Mi s-au adresat niște întrebări despre conversia unor structuri agricole din mediul rural. Scopul era transformarea lor în locuințe permanente sau temporare, fără prea mult deranj. Am explicat atunci că majoritatea structurilor vechi sunt nedocumentate. Asta înseamnă că la primărie sunt înregistrate ca C1 sau C2, adică clădirea 1 sau clădirea 2, fără să existe destule documente pentru a dovedi că tu ai modificat structura sau clădirea în vrun fel.
[adinserter block=”3″]
Este foarte ușor să modificăm o clădire sau să construim una nouă în locul unei ruine, dacă nu modificăm suprafața la sol. Astfel putem evita unele costuri financiare cu arhitectul, avizele, proiectul și toată birocrație ce trebuie înfruntată când dorești să construiești o structură nouă. Acest articol este despre cel mai important lucru în acest context, anume modificare pantei de la acoperiș și schimbarea percepției asupra spațiului interior.
Transformarea clădirii prin schimbarea volumului intern
Acoperișul unei case este de regulă prevăzut și cu un pod sau cu o mansardă. În cazul existenței unui pod, volumul spațiului de locuit nu prea este influențat de panta acoperișului. La mansardă locuinței este o altă poveste, iar povestea se potrivește și la spațiile agricole, garaje, hambare, hale, spații de producție sau depozitare, dar și la clădirile cu mezanin. Voi explica imediat cum panta acoperișului influențează volumul interior al clădirii. În imaginea de mai jos avem o structură agricolă din lemn, cu pantă frântă.
[adinserter block=”3″]
Eu am desenat punctat, un acoperiș imaginar care ar fi creat un interior mai voluminos. Adică această clădire, deși suprafața ei construită rămâne constantă, ar putea avea un volum intern mai mare. Nu trebuie extinsă fundația, nu trebuie schimbată învelitoarea, nu trebuie dărâmată structură existentă, ci doar trebuie adăugat materiale similare pentru pereții laterali și lungirea stâlpilor cu recalcularea structurală. Dintr-odată am putea justifica posibilitatea pentru o altă activitate sau chiar pentru amenajarea unei mansarde.
Sunt mulți beneficiari care doresc o renovare a clădirii agricole și conversia într-o locuință ori atelier meșteșugăresc. Merită luat în seamnă o astfel de transformare a acoperișului pentru obținerea unor înălțimi mai generoase. Multe din structurile similare cu cea din poză sunt destul de joase, iar prin aplicarea termoizolație în pardoseală, această înălțime este redusă în continuare. Înălțarea acoperișului și creșterea volumului interior duce la transformarea totală a unui spațiu redus.
Utilizarea maximă a volumului intern din clădire
O altă lecție vine de la halele industriale și spațiile de producție mari. Acestea sunt construite cu un cost foarte avantajos și se caută înglobarea unui număr cât mai mare de funcționalități într-o structură. În imaginea de mai jos avem astfel de hală metalică. Panta acoperișului este abia perceptibilă datorită unghiului obtuz, de 170 -175, de la coamă. Practic, această hală metalică are maximizat volumul interior, iar panta acoperișului este minimă.
[adinserter block=”3″]
O să vedeți că cele mai eficiente case și clădiri au o formă cubică și acest gen de acoperiș. Așa cum am explicat în articolul Designul responsabil și eficient al unei case sau clădiri. Această pantă aproape neperceptibilă are avantaje și dezavantaje, dar lăsând la o parte o listă de restricții și incompatibilități geografice, aș spune că sunt mai multe avantaje. În acest gen de hale este foarte ușor să amenajăm structuri în interiorul structurilor, care ne vor ajuta la atingerea unor condiții speciale de mediu.
