Climatul pe care îl are zona în care este amplasat terenul construcției joacă un loc important în felul în care construim. La fel și materialele de construcții pe care le vom utiliza. Primesc multe comentarii de la viitori proprietari de case noi. În aceste comentarii este menționat faptul că au văzut anumite tehnici constructive sau designuri în Italia, Spania, Germania, Franța sau chiar Marea Britanie. Este destul de lung și de complex să le explic la fiecare în parte că noi nu suntem amplasați în partea de vest a Europei, dar mă tot chinui.
Un pic mai jos am atașat și harta seismică a Europei. O să observați că unele din aceste țări nici nu au cutremure, chiar deloc. De aceea sistemele constructive copiate sau neadaptate nu se potrivesc la noi în țară. Nici produsele construite după standardele lor de calitate nu sunt prea bune, iar aici ne întoarceam din nou la clima. Voi explica un pic mai jos de ce unele produse intenționate pentru clădirile din vest nu sunt pretabile la clădirile din România. Nu știu care o să fie interesul pentru un astfel de articol, dar mă lovesc prea des de această problemă pentru a mai păsui articolul.
România are un climat continental, nu oceanic
Oceanul nu îngheață. Cel puțin nu cel din afara Cercului Polar. Prin urmare, aerul ”cald” care vine de pe suprafața oceanului protejează uscatul de îngheț. În harta de mai jos avem climatul european și sunt zone demarcate prin culoare. Partea cu verde are un climat oceanic și este protejată de îngheț de către ocean. În aceaste zone cu verde, temperaturile scad iarna sub zero grade, însă nu cu mult. Aerul cald vine din direcția Nord-Vest. De exemplu, Danemarca are un climat continental. Clima danezilor este influențată mai mult de Scanidinavia și mai puțin de ocean.
România se află în zona albastră, adică zona cu climat continental, ca Polonia, Belarus, Estonia, Ucraina sau Rusia. Există și zone cu influențe maritime în Podișul Dobrogea, însă ele sunt simțite mai puțin sau de mai puțini români. Ideea este că nu putem să construim ca și cum am fi avut un climat oceanic, pentru că nu îl avem. Noi suntem poziționați în est și ar fi bine să ne comportăm ca atare. Construcțiile care sfidează gravitația ajung la pământ mai devreme decât mai târziu. Așa și cu climatul. Dacă ceva merge în Italia, nu înseamă că va funcționa și în Romania.
Și Germania are climă continentală, însă doar parțial. Sunt zone unde adâncimea de îngheț este o problemă. Germania a început chiar din anii 40 să dezvolte straturi anti îngheț pentru autostrăzile lor. Practic, acest strat nu face decât să umple spațiul între 1,8 și 2,5 metri sub drum. Solul este escavat și se execută niște straturi de pietriș pentru a avea un sol stabil sub autostradă. Solul care îngheață și dezgheață nu este unul stabil. Acelați lucru este valabil la trenuri și la construcții. Însă doar în unele zone. Aproximativ jumătate din țară sau mai puțin.
Italia are o climă mediteraneană caldă, România nu
Italia are predominant o climă mediteraneană. Asta înseamnă că este foarte cald și când este iarnă. Îmi amintesc că am vizitat Sicilia la sfârșitul lunii noiembrie și putem să stau în tricou. Stilul arhitectural și multe materiale de construcții pentru exterior, nu pot fi utilizate în România. Noi avem mai multe în comun cu Polonia, Suedia sau Danemarca decât cu Italia. Pe de altă parte, Danemarca, Suedia sau Polonia nu au cutremure. Italienii au cutremure, dar nu au genul nostru de cutremure și nici clima noastră.
În imaginea de mai jos avem o vila din sudul Italiei. O să puteți observa că acoperișul este simbolic. Adică pereții tencuiți și zugraviți sunt în aer liber. Ei nu sunt băgați sub acoperiș pentru a fi protejați de apă, îngheț sau grindină. Puteți observa că în partea posterioară nici măcar nu mai există acoperiș, ci o terasă plată. În zone cu soare puternic și precipitații reduse, construcțiile de beton au o viață mai lungă. Tipul de finisaj care presupune anveloparea clădirii cu polistiren, nu-și prea are rostul într-o climă mediteraneană.
La un moment dat mă plimbam prin Oradea și am trecut pe lângă un cartier de vile dintr-o zonă mărginașă a orașului. Eram cu cineva și priveam cum se revopseau fațadele. Persoana respectivă îmi spunea că fac asta în fiecare an în speranța că vor vinde ceva. Casele au fost construite în 2008 și aveau un stil mediteranean. Bineînțeles că nu aveau streașină și din an în an le înflorea tencuiala pe pereți. Le vopseau pentru a ascunde defectele. Dezvoltatorul s-a gândit că merge și așa. S-a gândit că le vinde și că o să devină problema altcuiva pe viitor.
Ce legătură are clima cu seismul?
Cu excepția Italiei, țările menționate mai sus nu prea au cutremure. Unele dintre ele nu au deloc. În imaginea de mai jos aveam harta seismică a Europei. Țările cu seismicitate puternică sunt Islanda, România, Italia, Grecia și Turcia. Islanda nu apare în acest decupaj de hartă, dar este și ea acolo. Vorbind strict despre case, când ai pereți termoizolați corect, vei avea și pereți groși. Termoizolația poate adăuga 15 cm la grosimea peretelui. Când ai casa amplasată într-o zonă seismică o să ai nevoie de pereți structurali ceva mai groși decât dacă nu ai fi construit într-o zonă seismică.
Noi le avem pe ambele. Cel puțin pot spune că le avem pe o suprafață teritorială destul de mare. Este nevoie să construim pereți structurali dintr-un material care nu are cea mai bună termoizolare, iar apoi să-i dublăm pe cei externi pentru a obține un spațiu protejat de intemperii. Acest lucru face ca diferența între suprafața construită și cea utilă să aibă un raport mai mare. Acest raport înseamnă dezavantaje financiare. Sunt soluții pentru a le adresa. Un dezavantaj poate fi transformat chiar într-un avantaj dacă privim lucrurile într-un anumit fel și ne pregătim.
Înțelegerea acestor noțiuni ne va ajuta să înțelegem de ce casele corect executate sunt construite într-un anumit fel. În trecut am avut perioade când se construiau case bine gândite. Aceste case stau în picioare pentru că au avut streașină, potecă, pereți corespunzători construite din materiale potrivite, deschideri calculate, elemente care răspundeau provocărilor structurale fără să le ignore pe cele climatice. Aici voi introduce un articol care va discuta despre elementele nesecare pentru a face o construcție să reziste și să performeze în climatul și zona noastră.