Pe lângă fundaţie, te poți trezi cu infiltrații de apă, iar aceasta poate inuda sau crea umezeală și igrasie. Dacă casa ta are demisol, funcționalitate pe care o recomand pentru costuri scazute cu întregul imobil, aceste infiltrații pot crea și mai multe probleme. Motivul recomandării pentru construirea unui demisol a fost argumentat în articolul De ce este recomandat să construim o casă cu demisol?. În aproape toate cazurile, soluția pentru protejarea acestui spațiu amplasat sub nivelul solului este sistemul de drenaj al fundației.
[adinserter block=”3″]
Există sisteme de drenaj pentru controlul apei dintr-un sol și sistem de drenaj pentru protejarea structurilor, nu neapărat doar a clădirilor indiferent de destinație. Primul tip este utilizat în scopuri agriculturale, iar noi vom vorbi despre al doilea tip. Drenajul fundației ajunge să fie făcut după terminarea construcției și nu în timpul șantierului pentru că se ignoră acest aspect. În articolul 1n-cu3and – Efectele dăunătoare a apei din sol asupra structurilor și a clădirilor voi arăta cam ce se întâmplă.
Ce este un sistem de drenaj al fundației?
Sistemul de drenaj este o succesiune de ţevi sau tuburi perforate şi învelite cu o cămaşă de material geotextil. Această succesiune de tuburi este îngropată la un unghi, în jos, faţă de marginea şi nivelul de contact al fundaţiei. Vă rog să țineți minte acest detaliu. Dacă îl puteți sub talpa fundației, atunci greutatea clădirii va zdrobi tubul și casa se va tasa inegal. Sistemul de drenaj nu va mai funcționa, clădirea se va instabiliza și ne vom alege cu un eșec de proporții inimaginabile. Sistemul de drenaj nu se pune niciodată sub fundaţia clădirii.
[adinserter block=”3″]
Tuburile de drenaj sunt învelite cu un geotextil și conlucrează cu un strat de pietriş dispus în jurul lor. Acest strat de pietriș se numește rezervor de pietriș. Rezervorul este şi el învelit într-un strat de geotextil pentru a crea o suprafață mai mare de contact între sol și sistemul de drenaj. Rezervorul de pietriș şi tuburile se îngroapă întotdeauna sub adâncimea de îngheţ. Este important ca absolut nici măcăr o componentă a sistemului de drenaj să nu înghețe. Uneori se folosesc tuburi din PVC sau tuburi flexibile din polipropilenă, prescurtat și PP. Preferatele mele sunt tuburile rigide PVC pentru că se pot îndoi exact la colţurile clădirii cu ajutorul coturilor de 90 de grade.
Au de asemenea o mai bună stabilitate dimensională atunci când le instalezi şi este mai uşor că îi impui o pantă precisă. Panta sistemului de drenaj este foarte mică și este necesar să rămână așa pe întreaga durată de exploatare. În articolul 1n-cu3and – Panta sistemelor de scurgere a fluidelor am să vorbesc şi despre panta necesară pentru sistemele de drenaj, dar și pentru alte tipuri de sisteme care transportă fluide, precum canalizarea. Panta sistemului de drenaj pentru fundație, este una la prelevarea apei din sol și alta la transportul fluidului spre o altă locație.
De ce avem nevoie de un sistem de drenaj?
Uneori, în solul care înconjoară imobilul, se crează un surplus de apă. Acest surplus poate avea loc din cauza pânzei freatice, a topirii zăpezii sau a ploilor abundente. Nu se exclude situaţia ca două sau chiar toate cauzele să aducă o cantitate de apă mare în sol. Apa din sol va găsi întotdeauna o cale, infiltrându-se în orice cavitate disponibilă. O hidroizolaţie a fundaţiei nu are rolul de a rezista presiunii apei subterane. Pentru a ajuta hidroizolaţia să funcţioneze aşa cum trebuie, este nevoie să eliberăm această presiune hidrostatică din sol.
[adinserter block=”3″]
Avem nevoie de acest sistem de drenaj pentru a nu supune componentele constructive aflate în sol, la acțiuni mecanice și chimice cauzate de presiunea apei. Sunt unele situaţii unde apa este aşa de rară încât nu este relevantă investiţia într-un sistem de drenaj sau într-o hidroizolaţie de vreun fel. În alte situaţii, unde plouă torenţial sau unde ninge mult, acest sistem de drenaj este indispensabil. Este util să știm 1n-cu3and – Care este cantitatea de apă care cade pe sol în cadrul unui an calendaristic? și de aceea voi scrie un articol separat la un moment dat.
Efectele unui drenaj prost sau inexistent se pot observa imediat în cazul caselor cu demisol sau subsol. În cazul imobilelor cu placă peste umplutură, adică imobilele care încep de la un metru deasupra solului, vor fi alte probleme. Dacă fundaţia de cărămidă, beton, oţel, lemn, etc. va sta în sol saturat cu apă, ea se va deteriora accelerat. Semnele clare ale deteriorării sunt discoloraţiile materialelor, exfolierile, umflarea, reducerea capacității de izolare termică, etc.
Din ce materiale se construieşte sistemul de drenaj?
Se utilizează un tub din PVC în care se fac tăieturi sau dintr-un furtun special de drenaj cu tăieturile deja făcute din fabrică. Acel furtun este fabricat din polipropilenă și are o textură cutată care îl blochează foarte bine în sol. Dacă puteți achiziționa, de la furnizor, un furtun dintr-o singură bucată pentru tot sistemul de jur împrejurul fundației, atunci mergeți pe varianta furtunului. Dacă nu, atunci mergeți pe varianta tuburilor rigide. Furtunul este mai bun, mai ușor, mai ieftin și mai rapid, însă nu vă permite să controlați panta prea precis.
[adinserter block=”3″]
Aceast furtun trebuie să aibă în jurul lui un geotextil fără găuri care împiedică praful, nisipul și pământul să între în tub. Unele furtune se vând cu geotexilul deja instalat și sunt varianta ideală. Rolul pietrișului este de a distribui apa și umiditatea pe întreg șanțul de drenaj. În caz de ploaie torențială, așa cum deseori se întâmplă vara, tubul de PVC nu va fi copleșit. Grosimea rezervorului de pietriș din jurul tubului de drenaj trebuie să aibă o grosime minimă de 10-25 cm.
Apoi urmează un alt geotextil care la rândul lui înconjoară țeava de PVC. Sistemul de drenaj este ca un inel dispus în jurul fundației. Adică o buclă în jurul structurii. Indiferent pe unde s-ar înfunda, dacă se va întâmpla, atunci apa va mai avea o cale de scăpare. Apoi se instalează un tub de PVC fără găuri, care dirizeaza apa asta din tub spre o zonă aleasă de tine, precum un râu, un lac, un rezervor de apă, etc. Sub nici o formă să nu dirijați această apă spre fosa septică.
Cum funcţionează sistemul de drenaj?
Pentru înțelegerea funcționării unui sistem de drenaj vom sta cu ochii pe problemă. Vom urmării circuitul apei din momentul în care intră în sol și până ce părăsește sistemul de drenaj. Apa intră în sol și îl satură. În acel moment se formează o presiune hidrostatică și apa va căuta să intre în orice cavitate amplasata sub sol. Aceste două cavități sunt elementele structurale ale imobilului și sistemul de drenaj. Cheia este ca permeabilitatea sistemului de drenaj să fie mult mai mare decât permeabilitatea hidroizolației cu care este protejată structura.
[adinserter block=”3″]
Astfel, apa din sol va trece prin primul strat de geotextil lăsând afară particulele minuscule de praf în masa solului. Așa funcționează geotextilul din cauza faptului că este o țesătură extrem de deasă. Odată ce apa a trecut de primul geotextil, ea va fi înmagazinată pentru un timp foarte scurt în rezervorul de pietriș, adică în spațiile disponibile dintre bucățile de piatră. Apoi apa va mai trece printr-un alt geotextil înainte de a ajunge în tubul de drenaj din PVC. Apa intră prin niște găuri sau tăieturi cu care este prevăzută țeava.
Tubul de drenaj din PVC nu are găuri în partea de jos a tubului, permițând apei acumulate să se scurgă în direcția pantei. Când apa parcurge cea mai scurta cale spre tubul de transport, ea va părăsi total sistemul de drenaj și nu se va întoare înapoi pe aceeași cale. Iar aceasta este în mare toată funcționalitatea unui sistem de drenaj. În articolul 1n-cu3and – Care este principiul de funcționare al unui sistem de drenaj?, voi explica tot ce trebuie să știți despre un sistem de drenaj.
Protejarea tuburilor care fac drenajul
Acest sistem de drenaj poate să înghită cantități impresionante de apă. Un sistem de transport corect dimensionat poate să transporte şi să redirectioneze eficient toată apa care ar putea să cadă pe acel sol. După capacitatea rezervorului de pietriș și a lungimii șanțului, un astfel de sistem poate înmagazina temporar câteva mii, până la zeci de mii de litri de apă. Toate acestea sunt posibile dacă sistemul este corect executat și dimensionat. Dacă tubul este supus presiunii din toate părţile el nu se va sparge.
[adinserter block=”3″]
În situaţia în care este presat doar de sus, atunci el poate ceda. Același lucru este posibil când pietre mari sau resturi de beton exercită forțe inegale într-un amestec de pietriş neomogen. Costurile cu reparaţiile ulterioare vor fi uriașe, implicând escavări, lucrări de reconstrucţie, etc. Diametrul tubului de drenaj să fie de 110 mm sau mai mare, iar dimensiunea pietrişului să fie de maxim 30 mm. Foarte important este să înţelegeţi că la acest pas nu se foloseşte deloc nisip, deloc.
Cel mai distructiv factor pentru un sistem de drenaj și pentru țevile care îi intră în componență sunt plantele vii. Cu precădere arbuștii înalți și arborii de foioase. Rădăcinile vor urmării calea apei, iar pentru că apa va căuta cavități, acolo se vor duce și rădăcinile. O rădăcină care ajunge în tubul de drenaj distruge ambele straturi de geotextil. Arborele va investi în masa lemnoasă a rădăcinii pătrunse pentru a preleva cât mai multă apă. Astfel tubul de drenaj va fi repede înfundat de rădăcini și mâl.
Concluzie
Acest articol a arătat principiul de funcționare al unui sistem de drenaj pentru fundație. Noțiunile sunt simple și oarecum generale. În practică se folosesc tehnici un pic mai complexe, mai ales dacă vorbim despre o clădire nouă. Sistemul de drenaj este un sistem întreg, iar componentele lui nu sunt opționale. În realitate, la o casă cu subsol sau demisol se va utiliza folia de polietilenă tare cu crampoane care va drena tot solul care altfel ar fi intrat în contact cu suprafața peretelui.
[adinserter block=”3″]
Acest sistem cu crampoane este destul de pretențios și are nevoie de structuri cu o suprafața foarte dreaptă a fundației și a pereților subterani pentru a putea fi instalată corect și durabil. În practică o să găsiți situații unde sistemul de drenaj are doar un geotextil la exteriorul stratului de pietriț, iar la interior, tubul nu va mai fi acoperit de încă un geotextil. În alte situații avem un tub flexibil cu geotextil pe el care este îngropat în pietriș, însă fără ca acest pietriș să mai fie învelit și el.
Acestea sunt lucrări executate cu jumătate de măsura. Performanța sistemului va fi destul de scăzut, iar costul aproape identic cu cel construit corect. Pentru executarea unui sistem de drenaj pas cu pas, am scris articolul 15 pași pentru executarea unui sistem de drenaj. În acel articol nu mai explic teoria, ci pașii pe care trebuie să-i urmați pentru a duce la bun sfârșit un astfel de proiect. Nu este greu să execuți un sistem de drenaj. Aș putea spune că este unul din cele mai ușoare lucrări de construcție din exteriorul locuinței.
Salut.
Am citit articolul si este foarte reusit.
Stau intr-o zona in care solul nu permite drenarea apei foarte usor (Timisoara – zona mlastinoasa pe vremuri).
Doresc sa realizez un sistem de drenarea a apelor:
– din jurul fundatiei
– colectate de pe acoperis
As aprecia enorm daca ma puteti ajuta cu cateva informatii:
1. Care este distanta minima la care trebuie montat tubul de dren de langa fundatie, (distanta fata de fundatie)…Trebui lipit de fundatie?
2. Se poate conecta drenajul fundatiei impreuna cu jgheaburile ce culeg de pe acoperis intr-o conducta de diametru mai mare (care va fi directionata spre un camp de drenare realizat cu tuneluri de percolare)?
3. Exista o ecuatie pentru a determina dimensiunile acelui camp de drenaj ? (Ma gandesc sa realizez o sapatura de 1m adancime si 2m x 3m cu o serie de 2-3 tuneluri de percolare si nu stiu daca este suficient)
4. Se practica, mai nou, drenarea prin realizarea unui foraj de apa si deversarea apelor direct in foraj (intr-un “camin” umplut cu sort pe fundul caruia se gaseste teava forajului). Recomandati o astfel de solutie?
Multumesc anticipat si spor la articole reusite!
Buna,as dori cateva sfauturi va rog!o casa fara demisol pe panta(nu f mare),a fost facut studiul geotehnic,mi-a fost recomandat un sistem de drenaj in jurul casei ,fundatia este la
1,60 !!cum trebuie sa procedez?la ce adancime sa fac drenul??astept un sfat.
buna ,as dori citeva sfaturi in legatura cu executarea unui drenaj la fundatia unei case vechi .fundatia are 60 cm in pamint .as dori sa stiu la ce adincime si distanta de fundatie ar trebui executata lucrarea de drenaj MULTUMEC FRUMOS
Salut,
Mă sperie ideea că este o casă veche și că adâncimea fundației este la doar 60 de cm adâncime. Mă tem că dacă sapi pe lângă această fundație o să-ți afecteze structura. Nu știu din ce este construită casa, nu cunosc compoziția solului și nici nu m-aș exprima în această situație. Am nevoie de mult mai multe informații și fotografii. Locația ar fi și ea importantă.
Toate bune.
Buna Cristian, eu nu fac lucrari in Romania, iar pe cele pe care le fac vor fi parte dintr-un pachet de servicii si produse. Mersi de interes.
Buna ziua,
As dori sa stiu daca la un bloc de locuinte, cu proprietari diferiti, este nevoie de autorizatie pentru aceste lucrari de drenaj la nivelul fundatiei (mentionez ca gradina din jurul blocului este proprietatea celui care locuieste la parter).
Multumesc.
Bună Irina. Da, absolut! NU SE SAPĂ PE LÂNGĂ FUNDAȚII FĂRĂ AUTORIZAȚIE DE CONSTRUIRE, PROIECT, FIRMĂ CARE SĂ-ȘI ASUME RESPONSABILITATEA PENTRU ISPRAVELE FĂCUTE. Scuze de caps lock, dar cred că este important să știi că o săpătură făcută în mod greșit poate cauza înclinarea întregii construcții. Anul trecut am vorbit cu cineva care a avut o astfel de lucrare. Firma a venit a săpat, a rupt niște cabluri electrice și s-a făcut nevăzută. Au zis că se duc scrut la alt job că au o problemă și de aceea au luat excavatorul cu ei. Proprietarul a stat așa cu casa câteva săptămâni, până a observat că structura se înclina spre strada. Nu mult, dar destul cât să se observe cu ochiul liber. Săpăturile în jurul fundațiilor sunt proceduri delicate și nu toate firmele de construcții pot executa astfel de lucrări. Există o procedură, presupune un număr de oameni și de utilaje, se fac niște teste în prealabil, etc.
Bună ziua. În cazul unui demisol, tuburile de drenaj se amplasează la baza tălpii fundației sau deasupra acesteia? Vă mulțumesc.
Dacă este vorba de o clădire nouă, atunci la baza tălpii sau chiar sub ea. Dacă este sub ea, atunci trebuie să respecți unghiul de repaus al solului de fundare. Dacă este o clădire vechea, atunci ai grijă cum sapi.