Înainte de construcția unei case noi, una din cele mai importante decizii este lista de funcționalități ale viitoarei construcții. Această listă ne arată numărul de dormitoare, de băi, poziția fiecărei funcționalități în relație cu alta, nivelul pe care se situează o anumită cameră, ș.a.m.d.. Apoi vine momentul în care încercăm să conturăm ideile din lista de funcționalități și să dăm fiecărei încăperi o suprafață, formă, înălțime, ș.a.m.d.. Apoi intervine realitatea. Realitatea terenului, a bugetului, al timpului de execuție, care influențează și restricționează și mai mult deciziile luate.
Spuneam cu alte ocazii că o construcție eficientă este construită pe amprentă. Parterul nu poate avea un stâlp într-un loc și etajul secundar în alt loc. Deși tehnic este oarecum posibil, nu este eficient. Determinarea amprentei casei este un alt pas important. Apoi, ajungem la ce ne interesează în acest moment. Oare ar trebui să construiesc un etaj suplimentar, sau poate să extind amprenta casei și să păstrez toate funcționalitățile pe un singur nivel, sau poate ar trebui să construiesc un demisol sub întreaga suprafață a parterului? Sau, poate ar trebuie să fac un pic din fiecare?
Determinarea planului la sol și desenarea amprentei clădirii
Când construim o casă nouă, avem libertatea și responsabilitatea de a lua decizii care conturează planul la sol. Apoi, prin multiplicarea etajelor deasupra sau dedesubtul parterului, vom obține planul întregii clădiri. Să spunem că dorim să construim o casă de 200 mp, iar funcționalitățile propuse sunt: trei dormitoare, două băi, o bucătărie, o cameră de zi, o debara și un garaj. În primă fază, trebuie să găsim o modalitate de a aranja potrivit pereții, cu poziția ușilor și ferestrelor. În general sunt trei opțiuni pentru așezarea funcționalităților în cadrul structurii.
Poți obține aceleași funcționalități cu același număr de metri pătrați construind o casă pe un singur nivel sau una cu parter și mansardă sau una cu demisol și parter. Totul depinde de terenul pe care construiești, forma clădirii, bugetul și termenul de execuție. Pe parcursul acestui articol, am să încerc să explic câte ceva despre fiecare decizie pe care ați putea să o întâlniți în proiectul personal. Voi pune în echilibru avantajele și dezavantajele și voi încerca să ramific explicația ținând cont de manoperă, climă, forma clădirii, buget și termen de execuție.
Două elemente funcționale pe care pe care le-am omis sunt holurile și scările. În cazul caselor pe un singur nivel, nu vom avea nevoie de scară, dar vom avea nevoie de hol. La casele cu demisol, putem avea scară sau putem accesa demisolul în mod separat din exterior. Căutăm să dimensionăm aceste spații, referindu-mă la scări și holuri, cu iluminat natural și măcar cu respectarea cerințelor minime. Deseori ne limităm doar la construcția în plan și punem toate funcționalitățile la parter, pentru că nu reușim să înțelegem și să vizualizăm desvoltarea pe etaje.
1. Camerele amplasate la etaj sau la mansardă
Suprafața dintr-o clădire rezidențială poate fi dezvoltată pe nivele superioare parterului. Acestea pot fi etaje întregi, etaje reduse sau etaje mansardate. O să observați prescurtările P+ 1 +M, pentru parter, un etaj și mansardă. Alteori vă puteți întâlni cu P+M, adică parter și mansardă. Spațiul din mansardă poste fi excelent pentru amplasarea dormitoarelor și a unei băi. Mansarda poate să ofere aceeași suprafață utilă la pardoseală, doar că panta acoperișului urmează să scurteze sau să înalțe partea de sus a pereților.
Mansardarea unei construcții este o soluție mult mai ieftină, dar și mai avantajoasă din punct de vedere termic, comparativ cu o construcție similară dispusă doar în planul parterului. Suprafața pereților exteriori se reduce, iar asta reduce costurile de termoficare. Însă poate că cel mai simțit avantaj este reducerea spațiului pe care trebuie să construim fundația. Fiecare metru pătrat de amprentă la sol va implica un metru pătrat de fundație. Amplasând un număr semnificativ, sau chiar jumătate sau mai mult, putem scăpa de costuri mari cu fundația, hidroizolația ei, etc.
În imaginea de mai sus, avem un spațiu mansardat care arată aproximativ ca un etaj. Alte mansarde sunt construite sub un acoperiș cu o pantă mult mai abruptă, iar unul din pereții mansardei este complet înclinat. Am numerotat cele trei metode de extindere, iar dezvoltarea în sus este prima pentru că este cea mai ușoară, din toate punctele de vedere. Această metodă nu prea are dezavantaje, exceptând nevoia de scară, doar că este posibil ca pe terenul achiziționat să avem o limită de înălțime ce nu ne permite să construim în sus, chiar și când terenul este foarte mic sau îngust.
2. Spațiile amenajate la subsol sau la demisol
A doua metodă de dezvoltare a spațiului propus este construitea de spații sub nivelul parterului. Acest spațiu poate fi considerat spațiu de locuit. În unele situații în care terenul este înclinat, subsolul poate să devină demisol, demisolul poate să devină etaj și se pot amplasa chiar dormitoarele pe partea joasă a pantei. În imaginea de mai jos avem o casă care din față pare cu parter și etaj, însă din spate pare ca o casă cu subsol. Tot în imaginea de mai jos avem un parter cu o amprentă mai mare decât subsolul, care optimizează și separă destinația funcționalităților.
Avantajele spațiilor amplasare la demisol sau subsol au implicații termice. Vara este mai răcoare ca afară, iar iarna este mai cald ca afară. În plus, spațiile amplasate la subsol sunt ideale pentru activități zgomotoase sau pentru activități care preferă o temperatură constantă. Putem amenaja garaje, ateliere, camera de preparat anumite alimente. Un alt avantaj este adâncimea de fundare. Uneori spațiul creat în subsol este gratis sau cu un cost foarte scăzut, fiind oricum necesar să avem o fundație adâncă pe unele terenuri. Este o informație care vă poate ajuta să economisiți bani.
Dezavantajul subsolurilor și a demisolurilor este strâns degat de apă. În zonele unde pânza freatică este ridicată, construcția unui subsol este riscantă, mai scumpă și este posibil ca avantajele menționate mai sus să fie reduse sau anulate. Mai sunt unele situații unde săparea unui demisol nu este posibilă din cauza clădirilor alăturate, iar întărirea fundațiilor alăturate ar însemna un cost foarte mare al construcției noi. Apoi, construcțiile din subteran au un termen de execuție mai incet. Până nu ieși din sol cu construcția, nu ai cum să știi cum va fi afectat programul.
3. Dispunerea funcționalităților în planul parterului
Extinderea amprentei clădirii este cea mai scumpă variantă de execuție. Motivul este că odată ce extindem amprenta ne angajăm să extindem și elementele cele mai scumpe dintr-o clădire. Acestea sunt fundația și acoperișul, iar în majoritatea cazurilor, fundația devine din ce în ce mai scumpă pe măsură ce clădirea devine mai lungă. Gândiți-vă că majoritatea terenurilor sunt mai mult lungi decât late. Probabil că v-ați dat seama că am început cu dezavantajele, pentru că majoritatea clădirilor construite după ureche au acest defect, sau altfel spus, un design de vagon.
Da! Chiar dacă este cea mai scumpă și mai dezavantajoasă variantă de a construi, este cea mai des întâlnită. Un alt dezavantaj este ocuparea terenului. Clădirile dezvoltate într-un singur plan vor ocupa mai mult teren, având o amprentă mai mare la sol. Asta poate fi un dezavantaj major pentru terenurile mici sau cele cu forme dezavantajoase. Printre avantaje s-ar putea număra opțiunea de a avea tavane din sticlă, care luminează spațiile interioare. Când nu avem un etaj, eliminăm riscul zgomotelor de la etajele inferioare.
s
Un argument destul de solid în favoarea caselor cu toată suprafața amplasată la parter este accesibilitatea. Este destul de greu să urcăm etaje sau ne vine mai greu să urcăm treptele atunci când avem o vârstă înaintată sau dacă un membru al familiei suferă de un handicap motor. Dezvoltarea în plan ne poate ajuta să avem pardoseala la același nivel și o accesibilitate îmbunătățită cu bastonul sau cu scaunul cu rotile. Clădirile dezvoltate în plan pot fi construite la același nivel cu curtea sau putem să ajungem acolo prin instalarea unei rampe de acces.
Prin urmare? În ce direcție construim?
Putem concluziona că cea mai ieftină opține de a dispune funcționalitățile și numărul de metri pătrațimestemsă construim în sus. Apoi, dacă solul, pânza freatică, panta și funcționalitățile ne permit, să construim în jos. În ultimă instanță și mai ales dacă avem sau anticipăm probleme de mobilitate, să construim în plan, amplasând toate funcționalitățile la parter.
În continuare aș vrea să mai mai fac unele precizări care ne poate ajuta să facem spațiul construit și mai util. De exemplu, putem construi o casă pe două nivele, pentru o familie mare. Însă, putem delimita structura în așa fel încât odată ce structura familiei se schimbă, să putem schimba structura în două apartamente, fiecare cu etajul lui. Pentru a ne pregăti pentru bătrânețe, putem amplasa un dormitor la parter, iar la vârste înaintate, să începem să utilizăm dormitorul de acolo, fără să mai fie nevoie să utilizăm scările.
În condițiile în care alegem să construim o casă cu demisol, ne putem asigura un acces la stradă, iar în cazul în care dorim o schimbare, putem restricționa accesul din garaj în locuință. Astfel vom putea utiliza garajul ca spațiu pentru o activitate economică proprie. Alternativ putem închiria acel spațiu pentru amenajarea unui magazin, depozitare, studio de creație și alte aplicații similare. Eu am pus accentul pe funcționalități. O structură bine gândită poate permite schimbarea funcționalităților pentru a permite acoperirea noilor nevoi, ce pot apărea pe viitor.