Camera tehnică este o încăpere a locuinței sau a clădirii în care instalăm elementele instalației termice și de alimentare cu apă. În această încăpere putem avea hidroforul, centrala termică, rezervorul de apă potabilă, rezervorul de apă caldă, distribuitorul, pompele de recirculare, rețeaua electrică și cea de gaze. Uneori, această cameră este o structură separată, total subterană , parțial sau supraterană. Ea are termoizolație proprie, fundație proprie, acces separat și branșamente proprii.
[adinserter block=”3″]
Fiind vorba despre un spațiu tehnic, tuburile, țevile și cablurile instalate, sunt instalate aparent. Ele nu se îngroapă în pereți ori pardoseală. Motivul este că dorim să avem acces la ele, să le izolăm, să le inspectăm și reparăm, să le reizolăm după reparație, etc. La fel și cu toate elementele constructive ale rețelei. Este nevoie de o ușă de acces, suficient dimensionată pentru a introduce și schimba toate aceste componente voluminoase și/sau grele, prezinte într-o rețea de termoficare.
Ce suprafața trebuie să aibă camera tehnică?
Pe internet o să tot vedeți tot felul de reclame la produse. Sunt însă mai puține reclame despre modalitatea în care urmează să instalați acele produse, iar motivul este că majoritatea produselor nu prea se pupă între ele. Un lucru important atunci când cumpărați un produs este să știți unde îl instalați. Degeaba cumpărați un produs dacă nu poate fi pus în instalația pe care o aveți. Acum, aș vrea să vă vorbesc despre camera tehnică și designul acesteia pentru că acolo urmează să instalăm centrala termică și toate elementele asociate.
[adinserter block=”3″]
Abia după ce știm unde urmează să instalăm rețeaua, centrala termică, butelia de egalizare, rezervorul de apă al hidroforului, pompele de recirculare, rezervorul de apă caldă, etc., putem să ne gândim la produse în mod concret. Produsele au niște dimensiuni, greutăți, forme, iar acele specificații ne indică cât de realist este să punem toate acele elemente de instalație în spațiul tehnic pe care îl avem disponibil. Dacă nu facem această planificare în prealabil, ne vom alege cu o cameră tehnică, în care înghesuim, făcând reparația instalației aproape imposibilă sau foarte dureroasă.
După ce cunoaștem spațiul necesar fiecărui element din instalația electrică și numărul de elemente instalate într-o cameră tehnică, ne putem face o idee în ceea ce privește spațiul necesar. Dacă avem foraj pentru apă potabilă avem două opțiuni. Prima opțiune este pompa submersibilă, iar a doua este pompa de suprafață. Eu voi susține întotdeauna pompa submersibilă, însă dacă avem pompă de suprafață, atunci probabil vom dori și o izolație fonică, pe lângă cea termică.
Unde este amplasată camera tehnică?
Camera tehnică se poate amplasa în trei locuri principale. În primul caz, se poate instala în locuință. Ne interesează să avem un loc unde zgomotele din interiorul camerei tehnice, să ne deranjeze cât mai puțin posibil. Căutăm o poziție centrală, ferită de pereții exteriori. Sistemele termice pot fi foarte scumpe. Dacă instalațiile apucă să înghețe, atunci daunele pot fi destul de costisitoare. Căutăm amplasarea ei la subsol, demisol sau parter. Nu dorim să cocoțăm elemente grele și voluminoase acolo unde nu aveam acces.
[adinserter block=”3″]
Cel de-al doilea loc este cel subteran. Practic există o cameră tehnică îngropată în pământ, lângă locuință. Acolo se instalează toate echipamentele care țin de centrala termică, hidrofor, pompă de apă potabilă, rezervorul de apă caldă. Aceste camere tehnice subterane pot fi uneori mai ieftine decât cele construite în interiorul clădirii. Cu siguranță sunt mai bune mai sigure și mai convenabile. Ele sunt instalate întotdeauna sub adâncimea de îngheț și beneficiază de o protecție termică pasivă.
Al treilea loc în care am putea să instalăm camera tehnică este o clădire diferită, ca în imaginea de mai sus. Când am explicat de ce merită să-ți construiești propria seră de fructe și legume?, am menționat o astfel de situație. Dar poate fi și o hală, o magazie, un cort cu caracter permanent, un garaj, o bucătărie de vară, etc. Este mai ales recomandat să facem asta, dacă centrala termică mai servește și alte clădiri de pe teren, precum un atelier meșteșugăresc, un coteț de animale, un birou, un apartament deasupra garajului, etc.
Ce înălțime trebuie să aibă cameră tehnică/spațiul tehnic?
În mod ideal ne interesează o înălțime cât mai mare, de preferat cea de 4 m, sau mai mare. Din punct de vedere tehnic, cel mai avantajos rezervor de apă caldă este cel lunguieț și vertical. Sunt anumite avantaje la separarea temperaturilor, dar și niște considerente de eficiență, calitate, suprafață ocupată redusă, termoizolație, preț redus pe metru cub, etc. În plus, o să observați că rezervoarele de apă caldă peste 3000 de litri sunt construite altfel, oferint mai multă valoare pentru fiecare leu investit.
[adinserter block=”3″]
Din punct de vedere a înălțimii peretelui, o vom delimita în două părți, pe orizontal. Partea de sus este rezervată pentru cabluri, iar cea de jos este rezervată pentru țevi și tuburi. O să observați aceste reguli și în normative. Nu aveam voie să punem țevile sus. Motivul este că dacă există scurgeri, și vor exista, apa va curge pe părțile electrice. Invers, se poate pentru că electricitatea nu curge în gravitație, din cabluri. O să explic într-un alt articol cum instalațiile de canalizare, apă potabilă, agent termic, curent electric și alte rețele de comunicații au o ordine anume pe verticală.
Însă, mai ales în cazul camerelor tehnice adevărate, cele cu înălțimea de 4 metri, sunt câteva lucruri de menționat. Intervine detaliu de mai sus, cu amplasarea camerei în exterior sau în locuință. Dacă o amplăm la garaj, atunci avem o șansă să facem o înălțime de 4 m. Însă un etaj într-un spațiu rezidențial are rareori 4 m. Atunci că o amplasăm la subsol sau demisol, acele etaje sunt de regulă chiar mai mici decât parterul sau etajul, și de regulă obținem o înălțime de 2,4 metri.
Ce elemente constructive are camera centralei termice?
Primul lucru pe care-l voi menționa este scurgerea din pardoseală cu o pantă ușoară. Practic atunci când se sparge ceva trebuie să avem o modalitate de a evacua apa scursă, în caz de avarie. De aceea, înainte de a gândi instalațiile și funcționalitățile construcției, este bine să evităm spațiile. În cazul rezervoarelor de apă caldă peste 500 de litri, avem nevoie de o cuvă de beton în care apa urmează să se strângă. Și acea cuvă are nevoie de scurgere. Când am explicat ce este și ce face o șapă peste pardoseală sau planșeu, am explicat și acest detaliu al pantei de la pardoseală.
[adinserter block=”3″]
Al doilea lucru pe care îl recomand este să aveți un sistem bun de iluminat cu o instalație bine ramificată. În cazul în care există o defecțiune, dar și pentru lucrările anuale de mentenanță, o să fie destul de greu să vedeți după obiecte voluminoase, țevi și obiecte umbrite. Aici este mult de spus, însă încercați să aveți corpuri de iluminat din mai multe direcții. Dacă nu se poate acest lucru, atunci măcar achiziționați câteva lampe cu stativ și amplasațile în mai multe locuri atunci când aveți nevoie de ele.
Ultimul aspect pe care îl voi menționa va fi calea de acces. Încercați să aveți o ușă pietonală mare, dublă dacă vă permite construcția. Încercați să nu existe o diferență de nivel prea mare între nivelul curții și pardoseala camerei tehnice. Doriți să nu aveți prag la ușă pentru a facilita măcar accesul cu liza de o tonă sau 1,5 tone. Alternativ, imaginați-vă un design care permite unui vehicul autoutilitar să aibă podeaua cât mai aproape de pardoseala camerei tehnice.
De ce avem nevoie de cameră tehnică pentru centrală?
Eu vă tot vorbesc despre eficiență și în particular, despre eficiența termică a clădirilor. Ea este strâns legată de costuri, iar acestea sunt legate de combustibilul pe care îl utilizăm pentru încălzire. Cea mai eficientă centrală termică este cea pe lemne sau cea care utilizează biomasă, precum peleții sau brichetele de rumeguș. Camera tehnică este obligatorie atunci când avem centrală pe lemne. Vă spun asta pentru că o centrală pe lemne sau biomasă are nevoie de spațiu, la fel și rezervorul de apă caldă, pe lângă o grămadă de alte pompe, țevi și alte elemente.
[adinserter block=”3″]
Motivul pentru care nu utilizăm centrale termice individuale pe lemn la bloc, este că nu avem suficient spațiu. Neavând posibilitatea financiară de a achiziționa astfel de spații în orașe, ne rămâne să utilizăm încălzirea centralizată, centralele pe gaz și centralele electrice. Tot ce am explicat eu aici este pretabil strict pentru case, unde există sens economic să profităm de eficiența centralelor pe biomasă și de costul scăzut al combustibilului lemnos. Se poate face un calcul, iar acesta poate deveni destul de precis, mai ales dacă ne putem produce propria biomasă.