Alegerea materialului de construcții poate fi o sarcină complexă și stresantă. Sunt considerente de cost, rezistență structurală, logistică, posibilitatea accesării unei forțe de muncă cu o calificare potrivită, termoizolare și izolație fonică, durabilitate în timp, etc. Este destul de greu, dacă nu chiar imposibil, să găsești un material de construcții cu caracteristici perfecte pentru toate aceste considerante. Vreau să fac un pic de lumină și să vă ajut să alegeți corect cel mai bun material de construcție pentru construcția voastră.
[adinserter block=”3″]
Voi încerca să am o vedere destul de largă, pentru a anticipa niște obiecții puerile. Văd aceste obiecții puerile din partea arhitecților, dar și a unor constructori prea obișnuiți sau limitați pentru a construi cu alte materiale de construcții, decât cele cu care sunt ei obișnuiți. Eu vă prezint opțiunile și vă las pe noi să îi contraziceți atunci când vă trag în direcția intereselor lor. Este destul de ieftin să construiești, mai ales când nu pici în plasa unor interese sau a unor păreri personale neinformate, neprofesioniste sau chiar a unor preconcepții.
Ce ne dorim de la un material de construcții?
Materialul de construcții din care alcătuim structura este relativ ieftin. De aceea, o pondere mare din prețul structurii o ocupă partea de amenajări interioare, placări, instalații, ferestre și alte finisaje care nu țin de partea structurală. Masa clădirii și manopera pe care o include, reprezintă cea mai ieftină parte din tot proiectul, uneori chiar mai ieftină decât terenul. Sau cel puțin așa ar trebui să fie. Pe noi ne interesează o bază stabilă, un material stabil și rigid, pe care aceste finisaje scumpe să stea. Atenție mare la acest aspect.
[adinserter block=”3″]
Cică când umanitatea a fost capabilă să producă produse cimentoase, Dumnezeu ar fi zâmbit și a zis: „În sfârșit! Proștilor!” Are sens! pentru că până atunci, materialele erau plastice, sfârâmicioase, flexibile și nu te lăsau să construiești structuri de calitate. Pereții crăpau, se mișcau ferestrele, putrezeau, se umezeau, se perimau, se nisipa, etc. Produsele cimentoase sunt un DAR, de sus. Sunt ieftine, rigide, durabile, perfect inerte, nu putrezesc, nu emană mirosuri, nu propagă sunelete din cauze rigidității, nu ard, nu fumegă. Sunt aproape perfecte! ce să mai?
Însă, cum spuneam mai devreme, nu există material perfect. Produsele cimentoase au două probleme. Una minoră și una majoră. Problema minoră se referă la faptul că sunt materiale dense și implicit grele. Deși apar unele avantaje aici. Problema majoră se referă la faptul că au o valoare mică de termizolare. O clădire din beton, beton armat, cărămidă plină, bolțari de beton, blocuri de beton, va necesita tot timpul o izolație termică în exterior. În continuare am să vă explic de ce această problema majoră nu este un dezavantaj așa de mare, dar există.
Cum NU dorim să fie un material de construcții?
Prima caracteristică la care dorim să ne uităm este prețul materialului de construcții. Dacă este un material scump, probabil că majoritatea populației nu va construi cu el. Împlicit, forța de muncă implicată în edificarea structurilor este redusă și potențial scumpă sau pur inaccesibilă. Dacă dorim angajarea și instruirea unei forțe de muncă necalificate, va fi nevoie să le achiziționăm unele unelte specifice. Apoi să facem încercări cu un material scump, până iese. Facem aceste experimente, când cumpărăm servicii de construcții la cel mai mic preț.
[adinserter block=”3″]
Dacă acel material este lemnul sau un profil din tablă laminată subțire, atunci nu merită să-l considerați pentru construcția unei case sau a unei clădiri. Astfel de materiale au un cost mare. Pe lângă costul inițial, mai sunt necesare și lucrări periodice de mentenanță și reparații. Acest materiale NU sunt rigide, ba sunt chiar foarte flexibile și vor deteriora toate finisaleje de la interior. Uneori chiar și instalațiile electrice, de apă potabilă și termoficare. Prioritatea noastră este rigidicatea, sau stabilitatea dimensională în timp, dacă doriți să-i spunem așa.
Dacă mergem un pas mai jos și considerăm materiale fără cost sau cu un cost irelevant, vom considera cărămida din lut, piatra de râu și nuielele împletite și lipite cu pământ. Construcțiile de piatră par ieftine, până realizați costurile cu manopera, opțiunile pentru termoizolare și limitările de design, deschideri, etc. Cărămida de lut și nuielele împletite au nevoie de foarte multă mentenanță. Aproape anuală, aș spune. Dacă ești șomer și timpul tău nu valorează bani, atunci probabil că o casă de piatră sau material fabricat în regie proprie este răspunsul!
Este împotriva intereselor mele să transmit aceste informații!
Eu nu construiesc cu beton sau cu beton armat. Chiar și pentru construcțiile metalice pe care le fabric și montez, utilizez un serviciu pentru a turna pardoseala de beton armat. Facem un fel de schimb de servicii. Schimb în care eu le sudez armătura și execut inserțiile de beton pentru ei, iar ei îmi toarnă și elicopterizează betonul pardoselilor industriale. Astfel nu trebuie să achiziționăm, deținem, depozităm, întreținem și să finanțăm, de două ori, două seturi de scule și utilaje, pentru două activități diferite.
[adinserter block=”3″]
Aș avea tot interesul, profesional și financiar, să vă recomand o casă sau o clădire din oțel. Sau eventual una cu planșeul din beton armat și restul structurii din oțel. Însă nu am făcut acest lucru din cauză flexibilității clădirii, al limitării opțiunilor de design interior, dar și al costului. Clădirile mari cu stâlpi de oțel și planșee de beton armat își au rostul, mai ales în zonele urbane unde terenul este indisponibil și foarte scump. Însă pentru o casă sau un bloc de locuințe, oțelul rămâne o variantă inaccesibilă și dezavantajoasă economic.
Când cineva vă face o recomandare împotriva intereselor lui, o face pentru că pur și simplu trebuie. Nu există niciun argument împotriva betonului și a betonului armat. Sunt pur simplu niște materiale prea ieftine, prea durabile și prea performate pentru a considera altceva când vine vorba de locuințe. Construcțiile de lemn, cele din oțel și cele din materiale naturale își au rostul lor în alte aplicații. Însă pentru o locuință unifamilială sau multifamilială, betonul rămâne singura opțiune viabilă.
Respingeți categoric lemnul ca elemnt de structură. Am citit și argumentele. Întrebarea mea este: De ce sunt zeci, sute milioane de case construite pe structură din lem în lumea întreagă?
Vă mulțumesc.
Salut Romeo. Noi suntem foarte expuși culturii americane. Noi nu prea știm cum e viața în China, sau în Rusia sau în Iran, etc. În momentul de față, americanii spun povestea, pentru că ei au câștigat toate războaiele până acum. De aia nu vorbim rusă, ci engleză. La fel și cu imaginea asta pe care ți-ai format-o tu. Continentul nord-american este foarte bogat în resurse, cel european nu. Acolo lemnul costă foarte puțin, iar manopera foarte mult. De aceea, au căutat un sistem de construcții care să se potrivească cu situația aia. E o chestie mai complicată care are legătură cu balanța de plăți și cu sindicatele. La fel este și Canada. Canalienii sunt o confederație, nu o federație ca Statele Unite, dar sistemul este aproximativ același. Nu are nici cel mai mic sens să construiești barăcile alea gigantice, din dulapi de lemn și gips-carton. Dar așa le construiesc ei, pentru că nu au suficienți oameni dispuși să toarne beton, pentru că fac schimb de meseriași între state și au nevoie de un standard, etc. Noi nu suntem americani și nu avem de ce să construim barăci.
Va salut.
Am o casa construita in anul 2000. Casa are fundatie de aprox 70 cm, stalpi, centura.
Este situata pe DN1b, la o distanta de 30 m fata de acesta.
Sunt situatii cand se simt vibratii provocate de camioanele cu tonaj mare.
Cum pot scapa de acestea? este subzidirea o varianta? Sa realizez un sant paralel cu locuinta – cu o adancime mai mare pentru a rupe transmiterea undelor?
Ce ma sfatuiti sa fac?
Multumesc,
Ciprian
Salut. Situația este oarecum gri. Recomandarea mea este că cumperi niște prefabricate de beton, ca niște travese de cale ferată, și să construiești două garduri subterane. Prefabricatele de nu trebuie să se vadă la suprafață, sau se pot vedea doar 0,1 metri. Însă adâncimea să fie de 2-3 metri. Da, destul de adânc. Dacă reșești să faci acest lucru pe tot frontul stradal drepta-stânga, atunci vibrațiile se vor reduce semnificativ. Între cele două garduri se pune polistiren/plută/cauciuc sau orice material care nu lasă gardurile să se atingă între ele, chiar și lemn. Distanța între garduri să fie vreo 5-20 cm. Soluția este scumpă, dar funcționează bine, atât timp cât gardul/bariera este mult mai adâncă decât fundația. Adâncimea este funcție de distanță. Cu cât distanța între axul drumului și casa ta este mai mare, cu atât adâncimea gardului poate fi mai mică, dar sub adâncimea fundației. Cam asta este soluția cu informațiile pe care mi le-ai dat.
Nu turna beton, ci utilizează prefabricate. Ele pot disipa mai bine vibrațiile, dansând unul lângă altul la frecvență mare, amplitudine mică. Adică ele consumă o parte din energie provenită de la TIR-uri și o disipă inegal sau chiar contrar. Spunem că este un sistem ineficient și asta-i bine. De aceea clădirile din prefabricate de beton ”dansează” mai bine la curemur.