Pentru cineva care lucrează în domeniu, aceste informații vor părea sau nu banale. Însă ele vor fi foarte valoroase pentru cineva care dorește să cumpere o hală sau să cântărească decizia de a cumpăra sau construi. Clădirile metalice sunt clădiri ușoare. Desigur, unele din ele cântăresc câteva sute de tone, dar comparativ cu structurile de beton armat cu aceeași suprafață și funcționalitate, ele sunt structuri ușoare. În articolul Cum este o clădire pe structură ușoară diferită de cele tradiționale? am punctat unele diferențe importante.
[adinserter block=”3″]
Înainte ca spațiile de producție și depozitele să se construiască din metal, ele se construiau din lemn, cărămidă sau din beton armat. În acest moment, nici betonul armat și nici lemnul nu mai au viabilitate economică pentru aceste tipuri de construcții. Diferența financiară dintre aceste trei materiale de construcții vin odată cu mărimea construcției. Cu cât mărești deschiderile structurii, cu atât apar discrepanțe financiare din ce în ce mai mari. Uneori apar chiar imposibilități tehnice, nu doar dezavantaje financiare.
Din ce materiale se construiesc halele metalice?
Aproximativ 9 din 10 hale metalice au structura de rezistență exclusiv din oțel. Motivul este aproape evident având în vedere prețul foarte mic al materialului comparativ cu proprietățile lui mecanice. Uneori însă, halele se mai construiesc și din aluminiu, iar motivul are implicații logistice și economice. Unele hale din aluminiu se montează doar atunci când este nevoie de ele și se demontează ușor când nu mai sunt utile. Astfel de produse sunt folosite la festivale, nunți, tabere, situații de urgență sau sezoane agricole. Altele se mai construiesc și din inox sau oțel inoxidabil.
[adinserter block=”3″]
Cele din inox sunt structuri de lux, mobile sau permanente, care urmăresc promovarea unei idei sau a unui produs. Uneori aceste structuri au formă de hală, dar servesc ca un pasaj de intrare într-un aeroport sau un centru comercial care își permite așa ceva. Inoxul este aproximativ de 6 ori mai scump ca oțelul carbon. Halele au deseori pereți și mai tot timpul acoperiș. Aceste învelitori se pot fabrica din tablă neagră, tablă zincată, tablă ondulată, panouri termoizolante, lemn, material textil, etc. Se pot utiliza fel de fel de materiale în funcție de destinația structurii metalice.
De cele mai multe ori se folosesc panourile termoizolante. Spuneam mai devreme că structura are un volum intern de aer mare. Asta înseamnă costuri destul de mari pentru încălzire. Utilizarea unor panouri termoizolante groase și etanșarea corespunzătoare a halei va înseamna economii masive pentru un spațiu de producție. Prin articolul Ce înseamnă să ai cu adevărat o casă pasivă? o să găsiți o explicație despre cum să recuperați căldura dintr-un spațiu ventilat. Spun asta în contextul în care unele hale încă mai aruncă căldura generată de utilaje sau sisteme de ventilație.
Ce fel de fundații se folosesc la halele metalice?
Spuneam mai sus că structurile metalice ușoare au nevoie de o fundație mai redusă comparativ cu structurile din cărămidă sau cele construite din beton armat. Tocmai pentru faptul că sunt ușoare și că elementul constructiv de fundare nu trebuie să preia o forță așa de mare pe care să o transmită în sol. Tot mai sus spuneam că stâlpii de rezistență a structurilor metalice sunt destul de rari, pentru că avem deschideri mari. Aceste două argumente ne trimit spre fundația izolată sub stâlpi. Fiecare stâlp are fundația lui izolată.
[adinserter block=”3″]
În funcție de proiect, de sol sau de echipamente instalate în hală, acestea pot fi sau nu conectate între ele. În seria de articole Cum să construiești o pardoseală industrială am explicat destule lucruri despre pardoseala industrială care se toarnă cel mai des într-o hală de depozitare sau de producție. Este foarte important să înțelegeți Interacțiunea între fundație, stâlp și placa elicopterizată de beton. Fundațiile halelor de producție au nevoie de o atenție sporită și ar trebui proiectate doar de un inginer structurist care știe bine ce face.
Primul considerent este faptul că hala metalică nu acționează cu forțe doar în jos. Uneori hala metalică trage în sus, mai ales când este vânt puternic. Fundația trebuie să fie în stare să țină parașuta de care vorbeam mai devreme la sol. Al doilea considerent este faptul că fundația va ține parțial sau total greutatea pardoselii industriale. Al treilea argument este că o hală va avea înăuntru utilaje grele care vibrează, cad, explodează, etc. Ultimul argument este legat de faptul că deseori halele sunt echipate cu echipamente de ridicat, iar asta înseamnă o solicitate locală enormă.
Concluzii inițiale despre construcția halelor metalice
Structurile metalice, indiferent de mărime, trebuie tratate cu aceeași grijă și respect ca și cele din cărămidă și beton armat. Halele pe structură ușoară oferă cel mai mic preț pe metru pătrat construit. După o anumită deschidere, halele se pot construi doar cu oțel. Deși majoritatea structurilor metalice au în componență elemente din lemn, plastic, sticlă, termoizolație și beton, materialul de construție structural utilizat predominant este oțelul. Despre cost am mai vorbit în articolul Cât costă să construiești o hală de 100 mp?
[adinserter block=”3″]
Având un volum mare de aer, ele sunt greu de încălzit pe timp de iarnă și de răcit pe timp de vară. Aș vrea să atrag atenția asupra acestui aspect economic pentru că pe perioada de exploatare, el poate fi mai mare decât costul inițial al construcției. La noi în țară sunt multe hale rămase din perioada comunistă. Multe dintre ele nu pot fi închiriate din cauza condițiilor rele de muncă. Uneori costă mai mult să încălzești și să utilezi o hală cu minimul necesar, decât să plătești pe chirie. Minimul necesar înseamnă grup sanitar, apă curentă, pardoseală termoizolată fără găuri, etc.
Halele metalice fac parte din factorii de producție. Este foarte important să deții una, chiar și o hală mică. Deseori spațiul de producție este primul lucru la care te gândești. Existența unui spațiu de producție chiar și de 50 de metri pătrați îți poate oferi un nivel de independență financiară. În condițiile economice de astăzi, nu se mai folosesc hale interminabile. Chiar și cele construite odinioară, se vor compartimenta în arii de 50-150 de mp pentru că de atât este nevoie pentru majoritatea activităților de producție de la noi din țară.
Buna seara,
foarte interesant articolul , pentru mine in calitate de beneficiar.
Vreau sa construiesc o hala corp administrativ + spatiu de productie si depozitare ,
pe structura metalica ( 40 x 20 x 6m ).
Am proiectul si astept autorizatia de construire.
Insa am cateva puncte neclare
Am impresia ca fundatia este exagerat dimensionata. Exista o corelare intre greutatea fundatiei si a structurii metalice ?
Incalzirea este in pardoseala. Cum se procedeaza in acest caz ?
Nu am o solutie eficienta de climatizare a halei. Ceva practic , durabil si eficient.
O seara placuta,
Adrian
Salut Adrian, întotdeaua există o corelare între greutatea unei structuri și mărimea fundație, însă mai depinde și de solul pe care ai hotărât să construiești. Halele de depozitare au rafturi metalice pentru paleți. Asta înseamnă încărcări mari pe pardoseala de beton, care la rândul ei se sprijină pe fundație. Încălzirea în pardoseală la halele metalice presupune foarte multe pregătiri, planificare, respectarea destinațiilor pe viitor, etc. Prea multe de spus pentru un simplu comentariu.
Bună ziua. Mă interesează să construiesc o hală destiantă creșterii de pui, pe cuzineți, din panouri sandwhich. Este necesar proiect? Mulțumesc.
Bună, Sorina. Proiectul este necesar din cel puțin 3 considerente. Primul considerent are legătură cu un calcul preliminar pe care îl faci tu, atunci când te apuci de planul de afaceri. Al doilea are legătură cu costurile, achizițiile, bugetarea, manopera, etc. A treia are legătură cu legalitatea construcției.
Ușor, ușor, încep să cred că România este un stat eșuat. Se ciocnesc trenurile, pierdem 100-150 de mii de locuitori pe an, armata si MAI-ul gasesc tot mai greu resurse umane, serviciile de transport sunt limitate și plafonate din mai multe direcții, depindem tot mai mult de job-urile din afară, există diferențe mari între datele raportate de instituțiile statului și realitate, apa de la robinet este nepotabilă, bolnavii organizează sesiuni de cerșetorie pe internet, guvernele pică stânga și dreapta, atunci când se formează un guvern abia reușesc dupa fel de fel de alianțe, ș.a.m.d. Spun toate astea pentru că proiectul, mai ales cel care cuprinde materialele de construcții și legalitatea pot fi oarecum văzute ca opționale.
Eu eram omul care îndemna la respectarea legalității și a autorizației de construire, etc. Însă nu mai fac asta. S-a ajuns la absurd, devenind o ramură a birocrației care încurajează corupția, abuzul și standardul dublu (defavorizarea unor grupuri). Dacă ai proiect, de obligi la ceva pe termen scurt și lung. Practic, te bagi într-o situație absurdă și nu are rost. Rămâne să hotărăști tu ce faci.