Pierderile de căldură au loc ca urmare a diferenţei de potenţial termic între interior şi exterior. Vara se face foarte cald. Când în casă este mai răcoare decât afară, căldura călătoreşte din exterior spre interior. Iarna se face foarte frig și apare nevoia de a încălzi spațiul. Vând afară este frig şi în casă cald, căldura va circula din interior spre exterior. Cu cât termoizolația casei este mai bună, cu atât acest transfer termic este mai lent. O casă pasivă are o termoizolație așa de bună încât pierderea de caldură este prea lentă pentru a necesita o centrală termică sau surse exterioare de încălzire.
În articolul Ce înseamnă cu adevărat să ai o casă pasivă? am detaliat în cifre conceptul de casă pasivă. Este destul de greu să concepi ideea că o casă o să fie foarte caldă pe timp de iarnă când nu ai o sursă de încălzire. Recunosc că o casă normală, care nu a fost gândită pentru a fi pasivă, nu se poate transforma într-o casă pasivă. Ea poate doar să fie eficientizată la maximul posibil. Acest articol este despre aceste case construite în trecut și despre limitarea daunelor pe cât posibil. Practic, cu mici investiții se pot face economii semnificative.
Cum să reduci pierderile de căldură?
Sunt două categorii majore prin care căldura părăsește un spațiu. Am zis categorii, nu locuri. Nu am ajuns încă la ferestre sau pereți. Suntem încă la modalități. Mai sunt și alte modalități, dar acelea sunt condiționale, temporare sau nesemnificative. De aceea vom vorbi altă dată despre ele. Acum vom discuta despre conducție și convecție. Sunt noțiuni simple pe care le voi discuta în continuare și pe care le puteți adresa imediat. Adică o să puteți să opriți pierderea de căldură cu cheltuieli relativ mici.
Conducția este legată de fenomenul pe care îl discutam un pic mai sus. Avem o perete, o fereastră sau un planșeu între două spații de temperaturi diferite. Nu contează că este iarnă sau vară, ci contează că dorim o temperatură diferită de cea din afară. Cu cât acest element structural sau constructiv este mai bine termoizolat cu atât pierderea abilității spațiului de a sta conservat o să descrească. Vom pierde căldură pe timp de iarnă și ”aer condiționat” pe timp de vară. Termoizolația împiedică pierderile prin conducție în ambele direcții.
Covecția este mai importantă în primă fază decât conducția. Ea se referă la mișcarea de aer prin locuință. Degeaba încălzim o cameră, dacă aceasta are un geam spart sau există o crăpătură destul de mare pe sub ușă și se face curent de aer. De aceea, schimbarea ferestrelor care nu se închid bine, cu cele termopan, este prima măsură pe care o poți lua pentru a limita pierderile de căldură. În trecut se puneau acele rulouri la ferestre pentru a împiedica intrarea rece în locuință. Nu erau eficiente, dar se știa că dacă aerul rece intră, atunci cel cald trebuie să iasă pe undeva.
Care este importanța disconfortului termic?
Deşi temperaturile ridicate pot crea, pe timp de vară, un adevărat disconfort, el nu se compară cu disconfortul creat de temperatura scăzută. Expresia ”mor de cald” este valabilă pentru persoane cu o sănătate nu prea bună. Deci, acest disconfort poate merge până la moarte. Însă disconfortul termic creat de frig este ceva mai important. Toată lumea moarte de la frig, iar în unele cazuri se întâmplă cu explozie întârziată. Adică, mergi la muncă, acolo lucrez în frig, ajungi acasă și mori. Nu am cunoștințe medicale ca să explic în detaliu aceste efecte, dar se întâmplă.
Atunci când ne îmbrăcăm gros nu facem altceva decât să ne termoizolăm. Corpul uman produce caldură, iar îmbrăcămintea nu. Poate să pară amuzant, dar aud des că pătura sau îmbrăcămintea te încâlzeşte. De fapt, ea te izolează şi temperatura întregului corp creşte pentru că nu mai cedează caldura produsă. Cu cât grosimea şi etanşeitatea puloverului sau a păturii creşte, cu atât ne va fi mai cald. Am menţionat etanşeitatea, pentru a ne încălzi eficient şi pentru a nu bate vântul locuinţă, trebuie să limităm pe cât posibil schimbul de aer între exterior şi interior.
Această regulă este universal valabilă indiferent că vorbim despre corpul uman, un autoturism, o barcă, o locuinţă sau chiar o hală de producție. Atunci când termoizolăm o casă, este posibil să nu o putem termoizola constant. Adică unele zone permit montarea unei termoizolații groase, iar alte suprafețe nu. Dar este în regulă, doar că termoizolația trebuie amplasată inteligent. Nu putem generaliza amplasarea termoizolației așa cum nu putem generaliza forma unei clădiri sau temperaturile medii din interiorul ei.
Cum să limităm pierderea de energie termică?
Vă propun un exercițiu de gândire și apoi facem și paralele cu clădirea. Să ne imaginăm că sunteți complet dezbrăcați pe o pistă de aterizare a unui aeroport părăsit. Nu vin avioare și nimic altceva nu vă protejează de frig. Nu există copaci și nici clădiri în jur. Vântul rece vă va lovi din plin, la fel și ploaia sau zăpada. Dar puteți să alegeți, pe rând, câte un articol de îmbrăcăminte. Care va fi acel articol de îmbrăcăminte care are cel mai puțin material, deci un preț scăzut, dar care reduce cel mai mult pierderea de câldură din corp?
Eu personal aș alege o căciulă. Fără ea, urechile îmi vor degera și mi le voi pierde în scurt timp. Apoi aș alege o pereche de încălțăminte pentru a limita contactul zăpada de la sol. A treile articol de îmbrăcăminte ar fi o pereche de pantaloni scurți. Scurți pentru că între talie și genunchi se află zona genitală și lucruri importante pot îngheța. Apoi aș alege ceva pentru spate. Mâinile vor fi acoperite ultimile. Vedeți ce am făcut? Am prioritizat unele părți ale structurii corpului meu pentru a reduce cât mai mult pierderea de căldură, iar toate astea pentru un cost cât mai scăzut.
În cazul unei case, este important să păstrăm aceeași ordine. În subpunctul de mai jos vom discuta particularitățile casei și de ce sunt așa. De exemplu, să presupunem că avem o casă cu etaj v-am tot spus că dormitoarele trebuie amplasate la etaj pentru că aerul cald se ridică în sus. Astfel transferul termic cu exteriorul, prin perete, o să fie mai mare pe timp de iarnă și mai mic pe timp de vară. Motivul este că vom avea potențial termic diferit între două spații diferite. De aceea frigiderul are o termoizolație diferită de cea a congelatorului, chiar dacă în bucătărie este aproximativ aceeași temperatură.
Pe unde se pierde cea mai multă căldură la o clădire?
Nu vă voi oferi procente, pentru că sunt foarte false. Căutați pe internet și o să vedeți atâtea variante pe cât surse. Asta dacă nu cumva au copiat informațiile, unii de la alții. Fiecare casă are forma, materialele și defectele ei. De aceea nu putem compara sau trata casele fără un audit energetic. Știm că în camerele de sus este un pic mai cald decât în camerele de jos. Mai știm că temperatura solului este pozitivă și că ar fi util să nu exagerăm cu termoizolația între solul de fundare și fundația casei. Dacă nu este pozitivă, atunci am dat-o în bară cu adâncimea de fundare.
Acoperișul este văzut ca cea mai mare ineficiență, iar eu sunt de acord. Aerul cald se ridică sus, iar diferența de potențial termic pe timp de iarnă este cea mai mare. Dar recomandarea mea este să termoizolați podeaua podului, nu acoperișul. Acoperișul va fi izolat doar atunci când aveți mansardă. Termoizolația se amplasează tot timpul la exterior, iar podeaua podului este considerată un exterior a incintei în care locuim. În imaginea de mai jos avem un astfel de exemplu și putem vedea că restul acoperișului va rămâne neizolat.
Vă vorbeam mai devreme despre pierderile de aer și că ele trebuie limitate înainte să ne gândim la termoizolație. Înainte să termoizolați podul, asigurați-vă ca el este etanș. Căldura o să vrea să scape tot timpul prin acoperiș, iar aerul rece o să vrea să intre tot timpul prin partea de jos a clădirii. Dacă termoizolați pardoseala dintre pod și ultimul etaj, atunci lăsați niște găuri mici în acoperiș pentru ventilație. Altfel pe timp de vară, căldura dintre termoizoția podului și acoperiș o să crească semnificativ. O ventilație naturală este benefică pentru reducerea temperaturii din cavitatea creată.