Cineva m-a întrebat dacă timpul și banii investiți într-o seră face sens. Se referea la productivitatea unei sere de dimensiuni mici, dar și la costurile inițiale pe care le-ar putea înregistra cu o asemenea investiție. Eu atunci construiam niște rame prefabricate pentru sere îngropate parțial în sol. Aceste sere erau construite cu pereți de beton armat, cu bolțari de beton. Apoi deasupra urma cadrul metalic din oțel zincat, iar întreaga structură era învelită de tâmplărie de lemn cu sticlă dublu stratificată, termopan.
Spațiul creat era destul de frumos, iar interiorul ei conținea centrala termică și rezervorul de apă caldă al locuinței. Era o seră în mediul rural și oarecum amplasată în apropierea locuinței, la o distanță de aproximativ 100 de metri. Independent de acea construcție, aș vrea să mai menționez unele aspecte destul de interesante despre propria seră de fructe și legume. Vreau să scriu despre merit, dar acest merit presupune un „depinde” și aici vom avea detalii care fac toată diferența.
Dimensiunile optime pentru o seră de legume
O primă întrebare pe care trebuie să o adresăm este dimensiunea serei. Există unele sere prefabricate pe care le puteți cumpăra de la magazinele de materiale de construcții. Au dimensiune pe la 12-16 metri pătrați și practic te alegi cu o cameră de sticlă în grădină. Acelea nu prea sunt sere. Rezultatele nu prea se văd în sezonul rece, iar deteriorarea clădirii este accelerată. Din cauza dimensiunilor foarte mici, nu prea se reușește o ventilație sau încălzire eficientă. Pentru o seră adevărată, încercați să considerați niște spații interioare, de la 50 de metri pătrați.
Acest spațiul poate fi ocupat de paturile de creștere a legumelor, ceva unelte, centrala termică, tubulatura și ventilatoarele, precum și alte elemente agățate de partea superioară a spațiului. Pentru că volumul interior din seră este unul asistat, centrala termică este suficient de puternică și încălzește toate clădirile de pe teren, precum locuința, garajul, atelierul sau ceva cotețe de animale, dacă există. Amplasarea centralei termice în seră este un plan excelent, iar un pic mai jos voi explica de ce spun acest lucru.
Când sera este prea mică, nu există suficient spațiu pentru toate aceste elemente, iar sistemele active vor cheltui foarte mulți bani pe curent, chimicale, eventual reînlocuirea echipamentelor deteriorate de la prea multă căldură, prea puțină căldură sau o umiditate prea mare. Deci nu mor doar plantele, ci mor și echipamentele active. Dimensiunile optime pentru o seră de legume și fructe, având în vedere cele menționate mai sus, pornește de la 50-60 de metri pătrați, spațiu util.
Ce alte elemente funcționale se mai găsesc într-o seră adevărată?
Uneori sera mai are nevoie de unele instalații care ajută la procesarea alimentelor și a fructelor produse. Deseori prinde bine să avem o chiuvetă cu canalizare și apă potabilă. Chiuvera nu trebuie să fie una din inox, mai ales că acolo o să spălăm ghivece, unelte, legume pline de pământ, etc. Iar acestea vor determina deteriorarea accelerată a unei astfel de chiuvete subțiri din inox. O altă variantă fiabilă sunt acelea din fontă, dar tind să fie ceva mai casante și mai scumpe.
Lângă chiuvetă este necesară o masă de lucru care poate rezista și ea la murdărie, materiale abrazive și impact. Deseori blatul acestei mese se poate construi tot din beton, fiind un material care rezistă bine la mediul serei și care înmagazinează energie termică de la soare. Pe această masă sunt prelucrate fructe și legume cu tot felul de sucuri în ele, de aceea este util dacă blatul are o margine de 1-2 cm și o scurgere în canalizare. Altfel se vor prelinge tot felul de zemuri greu de curățat apoi, lucru care va atrage insecte.
Un alt element funcțional pe care îl consider important este scripetele pe șină. Este vorba de o șină suspendată care ne ajută să ridicăm obiectele grele. Acest scripete ridică un pic greutatea de la sol, de pe masă sau de pe patul de creștere, apoi cu ajutorul șinei vom transporta greutatea în zona dorită. Într-o seră nu prea putem avea o grindă rulantă, deși unele au așa ceva și nici un motostivuitor. De cele mai multe ori chiar nu este nevoie să ridicăm greutăți chiar așa de mari. Scripetele pe șină devine din ce în ce mai util pe măsură ce înaintați în vârstă.
Ce face efectiv o seră?
Sera este o clădire care creează un mediu în care legumele și fructele pot crește pe toată perioada anului. În ciuda investițiilor necesare, merită să ai un loc unde să-ți crești propria mâncare sau pentru o afacere, chiar și pe timpul iernii. De fapt, dacă este o activitate comercială, atunci, pe timpul iernii merită să faci lucrul acesta mai intensiv. Comunitatea locală nu va avea acces la fructe și legume proaspete pe timp de iarnă. Există competiție din exterior, dar aceia au niște costuri enorme de transport, marketing, ambalare, asigurări, pierderi, acordări de reduceri, etc.
Serele comerciale au suprafațe care pornesc de la 1000 metri pătrați, însă unele se întind pe câteva hectare. De reținut este faptul că este o clădire care creează un mediu favorabil pe toată perioada anului. Acest lucru este realizat cu ajutorul soarelui, chiar și pe timpul iernii, dar și cu ajutorul unor instalații de încălzire sau de înmagazinare a energiei termice. În trecut am explicat care este diferența între o seră și un solar, tocmai pentru că puteți construi o clădire, care în primă fază este doar solar, apoi să o echipați corespunzător pe măsură ce creșteți.
O seră nu este imună la atacurile insectelor pe timp de vară, dar cu siguranță este ceva mai bine decât în aer liber. Ocazional, unele insecte se vor furișa în interior, dar fiind un spațiu închis, pot fi înlăturate mai repede. Pentru serele cu sisteme hidroponice, insectele pot reprezenta hrană proteică pentru pești, deci nu sunt chiar un lucru negativ. Voi explica într-un alt articol despre sistemele hidroponice și de ce este cel mai recomandat să le amenajăm într-o seră sau într-un spațiu ferit de îngheț.
O seră este ca un solar cu elemente active
Sera are niște elemente active care condiționează mediul interior pe timp de vară sau de iarnă. Iarna când este prea frig, vom utiliza sistemul de încălzire, care de cele mai multe ori este comun cu cel al locuinței. Vara, când este foarte cald, vom utiliza un sistem de ventilație care introduce aerul dintr-un tub subteran și îl introduce în mediul intern supraîncălzit. Într-o seră este foarte important să se miște aerul, mai ales cu cât ea este mai mică sau mai aglomerată de plante.
Sistemul de ventilație poate fi natural, prin convecție sau asistat, adică cu un ventilator electric. Serele cu un design bun vor putea beneficia de convecție naturală și nu vor necesita costuri cu operarea. Pe de altă parte, va fi foarte ușor să instalezi un ventilator de 120 mm și să îl alimentezi la o tensiune de fază de 230V. Dacă sera este departe de rețeaua electrică, atunci o să poți alimenta ventilatorul de la un panoul solar. Soarele se întâmplă să fie pe cer exact atunci când sera are nevoie de mai multă ventilație.
Deși intenșionez să scriu un alt articol mult mai amănunțit pentru a descrie elementele active și pasive din interiorul și exteriorul unei sere, acum aș vrea să punctez rezerva de apă. Practic avem nevoie de un sistem de recuperare a apei de ploaie, care să fie amplasat în interiorul sau exteriorul serei. De regulă, acestea sunt amplasate la exterior și îngropate în sol pentru a păstra apa în stare lichidă și pe timpul iernii, dar și pentru a avea mai mult spațiu de creștere în interiorul structurii.
Deci, merită să-ți construiești propria seră?
Acest articol este un pic vraiște, adică am aruncat cu mai multe informații care tratează o gamă largă de întrebuințări. Am făcut asta pentru că vreau să punctez cât mai multe nevoi. De la cei care doresc primul pas spre o seră comercială, la cei care doresc o seră pentru propriul consum și poate pentru ceva cunoscuți și până la acei oameni care doresc doar să bea cafeaua într-o seră plină cu flori. Am construit multe sere și am văzut fel de fel de destinații și de instalații, de la o simplă clădire de sticlă care acoperea piscina, la acele sere funcționale complet automatizate.
Sera poate funcționa cu restul grădinii, iar unele paturi de creștere pot fi pe roți. Plantele se pot scoate afară sau nu, după planul de creștere, vreme, anotimp sau alte nevoi. Ai mă refer și la faptul că poți crește răsadurile în seră, apoi poți să le scoți în grădină odată ce vremea s-a îmbunătățit. Iar când spun alte nevoi, mă refer la utilizarea spațiului din seră la altceva, precum o zi de naștere sau o nuntă. Da, în funcție de construcție și mobilitate, sera se poate utiliza la așa ceva, fie că este iarnă sau vară. Deseori sunt petreceri mai frumoase ca cele dintr-un „salon” sau un restaurant-terasă.
Cine se gândește din timp la elementele funcționale ale clădirii și a strategiei de creștere și de utilizare, poate ajunge să construiască o seră cu o producție intensivă pe toată perioada anului. Tot asta ajută la alte întrebuințări ale structurii. În momentul de față sunt sisteme de monitorizare cu senzori de temperatură, umiditate, lumină, producție solară și administrarea costurilor cu energia. Dacă le setezi corect, nu trebuie să intri în seră prea des, decât când ți-e foame. În articolul 1n-cu3and – Construcția vs achiziția unei sere de legume și fructe am explicat mai bine acest subpunct și am întors subiectul pe toate părțile, din dorința de a vă ajuta să înțelegeți mai bine opțiunile.