Constructosu'
  • Scopul
  • Articole
  • Ofertă
    • Consultanță
    • Advertoriale
  • Utilaje DIY
    • Circular cu masă
    • Fierăstrăul cu bandă
    • Aparat de sudură I
    • Aparat de sudură II
    • Compresor
    • Strung metal
    • Maşină de roluit
    • Mașină de îndoit profile
    • Berbec piloni
    • Tractor articulat cu șenile
    • CNC – Homemade – DIY
  • Proiecte
    • Casă cu atelier
    • Ușă de garaj
    • Cutie fotografie de produs
Electrice

Diferenţa între tensiunea de fază şi tensiune de linie

by Alexandru Şerbuţă iunie 17, 2019 10 Comments
Diferenţa între tensiunea de fază şi tensiune de linie

Vreau să vă vorbesc despre unele diferențe între voltaje și surse de energie. O să fie amuzant și destul de interesant să aflați cum ajunge energia electrică la priză. Vom păstra explicația simplă pentru a putea fi accesibilă oricui. Dacă priviți un stâlp de transport al energiei o să vedeți că sunt tot timpul 3 fire de transport. Vor fi trei sau șase sau nouă, sau oricare multiplu de trei. Dacă vedeți că sunt nouă fire, atunci sunt 3 rute de transport pe un singur stâlp, iar ele se vor bifurca la un moment dat. Acest lucru este întotdeauna valabil.

Ce trebuie să rețineți este că vom încerca să explicăm diferența între energia electrică produsă și cea consumată. Pentru a face acest lucru, trebuie să vedem cum se conectează firele de pe stâlpi pentru a ne ajunge nouă la priză. Nouă ne ajung două sau trei fire la priză. Oare când sunt trei, este pentru că cele trei de pe stâlp ajung și în casă? Nu! absolut deloc, de aceea suntem încă în viață. Noi la priză avem o tensiune de fază după ce o singură fază de pe stâlpul de distribuție trece printr-un transformator de medie tensiune.

Ce este curentul trifazat și cum se diferențiază de cel monofazat?

La priza trifazată, curentul trifazat vine pe 3 cabluri. Între oricare două faze vom avea voltajul de 400 V și se numește tensiunea de linie. Pentru a identifica aceste trei cabluri mai bine, le vom boteza, le vom boteza R, S și T. Așa se vom numi fazele noastre și la fel se vor numi și conductorii. Fiecare fază va fi reprezentată de un conductor separat. De obicei ele au și culori diferite.  Un cablu trifazat are minim 3 conductori, dar el poate avea și 4 când are împământare. Un cablu trifazat poate avea și 5 conductori când are 3 faze, o împământate și un nul.

Dacă utilizăm un multimetru să măsurăm tensiunea între faza R și fază S, vom avea 400 de volți. Dacă măsurăm între faza S și faza T vom avea tot 400 de volți, iar între faza T și faza R vom avea tot atât, 400 de volți. Oricare din aceste cabluri pot fi conectat cu un cablu de NUL, atunci vom avea un voltaj de 400V împărțit la radical din 3. De ce radical din 3? Păi, pentru că sunt 3 faze în total. Nu are absolut nici un sens momentan, dar voi explica într-un alt articol. Vom obține un voltaj de aproximativ 230 V. Aceasta se numește tensiune de fază.

Până acum v-am spus de F1, adică faza unu pe care am botezat-o R, de faza 2 sau F2 pe care am botezat-o S și de faza 3 pe care am botezat-o T. V-am mai spus și de NUL, care este un cablu ce originează la transformator și care NU este o fază. Apoi vom avea împământarea sau protecția. Deja avem 5 conductori și vreau să știți că toate trebuie să aibă o culoare anume pentru a nu le încurca pe circuit. De regulă avem o singură fază într-o casă sau într-un apartament și este destul de ușor de identificat faza cu ajutorul unui creion de tensiune.

Utilizarea curentului electric în gospodărie

Un lucru elementar și bine de știut este faptul că pierderile de energie electrică pe circuitul electric sunt mai mari la curentul monofazat decât la cel trifazat. Motivul este că pentru aceeași secțiune a conductorului vom utiliza un amperaj mai mare ca să satisfacem aceeași putere. Vom exemplifica maximele posibile de la un racord electric făcut dintr-o rețea stradală. De pe rețeaua stradală vă puteți racorda la curent monofazat sau trifazat, dar cu puteri diferite. De exemplu, pentru un branșament cu o putere maximă de 11 KVA, sau 11 KW.

Ca să păstrăm lucrurile simple, vom avea o siguranță de 45 de Amperi. Această putere se întâmplă să fie și puterea maximă pe care o poți obține de la un branșament de pe rețeaua stradală comună. Dacă vrei un branșament monofazat mai puternic, atunci trebuie să-ți instalezi propriul cablu. Acest cablu te va conecta direct la transformator. Încercați să limitați consumul monofazat. Dacă aveți un consumator mare, precum un boiler sau o centrală termică, motor electric, cuptor, aparat de sudură, etc., atunci încercați să-l achiziționați și alimentați trifazat.

Două branșamente trifazate pe un stâlp de beton

Când avem aceeași putere de 11 KVA, dar pe curent trifazat, vom utiliza un amperaj de doar 20 de Amperi. Probabil că pare ciudat că avem un amperaj de aproximativ două ori mai mic. Însă voltajul este de 400 de Volți, iar energia este transmisă pe 3 conductori mai subțiri, nu pe doi conductori mai groși, ca în cazul monofazatului. Lucrurile au sens dacă stai să calculezi. Astfel vei avea pierderi mai mici pe rețeaua de transport, dar și pe rețeaua internă de la contor la priză. Branșamentul trifazat de pe rețeaua stradală comună este de maxim 15 KVA, sau 15 KW, tot ca să păstrăm lucrurile simple.

Care este diferența între tensiunea de linie și cea de fază?

Aceasta este o întrebare importantă. Am explicat mai sus unele lucruri. Citiți-le și recitiți-le pentru că nu sunt intuitive, dar voi încerca să vă explic acum unele subtilități pe care ar fi trebuit să le fi observat, poate. Tensiunea de linie implică curent trifazat, iar tensiunea de fază implică curent monofazat. Încercați să limitați pe cât posibil consumul de energie transmis monofazat și să mutați acest consum pe un circuit trifazic. Căutați să utilizați amperaj mic și voltaj mare, nu invers. Cu alte cuvinte, cumpărați consumatori trifazați, nu monofazați.

Apoi, odată ce am făcut schimbarea pe cât posibil de la monofazat la trifazat, o să fie nevoie de balansarea fazelor. La branșamentele monofazate nu avem ce să balansăm. Firma de distribuție va încerca să facă oricum acest lucru, făcând branșamente, în mod egal, pe fazele transformatorului. Însă când avem branșament trifazat, vom putea să balansăm încărcarea. În articolul 1n-cu3and – Evitarea dezechilibrelor de încărcare pe circuitele trifazate voi explica mai bine cum să evităm dezechilibrele, dar și motivul pentru care NU dorim astfel de dezechilibre.

Linie electrică pe teren extravilan

În acest articol v-am explicat, pas cu pas, unele noțiuni. Din subtitlu în subtitlu puteți aflați mai multe informații despre viața voastră, pentru că utilizați energia electrică în fiecare zi. În următorul subpunct am să vă explic și ce înseamnă aceste noțiuni în cifre. Voi explica cât anume plătiți în plus pentru necunoașterea lor. Odată ce le cunoașteți nu va însemna că o să puteți să schimbați totul dintr-o dată, dar vă puteți întoarce la acest acest articol când aveți decizii de luat. Infrastructura energetică se schimbă în timp, schimbările forțate pot fi foarte costisitoare.

Cu cât este tensiunea de fază mai ineficientă decât cea de linie?

Ce rost au informațiile de mai sus și în ce fel le puteți aplica? În articolul Dimensionarea corectă a cablurilor din instalaţii am explicat cum puteți salva bani prin instalarea unor cabluri mai groase de la contor și până la consumatorul electric. Asta înseamnă că investind câteva zeci sau sute de lei în conductori va duce la economii enorme pe termen lung. Însă în acel articol am presupus doar consumatori monofazați alimentați cu o tensiune de fază. Adică clasicul monofazat prezent în orice locuință. Căutați să schimbați acest lucru, din monofazat în trifazat.

În acest articol am mai făcut un pas spre eficiență pentru că am spus că vom amplasa consumatorii mari pe circuite trifazate și vom utiliza tensiune de linie, care este mai mare decât cea de fază și implicit mai eficientă pentru că are pierderi mai mici de căldură. Acum am putea întreba câteva lucruri legate de cifre, exact cum am făcut în articolul despre dimensionarea corectă a cablurilor de instalații. Acolo v-am arătat niște tabele. Am exemplificat un preț al energiei și am făcut niște calcule de pierderi financiare.

Ștecăr electric cu împământare în priză îngropată simplă

Pe viitor voi publica un articol care va calcula energia pierdută pentru același consum și aceleași condiții pentru un circuit monofazat și un circuit trifazat. Vom face o comparație în cinci cazuri. Articolul se va numi 1n-cu3and – Cu cât este tensiunea de fază mai ineficientă decât cea de linie? și va explica linia de graniță între rostul unui circuit monofazat și unui trifazat. Primul caz va explica o lampă de birou, al doilea va explica un consumator ocazional precum un aspirator. În cazurile 3, 4 și 5 vom discuta despre consumatori mai mare și permanenți, specifice spațiilor de producție.

240v400vfazălinietensiune

  • Previous Care este numărul de europaleți care încap pe un TIR?4 ani ago
  • Next Cât costă să construiești o hală de 50 mp?4 ani ago

10 Replys to “Diferenţa între tensiunea de fază şi tensiune de linie”

  1. paul spune:
    30/06/2019 la 13:08

    Salutare! Va multumesc pentru informatii! totusi exista o mica scapare, se obtine 230V. Care ar fi explicatia pentru acel radical din 3

    „Oricare din aceste cabluri pot fi conectat cu un cablu de NUL, atunci vom avea un voltaj de 400V împărțit la radical din 3. De ce radical din 3? Păi, pentru că sunt 3 faze în total. Nu are absolut nici un sens momentan, dar voi explica într-un alt articol. Vom obține un voltaj de aproximativ 240 V. Aceasta se numește tensiune de fază.”

    Răspunde
    1. Alexandru Şerbuţă spune:
      03/07/2019 la 23:06

      Corect, ma gandeam la tensiunea de linie de 415V cand am scris cifra. Am ramas blocat pe UK.Corectez imediat.

      Răspunde
  2. Sorin Marinescu spune:
    23/04/2020 la 21:43

    Interesant si concis.
    O observatie in romana se foloseste a echilibra, echilibrat nu a balansa, balansat pentru a traduce din egleza „balanced”. E un FURCULITION inacceptabil. Sensul este chiar diferit.

    Răspunde
    1. Alexandru Şerbuţă spune:
      24/04/2020 la 15:14

      Salut Sorin. Mă bucur că ți-a fost de folos. Nu! nu vine de la ”balanced”, ci vine de la ”balancer” din limba franceză, de la cuvântul francez vine și cuvântul în limba română. A echilibra înseamnă a aduce într-o stare statică. Acest lucru este posibil dacă toți consumatorii sunt trifazați, lucru care nu se întâmplă. Nu are cum. Știi că este chestia aia cu mama și tata. Mama te roagă să-l cauți pe cutărică, tatăl îți spune să-l găsești. A balansa e mama, a echilibra e tata. Balansul tinde spre echilibru, dar nu ajunge niciodată acolo.

      Răspunde
  3. Alex spune:
    05/05/2020 la 15:57

    La cat de detaliat explici, speram si o explicatie a ce inseamna kva versus kw. Ar fi fost de ajutor

    Răspunde
    1. Alexandru Şerbuţă spune:
      06/05/2020 la 06:07

      Salut Alex,

      Am în coadă vreo 6 articole care explică acest lucru, problema e că ele trebuie scrise într-o anumită ordine. Întâi trebuie să explic ce este factorul putere, energia reactivă și ce este ea. Apoi trebuie să explic cum se compensează factorul putere și cum se construiește un banc de condensatori pentru monofazic și trifazic. Doar atunci pot să ofer o imagine clară a „kva versus kw”. Altfel spun ceva, care pentru o persoană fără educație deja existentă, chiar nu are cum să însemne ceva.

      Răspunde
  4. Dănuț spune:
    08/09/2020 la 15:40

    Instalația casei mele este monofazică , ce avantaj ar fii dacă branșamentul de la stâlp ar fi trifazic.

    Răspunde
    1. Alexandru Şerbuţă spune:
      08/09/2020 la 19:45

      Salut Dănuț. Este o întrebare foarte bună. Cred că weekend-ul acesta am să scriu un articol care se va numi ”Care sunt avantajele unui branșament trifazat?„ Întrebarea asta a mai venit și consider că mai bine scriu un articol în loc să tastez ditamai răspunsul.

      Răspunde
  5. Marius Mihai spune:
    26/09/2021 la 18:02

    Salut! După muuulte căutări pe internet am găsit răspunsuri care mi-au satisfăcut multe curiozități și mi-au umplut multe goluri de cunoștințe. Mulțumesc.

    Am și eu o întrebare off-topic:
    Se poate folosi o fântană clasică de apă potabilă, dinaia în care scufund și o pompă submersibilă, pentru o împământare naturală? Mulțumesc anticipat!

    Răspunde
    1. Alexandru Şerbuţă spune:
      01/10/2021 la 19:07

      Împământarea într-o fântână, nu e chiar o idee prea bună. În principiu, sunt două probleme principale. Prima problemă are legătură cu natura variabilă a fântânii. Apa nu e constantă, mai devreme sau mai târziu, de la nisipări/denisipări, rezistența împământării se schimbă. Apoi, tu te gândești că apa e conductivă și reprezintă o bună cale pentru scurgerea curentului. Asta e adevărat pe măsură ce apa are impurități, ca un lac sărat, o mare sau un ocean. Dacă apa este roarte curată, spre distilată, nu va reprezenta un mediu bun pentru curentul electric. Sunt mai multe de spus aici, mult mai multe.

      Aici poți să citești despre împământarea la vase maritime din oțel, care nu se încarcă electrostatic, datorită salinității apei. Și aici sunt așa multe lucruri de spus, fiind situații și situații.

      Nouă ne place împământarea în sol, datorită stabilității în timp, a siguranței electrice, dar și a costului relativ redus al lucrării.

      Răspunde

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Caută cuvântul cheie care te interesează!

Postări recente

  • Cum se calculează panta de scurgere pentru tuburile de canalizare? 24/01/2023
  • Tipologia rețelelor electrice din spațiul rezidențial 25/12/2022
  • Cum funcționează o stație de agregate pentru construcții? 06/11/2022
  • Câtă cărămidă plină intră într-un metru cub sau pătrat? 31/07/2022
  • Ce este ecluza unui buncăr anti-atomic? 30/07/2022
  • Adăpostirea în clădiri supraterane cu pereți groși 14/06/2022
  • Tehnici de motivare și automotivare în proiectele personale – 1/2 01/06/2022
  • Armătura din fier beton NU se mai reutilizează! 22/05/2022
  • Turnare placă de beton peste umplutură și peste fundație 14/05/2022
  • Când utilizăm elemente prefabricate din beton nearmat 13/05/2022
  • Care este rolul betonului de egalizare? 13/05/2022
  • Avantaje și dezavantaje când construiești o casă în regie proprie 12/05/2022
  • Cum funcționează rețeaua de canalizare? – 1/2 11/05/2022
  • Ancorarea corectă a structurilor metalice în fundații 11/05/2022
  • Piloni de lemn pentru fundații, structuri și împrejurimi 10/05/2022
  • Contactul între talpa fundației din beton și solul de fundare 07/05/2022
  • Care este cel mai bun loc pentru a amplasa un adăpost anti-atomic? 05/05/2022
  • De ce nu merită să utilizați BCA sau cărămidă eficientă, la exterior? 25/04/2022
  • Motivul pentru construcția unui adăpost anti-atomic pentru bombardament 25/04/2022
  • Cum reușesc clădirile să rămână în picioare? – 3/3 25/04/2022

Suport şi Resurse

  • Documente ( .pdf )
  • Densitatea materialelor
  • Definiţii
  • Căldura specifică

Ţinem legătura

  • Contact

Informații, cică utile

  • Despre mine
  • Idei de afaceri
  • Amnezia istorică
ipv6 ready