Importanţa potecii în jurul locuinţei şi a potecilor în general este una majoră. Împreună cu streaşina, ea oferă o protecţie neegalabilă cu alte tehnici şi produse. În articolul Streaşina, o componentă importantă a unui acoperiş am demonstrat că avem nevoie de o streaşină pentru a distanţa ploaia de peretele structurii. Poteca lărgeşte spaţiul inactiv din jurul casei, protejând fundaţia casei şi pereţii structurali de potenţiale deteriorări. Poteca și streașina lucrează împreună pentru a îndepărta zona umedă de structură.
În pământ, acest rol este îndeplinit de hidroizolație. Însă streașina și poteca limitează cantitatea de apă care urmează să cadă pe solul vecin și pe elementele verticale. Poteca reprezintă și o modalitate de protecție a termoizolației care ferește solul din jurul fundației de îngheț. Indiferent care ar fi destinația unei structuri, ea are nevoie de potecă. Uneori poteca este formată doar dintr-un element prefabricat de beton, iar alteori ea face parte dintr-un sistem de preluare a apei, fiind prevăzută cu rigolă. Indiferent care ar fi situația, ea trebuie să existe.
De ce avem nevoie de potecă în jurul locuinţei?
Utilitatea unei poteci de jur împrejurul structurii este în primul rând una evidentă. Pentru a putea să ne deplasăm fără să ne umplem de noroi, nisip sau praf. Avem nevoie de o suprafață dreaptă, tare și uscată pe care să călcăm. A doua utilitate este protecția solului care interacționează direct cu pereții structurii. Astfel, apa de ploaie nu poate să lovească direct solul de lângă perete. Poteca vine ca o continuare a protecţiei oferite de streaşină. Ea nu este o alternativă. Cu cât poteca este mai lată cu atât zona protejată este mai mare. Și efectele mecanice de îngheţ și dezgheţ sunt mai mici.
Cu cât distanța între structură și acești factori distructivi este mai mare, cu atât timpul de exploatare a construcției va crește. Altfel vor fi necesare intervenții costisitoare, doar după câțiva ani. Acest argument cântărește mai greu atunci când avem demisol sau subsol. Cele mai costisitoare lucrări de renovare sunt cele care au loc sub nivelul solului. Dacă solul de lângă imobil este umed, el va suferi transformări mecanice care vor acţiona asupra termoizolaţiei, hidroizolaţiei şi a integrităţii structurale a peretelui de la demisol sau subsol.
Poteca impermeabilă te scuteşte şi de plante nedorite pe lângă casă prin formarea unei zone inactive. Solul stă nemişcat, uscat şi fără vieţuitoare, iar aici mă refer și la anumite animăluțe. Rădăcinile arborilor sau a plantelor pot deteriora întreaga structură, de la cele mai mici infiltrări în hidroizolație, până la zdrobirea fundației. Totodată, pe lângă fundație avem un sistem de drenaj. Acest sistem poate fi deteriorat de rădăcini prin infiltrare lor în geotextil, stratul de pietriș sau țeava de scurgere. În imaginea de mai sus avem un caz extrem, dar posibil.
Cum se construieşte poteca?
Poteca are rolul de a înlătura apa de ploaie care picură pe ea. Adică dacă cumva vântul face să plouă în unghi, iar streaşina a reuşit să îndepărteze ploaia de pereţii casei, atunci o parte din apa neînlăturată de streașină o să ajungă pe potecă. Poteca are nevoie de un unghi spre partea exterioară pentru a scăpa imediat de această apă, în solul de lângă sau în rigolă. Cel mai bine ar fi ca ea să fie îndepărtată de structură. În articolul 1n-cu3and – Cum să construiești corect poteca de lângă casă? am explicat pe lung cum se construiește corect o potecă și am explicat și de ce construim așa.
Dacă materialul din care se face poteca nu este impermeabil, atunci ai nevoie de o membrană hidroizolatoare sub poteca permeabilă. De exemplu, potecile din biscuiţi de beton sau din piatră cubică. Acestea sunt poteci permeabile și au nevoie de un strat hidroizolant cu scurgere, amplasat peste solul de lângă casă. Preferata mea este poteca din beton armat. Această placă este, în general, impermeabilă. Dacă placa de beton este incorect turnată și crapă puternic, atunci ea va fi considerată permeabilă. În general, lăţimea potecii este bine să fie de 80 de cm sau mai mare.
Poteca trebuie așezată cât mai aproape de perete. Potecile amplasate lângă casă, dar cu un strat de pământ între perete și ele, sunt practic inutile. Aceste spații se lasă în mod greșit pentru că se confundă clima continentală din România cu cea oceanică din vestul Europei, unde ai voie să faci așa ceva. În articolul menționat mai sus, în care explic pas cu pas felul în care trebuie să construiți o potecă, voi explica un lucru foarte important. Această explicație face referire la interacțiunea corectă între poteca de beton tare și termoizolația peretelui, considerată un material moale.
Cum ajută poteca la termoizolaţie?
Dacă solul din imediata vecinătate a fundaţiei este ud, atunci capacitatea lui de a transmite înghețul mai adânc în pământ, o să crească. Dacă solul este uscat şi bine compactat, atunci adâncimea de îngheţ o să scadă. Am menţionat mai sus că e bine să hidroizolam sub potecă, iar sub acea hidroizolaţie putem amplasa termoizolaţie. Indiferent cât de subţire va fi termoizolația, va ajuta la îndepărtarea stratului de îngheţ de talpa fundaţiei clădirii. Dacă acest lucru este gândit şi implementat corect, vom avea un avantaj real și constant de jur împrejurul fundației.
Este bine ca poteca să fie parte a unui sistem. Din acest sistem va face parte și rigola amplasată pe marginea exterioară a potecii. Acest sistem de strângere și distribuire a apei nu trebuie confundat cu sistem de drenaj a terenului, sistemul de drenaj a fundației sau burlanele acoperișului. Uneori acest sistem este deschis și arată ca un șanț mic în poteca de beton armat. Alteori are un grătar metalic pentru a păstra poteca mai frumoasă și pentru a nu lăsat obiectele mari să înfunde acest circuit de drenaj. De exemplu, am putea considera frunzele care cad din pomi pe potecă.
Eu am presupus până acum că se va merge pe o potecă din beton armat. Încă odată vreau să fac această recomandare. Însă nu se potrivește întotdeauna din motive estetice. Se pot utiliza poteci construite din cărămidă plină, biscuiți de beton, lemn masiv sub formă de felii de trunchi, piatră cubică, plăci de granit sau beton prefabricat decorativ, etc. Lista este lungă și nu am să insist. În acest articol am vorbim succint despre ce înseamnă o potecă. În legăturile pe care le-am creat, vom intra în detalii tehnice și vom aplica principiile descrise aici.
Sunt in etapa de a alege o solutie cat mai buna pentru amenajarea potecilor si implicit a stratului “de garda” din jurul fundatiei/soclului.
Incerc sa gasesc utilitatea turnarii trotuarului din beton din jurul casei (lipit de soclu/fundatie) si constat ca “se practica” doar in Romania.
Citind si ce fac altii (mai ingineri si mai trecuti prin asa ceva), constat ca toata lumea (si toti constructorii din Vest, cu precadere Germania) aleg varianta de a pune pietris pe o latime de minim 30 cm fata de soclu si minim 15cm inaltime fata de termoizolatia peretilor.
http://www.holzforschung.at/fileadmin/Content-Pool/PDFs/2015/Publikationen/HFA_richtlinie_sockel_20150410.pdf
sau e destul sa cauti pe Google “sockel spritzwasserschutz” si cu Imagini
Concluziile mele:
Argumente Pro Trotuar:
1. Apa nu se infiltreaza DIRECT in solul din jurul fundatiei ci se prelinge pe aleea de beton (conform pantei) daca acel dop de bitum este pus corect si se respecta o latime a rosturilor de dilatatie
2. Un finisaj mai comod atunci cand vrei sa pasesti prin gradina, pe langa casa
3. Curatarea zapezii se face mai usor si rapid
4. Daca este turnat corect atunci este posibil sa nu stropeasca soclul (elevatia)
Argumente Contra:
1. Betonul va retine umezeala din ambele parti, iar ca efect apa din jurul fundatiei (infiltratii laterale
sau de jos) nu se va evapora deloc. Mai mult, va aparea mucegai in locul in care “se unesc” cele doua betoane imediat langa soclu
https://blog.schwoererhaus.de/wp-content/uploads/Gelaendeabsatz.jpg
https://www.sakret.de/jmedia/images/articles/echter-haertefall/echter-haertefall3.jpg
http://www.maler-kempf.de/bilder/sockel_2.jpg
2. Doua agregate din beton ce nu sunt turnate in acelasi moment “nu se imprietenesc”. They don’t mix. Coeficientul de dilatare e diferit, si poate face mai mult rau decat bine fundatiei/soclului.
3. In timp, daca trotuarul din beton nu este protejat, din cauza radiatiilor UV, inghet/dezghet, ploaie, se va macina si va creea doar probleme. (cand vei vrea sa dai cu matura pe alee, vei culege pietricele si praf de ciment mai mult de jumatate din foras)
4. Daca vei avea candva de facut diverse “inspectii” sau o mentenanta asupra fundatiei, va fi bataie mare de cap toata etapa de spargere a betonului.
Posibil 5 ( daca nu este turnat cu rosturile de dilatatie, sigur va crapa in maxim 3-4 ani)
5. Betonul atrage caldura (cu totii stim pentru ca am locuit multi ani in blocuri comuniste fara termoizolatie, iar pe durata verii, este sauna), ca atare acel beton se va incalzi mai mult si mai repede decat pamantul, ca atare apare fenomenul de condens pe partea inferioara a trotuarului.
Nu vreau sa enumar argumente Pro si contra pentru realizarea acelui “strat de garda” de 30 cm latime din pietris, insa solutia cu betonarea in jurul casei mi se pare o idee mult mai proasta decat cea cu pietrisul.
Tehnic, aceasta solutie depinde foarte mult de terenul pe care se afla constructia.
Eu locuind la campie pe un “teren mediu” (clasare in urma studiului geotehnic) pot spune ca e mult superioara fata de betonare. (daca se hidroizoleaza vertical fundatia + un simplu “french drain”)
Scuze pentru compunerea destul de kilometrica.
Salut Mihai,
Da, este un articol kilometric și din păcate este pe lângă subiect. Nu ai înțeles utilitatea potecii. Am recitit articolul meu, în ideea că aș fi făcut o greșeală de exprimare. Poate că ar trebui să reformulez sau să mai creez un anumit subpunct pentru a evidenția evidentul.
1.Poteca este făcută să mergi pe ea. Ea are beneficii de înlăturare a apei. Însă în primul rând, acest lucru trebuie făcut de streașină. La noi în țară, dacă nu ai streașină, ideea de a avea potecă când nu ai streașină este … ”Chelului tichie de mărgăritar îi lipsea”. Poteca lată ajută la înlăturarea vegetației ce poate să apară lângă fundație. Acesta este un rol activ și important.
2. Ai scris așa: ”Incerc sa gasesc utilitatea turnarii trotuarului din beton din jurul casei (lipit de soclu/fundatie) si constat ca “se practica” DOAR in Romania.”
Serios? Eu cred că ar trebui să mai circuli și prin est. Nu în vest unde clima este oceanică, sau un sud-vest unde clima este mediteraneană. Ci în est, unde clima este continentală ca a țării tale.
3. Ai scris așa: ”Citind si ce fac altii (mai ingineri si mai trecuti prin asa ceva), constat ca TOATA LUMEA (si toti constructorii din Vest, cu precadere Germania) aleg varianta de a pune pietris pe o latime de minim 30 cm fata de soclu si minim 15cm inaltime fata de termoizolatia peretilor.”
Din nou, ai exagerat și generalizat. Germania, mai ales Germania de vest are climă oceanică. Oceanul Atlantic le permite nemților să practice perna de pietriș descoperită. Ajung imediat și acolo, dar noi nu suntem într-un climat oceani. Punct.
În România se practic perna de pietriș, și se alcătuiește un sistem de drenaj al fundație. În seria de articole https://www.constructosu.eu/15-pasi-pentru-executarea-unui-sistem-de-drenaj-partea-intai/ am explicat că perna de pietriș al unui sistem de drenaj trebuie îngropat întotdeauna sub adâncimea de îngheț. Altfel o să înghețe și nu-și mai face treaba. Sunt multe de spus, dar am să mă opresc aici că timpul nu-mi permite mai mult.
4. Ai scris așa: ”Doua agregate din beton ce nu sunt turnate in acelasi moment “nu se imprietenesc”. They don’t mix. Coeficientul de dilatare e diferit, si poate face mai mult rau decat bine fundatiei/soclului.”
În primul rând, se poate. Două bucăți de beton se pot lipi perfect dacă știi ce faci. Însă tu nu o să vrei să lipești poteca de fundație. Pentru că ai stratul de termoizolație între ele.
5. Ai scris așa: In timp, daca trotuarul din beton nu este protejat, din cauza radiatiilor UV, inghet/dezghet, ploaie, se va macina si va creea doar probleme. (cand vei vrea sa dai cu matura pe alee, vei culege pietricele si praf de ciment mai mult de jumatate din foras)
Nici gând. Bunicul meu a turnat o potecă și o pardoseală peste sol în anii 80. Betonul nu a fost armat și a crăpat pe ici, pe colo. Dar suprafața este oglindă. Nu doar că nu s-a nisipat, dar s-a polizat și are aspect de coajă de pepene verde închis. Motivul este că a știut să toarne betonul. Și pe vremea aia nu aveai access la betoanele specifice și performante la care ai access acum.
6. Ai scris așa: ”Betonul va retine umezeala din ambele parti, iar ca efect apa din jurul fundatiei (infiltratii laterale
sau de jos) nu se va evapora deloc. Mai mult, va aparea mucegai in locul in care “se unesc” cele doua betoane imediat langa soclu”
Nu va face pentru că sub potecă o să ai un strat de pietriș, iar acela va drena orice condens. Radiațiile UV nu afectează betonul….
Ce observi în fiecare poză pe care ai atașat-o de comentariu? Toate au biscuiți din beton sau prefabricate din beton. În articolul Poteca din jurul casei și marea ai utilitate am spus foarte clar ”Dacă materialul din care se face poteca nu este impermeabil, atunci ai nevoie de o membrană hidroizolatoare sub poteca permeabilă.” Iar acesta este motivul. Din comentariul tău, sau argumentele tale contra rezultă că poteca nu ai fi bună. Greșit, poteca este incorect construită.
Ai gândit tu niște chestii, dar este foarte incomplet. Ți-ai făcut o poveste care nu-i adevărată, iar motivul este că nu ai destule date pentru a pune cap la cap un raționament funcțional. Acest lucru îl facem foarte des, îl facem în viața de zi cu zi. România este atipică cu multe zone geografice diferite. Avem și mare și câmpie și podiș și munte, iar peste toate astea avem cutremure și o situație economică precară. Suntem la marginea Uniunii Europene fără prea mult în comun cu Europe, cel puțin constructiv. Este tentant să preluăm greșit informații.
În fine, nu mai continui pentru că ar fi o pierdere de timp. Așteaptă articolul Cum să construiești corect poteca de lângă casă pe care îl voi scrie mai repede special pentru tine. Am vreo 1000 de articole în coadă și nu știu pe care să îl public mai repede.
Exista vreo posibilitate ca poteca din jurul casei sa fie facuta din pietris? Se poate da panta din pamantul compactat? Se poate pune sub pietris hidroizolatie? Am vazut case in Romania care au pietris in jur si ar fi foarte interesant de stiut cum s-a procedat.
Multumesc!
Nu, genul acesta de poteci sunt o greșeală. Mergem foarte bine în zone cu climă oceanică și tropicală unde nu ai temperaturi de îngheț în adâncime. La noi în țară nu recomand așa ceva decât pentru structurile temporare, gen coteț la animale, hambar pentru stocarea cerealelor etc.
Dacă am face potecile din beton, cu înclinația spre exteriorul casei bineînțeles, dar mai jos decât normal și le-am acoperi cu pietriș sau gazon? Pentru ca utilitatea de a merge pe poteci în jurul casei la mine nu este valabila. Care ar fi soluția de execuție corecta în acest caz? Pluviala este dirijata de la baza casei, subteran, spre un pârâu
Mulțumesc
Pietrișul sau gazonul o să rețină apă mai devreme sau mai târziu. Să pui beton în pământ nu are rost. Poți pune doar un strat de izolație, însă înclinarea va fi un pic ineficientă. Ai putea face asta facă ai avea un prefabricat de beton în formă de L. Partea scurtă a L-ului s-ar urca un pic pe perete. În situația asta ai avea nevoie de un burlan și un jgheab care funcționează perfect și tot timpul, evident de o streașină destul de mare. Dacă vrei să ai o potecă invizibilă în jurul casei, atunci renunță total la beton, nu ai de ce să îngropi o bucată de beton sub sol. Folosești hidroizolație și încerci ca permeabilitatea solului care acoperă hidroizolația să fie cât mai mare și să rămână așa cât mai mult. În realitate, acel sol va începe să crească plante, rozătoare și să-și reducă permeabilitatea. Betonul este bun pentru că te scutește de muncă, mentenanță, nevoia de chimicale, etc.