Înainte de invenția și lansarea la scara largă a placajului și a OSB-ului, clădirile din lemn obișnuiau să fie placate cu scânduri. La noi în țară această tehnologie nu a fost una prea îmbrățișată, cu excepția zonelor de munte. Utilizarea era întâlnită la cotețe de animale și la hambare. Mai puțin la casele de locuit. Problema scândurilor era legată de crăpăturile îmbinărilor, iar când scândurile se uscau, aceste crăpăturile se măreau. Deseori se ajungea la lipirea pereților cu pământ galben, paie și păr de cal pentru a astupa aceste crăpături.
[adinserter block=”3″]
Tehnologia a avansat, iar placajul a înlocuit munca laborioasă de placare cu scândură. Prin anii 60 a fost introdus OSB-ul pentru că sunt produse care necesită materie primă mai ieftină, dar care crește și mult mai repede. De aceea, placajul va fi întotdeauna mai scump decât OSB-ul. Mie personal îmi place foarte mult placa de OSB pentru construcția cofrajelor de beton armat. Mai jos o să puteți observa textura pe care un cofraj de beton armat o poate lăsa pe o suprafață, după ce elementul de beton armat va fi decofrat.
Cum sunt fabricate plăcile de OSB?
Placajul este fabricat din laminări de lemn rezultate din urma așchierii buștenilor de lemn. OSB-ul este confectionat din aschii de lungimi mari si lipite intre ele cu ajutorul unui adeziv termic. Din această cauza, OSB-ul este un materiel foarte bun pentru rigidizarea structurilor atât pe plan vertical cât și pe plan orizontal. Plăcile din OSB sunt destul de mari si destul de groase. Ele au grosimi uzuale între 8 mm si 40 de mm. Majoritatea plăcilor au o muchie dreaptă, dar uneori ele sunt fabricate cu nut și feder pentru o mai bună îmbinare a plăcilor.
[adinserter block=”3″]
Am mai scris despre asta în articolul Ce este un sistem de îmbinare nut și feder? Acestă îmbinare servește cel mai bine la placări orizontale, adică la planșee, acoperișuri și terase, dar este o soluție foarte bună și pentru pereți. Îmbinarea este mai ales valabilă în cazul caselor pasive. Nu toate plăcile sunt identice. Unele plăci de OSB sunt de o calitate mai bună decât altele. Plăcile de OSB care nu au un brand și care nu sunt însoțite de documente, sunt de regulă materiale destul de proaste. Mai jos putem vedea o textură lăsată de un cofraj construit cu OSB.
Plăcile de proastă calitate se pot utiliza pentru cofrajele de beton, structuri temporare, cotețe de animale și magazii. Însă cu ele nu se pot construi clădiri rezidențiale, deși sunt sigur că unii vor încerca. Eu am scris acest articol tocmai cu acest scop. Unele plăci de OSB sunt vândute sub formă de panou de spumă. Imaginați-vă două bucăți de biscuit cu cremă între ele. În această situație, placa de OSB este biscuitele. Acele prefabricate se pot fabrica oriunde și nu au neapărat legătură cu fabrica de OSB. Este foarte important să verificăm calitatea și proveniența plăcilor OSB.
Cât de puternice sunt plăcile de OSB?
Numele de OSB vine de la Oriented Strand Board. Acest lucru înseamnă că în componența plăcii sunt așchii cu grosimea de aproximativ 1-10 mm și de pâna la 7-8 de cm lungime. Ele sunt țesute în mod orientat pentru a crea o plasă cu rezistență sporită în fiecare direcție. Tipul de lemn utilizat este unul ușor și flexibil, iar adezivul termic care lipește aceste așchii acționează și ca un întăritor de lemn pentru întreaga placă. Astfel plăcile obținute sunt flexibile și greu de rupt. Acest lucru face din OSB materialul ideal pentru fabricarea pereților ușori.
[adinserter block=”3″]
Dacă încercați să rupeți o placă de OSB o să observați că se rupe necontrolat și diferit de fiecare dată. Un alt lucru pe care o să-l observați este că este fărâmicios după aplicarea unei forțe foarte mari. El devine sfărâmicios pentru că distribuie forța în întreaga placă. Plăcile OSB nu se rup pe lung și nu pot fi crăpate, adică nu au linii de slăbiciune. Unele plăci OSB sunt destul de grele, adică din cauza materialului utilizat, a ariei plăcii sau a grosimii, ele pot cântări mai mult decât poate o persoană să transporte. Vreau să atrag atenția asupra transportului în mod corect.
Este însă important de știut că grosimea plăcii impactează foarte mult utilitatea ei ca pardoseală ori contravântuire. Acum încerc să spun că este necesar să utilizați grosimea potrivită pentru structura potrivită. Am văzut situații în care plăcile de OSB sunt blamate pentru că nu au avut o performanță bună în aplicație. Recomandarea mea este să utilizați o placă întreagă pentru un perete și să nu încercați să lipiți/fixați mai multe resturi într-un perete. Se poate face și acest lucru, dar este foarte greu să reușești în mod corect.
Cât de durabile sunt plăcile de OSB?
Vă rog să observați faptul că am făcut referire la plăcile OSB și nu la structurile construite din acestea. Nu putem condamna nereușita sau credita reușita unui singur material de construcții. Ca orice material din lemn, plăcile de OSB trebuie să aibă șansa să se usuce dacă au intrat în contact cu apa. Indiferent de reclama producătorului, este nevoie ca elementele de lemn să se poată usca complet la scurt timp după ce au intrat în contact cu apa. Placajul este doar un pic mai rezistent la apă decât o placă ordinară de OSB, dar pe termen scurt și mediu, vor avea cam aceeași soartă.
[adinserter block=”3″]
Căldura excesivă poate avea un efect negativ asupra plăcilor de OSB, eu aș știi cel mai bine acest lucru pentru că le cam coc. Acest efect se răsfrânge asupra chimicalelor utilizate pentru a încleia placa. Efectul temperaturilor excesive asupra plăcilor OSB sunt de natura dimensională. Placa începe să se strâmbe sub acțiunea mecanică a forțelor din structură. În plus, încep să fumege, însă nu-mi dau seama dacă este de la clei sau de la așchiile de lemn. Însă, având în vedere mirosul aș spune că ambele componente încep să se deterioreze.
Fișa de produs de la producător informează asupra tipului de clei utilizat. Unele produse nu sunt potrivite pentru anumite condiții, de aceea spuneam ca plăcile OSB nu sunt identice. Pentru a influența durabilitatea acestui material de construcții este necesar să alegem produsul corect și să-l solicităm corect în exploatare. Nu există un răspuns scurt și standard la întrebarea “Cât de durabile sunt plăcile de OSB?”, dar vă pot spune că sunt case cu vârsta de 60-70 de ani construite cu OSB care sunt exploatate în continuare cu success.
Unde se poate utiliza și ce se poate construi cu OSB?
Ca material de construcții, OSB-ul are o largă aplicabilitate. Însă am scris acest articol pentru că aplicabilitatea lui este cea mai întâlnită în aplicații rezidențiale și gospodărești. Este un material relativ ieftin și poate fi utilizat de la construcții. Aplicabilitatea variază, de la cușca unui cățel și până la structuri rezidențiale colective, adică blocuri. OSB-ul este des utilizat pentru magazii, structuri de acoperire a animalelor, hambare de cereale, mobilă meșteșugărească, rafturi, cutii de depozitare amplasate pe paleți, afumători, garaje și bineînțeles locuințe.
[adinserter block=”3″]
După câteva proiecte realizare cu OSB o să ajungeți să îl îndrăgiți, dar cred ca îl veți aprecia abia atunci când veți fi nevoit să ridicați case de lemn cu șarpanta și pereții din scândură. Nu este o ideea foarte bună să construim structuri cu partea structurală din OSB dacă acestea sunt expuse elementelor exterioare. Ploaia, frigul sau soarele fac ca produsele de fixare precum cuiele sau șuruburile să nu mai funcționeze. Eu personal îl utilizez când torn metal în forme de nisip. Pot face niște cutii foarte ieftine și rapide atunci când formez nisipul după matriță.
OSB-ul devine mai moale și mai puțin rigid în zonele de margine. În urma pierderii acestei rigidități cuiele trec prin placă, iar structura începe să fie afectată. Acest tip de eveniment poate fi oarecum evitat dacă muchiile fațadei de OSB este lipită cu bandă adezivă impermeabilă imediat după fixarea acestora. Este o practică standard care ajută și la închiderea ermetică a clădirii pentru a evita pierderile de căldură pe timp de iarnă. Există produse create special pentru acest lucru. Eu personal întăresc marginea cu un dulap de lemn de 50 pe 100 de mm.
Ce facem cu OSB-ul deteriorat sau cu resturile de material?
Există mitul că OSB-ul nu arde. Vă asigur că arde destul de bine, însă există un motiv întemeiat pentru care s-a lansat acestă preconcepție. Adezivul și tratamentele chimice ale OSB-ului îl fac un material destul de durabil, dar și toxic dacă este ars într-o sobă tradițională. Acele chimicale utilizate nu sunt făcute să fie arse pentru că se vaporizează la ardere. Otrăvurile pentru insecte ajung să fie inhalate de persoanele din încăperea încălzită. În condițiile în care o locuință ar fi încălzită doar cu OSB, acest lucru poate fi foarte toxic.
[adinserter block=”3″]
Deseori OSB-ul se recuperează din resturi de șantier sau din demolări, dar nu face un lemn de foc prea bun tocmai din acest motiv. Atenței sporită mai ales la acele plăci OSB de culoare verde. Dacă citiți cu atenție o fișă de produs o să observați o multitudine de clase de expunere. Acest document avertizează asupra iritațiilor la ochi și a căilor respiratorii atunci când OSB-ul este tăiat și se produce rumeguș. Acest praf poate cauza cancer în cavitățile nazale și în plămâni. Aparent se caută substituienți pentru aceste chimicale, dar nu știu unde s-a ajuns până acum.
Dacă plăcile de OSB nu sunt exploatate cum trebuie ele ajung să afecteze persoana care beneficiază de produs. Unii producători scriu articole și printează pliante tocmai pentru a avertiza împotriva arderii acestor plăci. Ei știu mai bine ce cocktail de chimicale intră în ele. Acestea sunt doar unele informații generale despre OSB. Sper să vă folosescă până am să revin cu un articol ceva mai specific despre montajul corect al plăcilor. Voi pune accentul pe montajul plăcilor în contextul planșeelor de lemn. L-am tot lăudat și aș vrea să vă explic și de ce.