Apa din sol crează două probleme majore pentru imobilele și terenurile de la noi din țară. Este vorba despre seceră în perioada verii sau despre inundații cam oricând în an. În unele perioade ale anului solul ajunge saturat și încep distrugerile de proprietate imobiliară din cauze naturale. Apoi ele sunt urmate de perioade de secetă, iar această perioadă crează alte daune. Pentru a depăși parțial aceste probleme avem 3 soluții. Prima este instalarea unui sistem de drenaj pe teren. Al doilea este instalarea unui sistem de retenție a apei, iar a treia soluție este să înmagazinăm apa de ploaie.
Diferența între retenție și înmagazinare este că retenția se face în sol sub forma unor cavități de pietriș sau nisip. La înmagazinare avem și controlul asupra apei, la cu niște costuri mai crescute. În acest articol voi vorbi despre a treia soluție cu precizarea că totate cele trei soluții se pot utiliza simultan, de fapt chiar este recomandat. Mă voi concentra asupra apei căzute pe acoperiș. Foarte multe case au un teren mult prea mic pentru a vorbi despre suprafața terenului și deseori acesta este betonat sau pavat. Acest lucru ducând la o anumită inflexibilitate.
De unde preluăm apa de ploaie și unde o depozităm?
Cel mai potrivit loc pentru montarea unui sistem care preia apa de ploaie este acoperișul. Însă nu putem conecta burlanul acoperișului direct la în țeava care duce spre rezervorul de apă. Apa pare relativ curată și singurele impurități mari par a fi frunzele. Atunci când scurgem apa de pe acoperișul casei este bine să o trecem printr-o sită de frunze și printr-un filtru stratificat de nisip. Sunt o grămadă de probleme produse de frunzele care reușesc să ajungă în rezervorul de apă, iar filtrul de nisip va ajuta. În articolul 1n-cu3and – Cum să construiești un filtru stratificat pentru apa de ploaie am explicat cât de simplu este să construiești un astfel de filtru.
Un alt loc din care putem preleva apa de ploaie este sistemul de drenaj. Acesta va filtra și transporta apa într-un rezervor subteran. Apa nu va putea fi stocată într-un rezervor suprateran decât dacă o vom pompa sau dacă avem un teren cu diferența de nivel. A treia sursă de apă este zăpada. În multe zone din țara noastră ninge destul de abundent. Uneori zăpada poate fi o modalitate de a muta o cantitate de apă într-un rezervor sau zonă fără a mai pune la punct un sistem de țevi, tuburi sau conducte. Astfel cantitatea de apă care cade pe metru pătrat o să fie semnificativ mai mică, iar solul ceva mai uscat.
Alteori zăpada o să cadă în cantități prea mici pentru a fi luată în mod eficient de pe sol. Unii fermieri folosesc un excavator și o remorcă pentru a lua zăpada din locurile în care nu și-o doresc, urmând să o transporte pe terenurile agricole. Acela fiind un loc unde și-o doresc. Această metodă este uneori mai ieftin decât să pompezi apa dintr-un puț adânc. Recomand lecturarea articolului 1n-cu3and – Cum să combatem seceta și inundațiile de pe teren? Acesta oferă o soluție similară, dar este un sistem de retenție a apei.
Câtă apă poate fi preluată de pe acoperiș?
Recomand ca în primul rând să preluați apa de pe acoperiș. Aceasta o să cadă în gravitație și este cea mai ieftină apă. Dacă aveți posibilitatea încercați să proiectați locuința și structurile gospodărești în așa fel încât acoperișul să poată scurge în burlan toată apa care cade pe suprafața lui. Orice structură ridicată de la sol care are o modalitate de scurgere a apei de ploaie să fie prevăzută cu un burlan. În România, precipitațiile medii anuale sunt de 370 de mm pe metru pătrat pe an.
Asta înseamnă 370 de litri pe metru pătrat pe an. Suprafața medie a acoperișurilor dintr-o gospodării este, zic eu, peste 100 de metri pătrați. Asta înseamnă cel puțin 37.000 de litri de apă pe care îi puteți prelua doar de pe acoperișul structurilor din gospodărie. Unii arhitecți și beneficiari înțeleg că apa este mai prețioasă în unele zone. De aceea multe case sunt proiectate cu o formă în care acoperișul este mai mare decât necesar și sunt dotare cu un sistem eficient de preluare a apei de ploaie.
Acestea nu au burlate standard ci au un șanț care preia orice formă de precipitații ajunsă pe suprafața acoperișului, chiar și roua. Aceste forme sunt excelente și pentru amplasarea panourilor solare pe acoperiș. Deseori panourile solare trebuiesc curățate de praf cu jetul de apa. Apă care ajunge iar în acel burlan și este recirculată. Aceste acoperișuri poartă denumirea de acoperiș fluture. Forma lui favorizează strângerea în abundența a zăpezii când viscolește. Un acoperiș normal face opusul.
În ce depozităm apa de ploaie preluată de pe acoperiș?
Apa de ploaie preluată de pe suprafața acoperișului poate fi depozitată într-un rezervor la nivelul solului sau în subteran. Rezervoarele supraterane pot fi confecționate din fibra de sticlă, oțel sau o formă de plastic. Rezervoarele supraterane nu sunt cele mai estetice. Ele au un preț mai scăzut comparativ cu cele îngropate și se pot monta mai ușor. Vor lua destul spațiu din curte, de regulă cam 4 metri pătrați pe rezervor, iar uneori această suprafață nu este disponibilă. Rezervoarele de apă amplasate pe sol sunt de dimensiuni relativ mici cu capacități până în 10.000 de litri.
Cele de 1-2000 de litri sunt ampalsate direct pe sol, iar cele mai mari sunt aplasate pe un radier de beton armat. Aceste rezervoare nu au nevoie de pompare, apa ieșind din aceste rezervoare cu ajutorul gravitației. Rezervoarele subterane sunt confecționate din plastic, beton sau fibra de sticlă. Este întotdeauna mai eficient și mai elegant să amplasăm rezervolul în sol, dar acestea sunt mai scumpe. Și montajul este mai scump fiind nevoie de săpatul gropii, execuția unei fundații, coborârea rezervorului în condiții de siguranță, etc.
Aceste rezervoare mai au nevoie și de un sistem electric sau mecanic prin care apa este pompată la suprafață. Ea urmând să fie utilizată pentru udarea grădinii sau a gazonului. Personal, consider că cele mai ieftine rezervoare sunt cele de suprafață, confecționate din oțel zincat. Apa de poaie înmagazinată nu este potabilă și nu poate fi utilizată pentru altceva decât udatul plantelor și irigarea solului. Simt nevoia de a menționa acest lucru. În articolul 1n-cu3and – Cum să faci apa potabilă din apa de ploaie prin filtrare și distilare voi explica cum să faci această apă potabilă.
Este corect sa preiei apa de ploaie prin tubul de drenaj? Adica sa conectezi burlanul la tubul de drenaj.
NU! Tubul de drenaj are o pantă foarte mică și apa de ploaie o să inunde fundația, subsolul sau demisolul. Însă poți să redirecționezi această apă în tubul de transport al apei drenate. Tubul de transport are o pantă mult mai mare și nu este perforat. Am scris un articol despre cum să construiești un sistem de drenaj. Acolo am menționat despre acest tub de transport.