaptă?
Treapta trebuie să fie destul de lată pentru a putea rezema piciorul pe ea. Se preferă ca treapta să aibă lungimea (l) de 290 mm, iar contratreapta de 170 mm. Pe contratreaptă o vom nota cu (h) în ecuația de mai jos. Lungimea poate fi şi un pic mai scurtă cum ar fi de 27 de cm. Însă nu coborâţi sub 27 de cm pentru că unii oameni cu masură mare la încălțăminte nu pot călca cu încredere pe treapte. Dacă acestea sunt prea scurte, vom avea și o pantă foarte abruptă. Panta abruptă aduce dificultăți la coborâre și crește riscul de a aluneca pe scări.
Dimensiunile calculate sunt cele finale. Adică o scară din beton armat ce urmează să fie placată cu marmură, granit, parchet, gresie, mochetă, etc. va avea dimensiuni finale diferite. Fiecare opțiune de finisaj implică o îngroșare a trepte sau a contratreptei. Această îngroșare nu trebuie să fie musai identică. De aceea trebuie să vă gândiți profund la niște lucruri înainte de a dimensiona scara de beton armat. Același lucru se aplică și în cazul altor materiale de construcții. În cazul scărilor de oțel ce urmează să susțină trepte de lemn, există o mai bună flexibilitate.
Formula de mai sus ne ajută să găsim dimensiunile necesare pentru treaptă și contratreaptă. Am spus că în mod ideal vom avea dimensiunile de 290mm pentru treaptă și de 170 de mm pentru contratreaptă. Însă mai sus am spus că trebuie să avem un număr de contratrepte perfect încadrat în distanța dintre suprafața finală a unui etaj și suprafața finală a următorului etaj. Ecuația poate să egaleze un interval de 620 mm și 640 de mm. Asta ne va permite un spațiu de manevră pentru a încadra un număr exact de contratrepte în distanța finală dintre etaje.
Cât de lată trebuie să fie o treaptă sau un flux?
Avem și noțiunea de lățime a treptei și a fluxului de trepte. Lăţimea scărilor este dată de numărul de fluxuri, adică numărul de persoane care pot trece simultan pe acea scară. Dacă este vorba de o clădire publică, cum ar fi un spital, am avea nevoie de două sau mai multe fluxuri. Pentru o locuinţă este suficient un singur flux. Dacă vorbim de blocuri de locuit multietajate atunci vom avea iar nevoie de două fluxuri. O scară cu un flux are o lățime minimă de 950 de mm, adică 0,95 metri. O scară cu un singur flux are nevoie de o singură mână curentă.
Recomandarea mea este că faceți scara de 1,2 metri sau 1200 mm. Spun asta pentru că o să doriți să urcați pe scări mobilă sau obiecte voluminoase precum cada de la baie, rezervorul de la centrală sau alte obiecte care nu pot fi divizate sau demontare. În cazul în care sunt scări circulare, vom avea nevoie de scări chiar mai late. Scările drepte sunt cele mai eficiente. Dacă doriți să aveți o structură care spiralează în sus pe o amprentă mică, atunci încercați o succesiune de scări drepte scurte și podeste intermediare. Este cea mai bună soluție din mai multe puncte de vedere.
Adâncimea unui podest trebuie să fie întotdeauna egală sau mai mare decât lățimea fluxului de scări. Ar fi ideal să avem un podest intermediar care conectează pante paralele, iar acesta să aibă adâncimea de minim 1,4 metri. În acest fel o să putem să ”virăm” cu mobila sau obiectele voluminoase, atunci când încercăm să le transportăm pe scări. Pe o scară cu lățimea de 1,2 metri, este posibil ca două persoane să poată trece una pe lângă alta. O persoană care are nevoie de ajutor pentru a coborâ scările va avea nevoie de o persoană lângă ea. Pe scara de 1,2 metri lățime este posibil acest lucru.
Diferența între o rampă și rampa scării
O rampă este un plan înclinat de acces, fără trepte. Rampele sunt utilizate în general pentru obiecte rulante, precum căruțuri, paturi medicale, tomberoane de gunoi, roabe, preferata mea liza, etc. Avem o rampă în imaginea de mai jos. În mod normal ea este amplasată lângă scări și are și balustradă, nu ca în imagine. Este foarte ușor să confundăm noțiunea de „rampa de lângă scară” cu „rampa scării”, a doua referindu-se la unghiul de înclinare a scării cu trepte. Înclinația aia se numește PANTA SCĂRII, nu rampa. Este vorba de o greșeală de exprimare.
Aici sunt câteva lucruri de spus. Dacă „rampa scării” sau panta scării, altfel spus și unghiul de înclinare este corect, nu înseamnă neapărat că scara o să fie funcțională. Nu mai căutați acel unghi pentru că este inutil fără contextul treptelor și a contratreptelor. În teorie, unghiul poate să fie corect, dar să fie cu o contratreaptă prea înaltă și cu o treaptă prea lungă. Însă de regulă găsim cealaltă situație, unde treapta este prea scurtă și contratreapta prea joasă.
În încheiere vreau să spun că deseori panta unei scări cu trepte este mai abruptă ca unghiul de urcare al unei rampe. Rampa de acces din imaginea de mai sus are un unghi uzual și un podest la jumătate. Întâlnim și aici ideea de podest, fiind un element pe care ne putem odihni în timp ce urcăm. Cu cât obiectul împins pe rampă este mai greu și mai fragil, cu atât panta rampei va fi mai mică.