Aș vrea să vă vorbesc un pic despre traseul lemnului din forma de buștean și până la forma finală. Scopul este de a face cunoscute unele lucruri despre lemn și despre structura lui. Un alt scop ar putea fi creșterea productivității și folosirea cât mai eficientă a masei lemnoase. Tipurile de lemn pentru mobilă și construcții sunt diferite, nu doar ca specii, dar și ca prelucrare. Până la un moment dat însă au același drum. Și lemnul pentru construcții este de mai multe feluri la rândul lui. Unele structuri sunt ușoare și flexibile, iar celelalte sunt masive și rigide.
Mai jos vom vedea că este un tip de lemn care poate fi folosit în structură cu caracter permanent, iar altele nu pot fi folosite decât temporar în timpul procesului de construcție. În ultimul rând, există situația în care mobilierul face parte din structură și contribuie la rigiditatea ei. În articolul 1n-cu3and – Cum sunt fabricate piesele de mobilier de calitate? vă spuneam că nu susțin ideea de mobilă contruită din lemn masiv. Și mi-am prezentat acolo argumentele așa cum am putut. Însă dacă totuși alegeți să mergeți pe varianta lemnulu masiv, atunci prelucrarea lui corectă ar fi importantă.
Cum se face tăierea corectă a arborelui?
Tăierea arborelui ar trebui să se facă cu două considerente. În primul rând, ne interesează forma lemnului. Dacă intenționăm să tăiem arborele pentru ceva anume, ar fi bine să ne și gândim la niște intervale de tăiere pentru a ajunge la o productivitate cât mai mare. De exemplu, dacă dorim să construim o ușă de 2,4 metri, ar fi bine să tăiem arborele la un prim interval de 2,5 m, după care ne gândim la următorul obiect de care avem nevoie. Când cumpărăm scândura sau bușteanul de la altcineva, nu avem controlul asupra acestui aspect. Dar când îl avem, este bine să profităm de el.
În al doilea rând, aș vrea să fac referire la timpul de tăiere și vreau să vă explic un proces. Acest proces este valabil în special pentru foioase. Vorbim despre foioase pentru că lemnul de pin nu este cel mai bun material pentru mobilă, iar în construcții are o utilizare doar parțială sau temporară. Cu toții știm că foioaselor le cad frunzele iarna. Acest proces se întâmplă datorită faptului că din cauza înghețului seva din arbore poate îngheța și cauza daune. Iarna, copacul va concentra cea mai mare parte din sevă în rădăcină, sub adâncimea de îngheț.
Prin urmare, dacă tăiem arborele iarna, conținutul de apă va fi mai mic și se va usca mai repede. Timpul de tăiere este atunci când toate frunzele au căzut și temperatura a fost cu mult sub zero grade câteva zile la rând. Același lucru este valabil și în cazul în care dorim să tăiem doar o parte din arbore. Este destul de dificil să scoți un buștean din pădure prin nămeți, dar cu siguranță ajută dacă ai un tractor la îndemână.
Analiza structurii lemnului din care se fabrică mobila
Lemnul de mobilă este ceva mai pretențios decât cel utilizat la construcții. Înainte să trecem la analiza bușteanului din care este obținută scândura, aș vrea să facem o mică pauză și să înțelegem că unele specii sunt foarte dispuse la putrefacție. Este loc de un articol care explică rezistența lemnului netratat în aer liber, după specia arborelui din care provine. Departamentul energiei din Statele Unite a făcut o analiză cu privire la lemnul din care erau făcuți stâlpii de medie tensiune din lemn. Poate pot să sintetizez acel studiu într-un articol pe viitor. Îmi place acel studiu pentru că au inclus toate speciile de lemn, din întreaga lume.
Buşteanul de lemn are două părţi concentrice. O parte mai vascularizată cu vase de seva şi o altă parte care este mai puţin vascularizată. Partea vascularizată este exterioară și se numeşte albeț sau alburn. Acest albeț este acoperit de scoarţa copacului. Partea mai puţin vascularizată este mai dură şi se numeşte duramen. Această parte interioară este bună pentru mobilă, în timp ce partea exterioară nu. Mai jos avem niște bușteni de stejar. Se poate observa foarte clar diferența între cele două tipuri de lemn. Tot stejar este, dar unul este mai tare și mai durabil ca celalalt.
Lemnul de la baza arborelui este mai dens decât cel din partea de mai sus. Acest lucru este important dacă utilizezi stâlpi în scopuri structurale. La fel de important este și faptul că lemnul trunchiului este linear, are fibre care merg pe o direcție relativ axială cu stâlpul. Rădăcina în schimb, are o structură haotică și este alcătuită dintr-un lemn dens, rezistent și cu fibre în toate direcțiile. Acest lucru este important dacă dorești să folosești lemnul la balustrade, sculpturi din lemn, bucăți de mobilier cu forme neobișnuite și elemente scurte supuse la încărcări mari.
Uscarea lemnului pentru mobilă
Acest subiect este unul destul de delicat, am creat o serie specială pentru a explica cum se face uscarea corectă a lemnului. Știu multe despre tehnici de uscare a lemnului și am dorit să spun tot ce trebuie spus despre ce știu. Articolul se numește 1n-cu3and – Metode și tehnici de uscare a lemnului și este prima parte dintr-o serie de două articole. În primul articol o să vorbesc despre uscarea naturală la aer, iar în al doilea despre uscarea artificială. Vreau să vă spun însă, că uscarea se face până la un nivel de umiditate de 10-15%. Aceasta este umiditate normală a lemnului uscat.
Dacă încercăm să îl aducem la 0% umiditate, se poate, dar va absorbi la loc o cantitate de apă. Acest lucru va avea loc până ajunge iar la 10-15%. Uscarea excesivă a lemnului nu este bună. Când lemnul se usucă, el suferă o transformare dimensională. Umiditatea de 0% nu se poate atinge decât prin utilizarea căldurii, adică artificial. Nu putem usca natural, la aer, și să ajungem la 0% umiditate.
O bucată de lemn are și el mai multe straturi. Stratul exterior și mai multe interioare până ajugem în centrul bușteanului. Acest lucru este valabil de la o simplă scândură până la un buștean gros, dar mai relevant la bușteni. Dacă uscăm prea repede stratul exterior, apa din interiorul bucății de lemn va fi extrasă mult mai greu. Ne interesează să coborâm umiditatea bușteanului cât de poate de treptat. Sunt foarte multe lucruri de spus despre uscarea corectă a lemnului pentru mobilă.
Depozitarea lemnului într-o poziţie corectă şi protejarea lui
Lemnul depozitat o să vrea să se strâmbe. Are mai multe motive, precum variații de umiditate, de temperatură, curgere lentă, etc. Poziționarea lui incorectă va duce la strâmbarea fibrelor lemnoase și implicit la creșterea pierderilor când este retăiat pentru a fi dat în folosință. Când tăiem un buștean, este nevoie de o marjă de eroare. Această marjă este luată pentru a putea compensa micșorarea dimensională determinată de pierderea din umididate. Aș putea să adaug și ale motive precum petele care apar pe lemn, anumite forme imprimate de distanțeiri etc.
Volumetric, micșorarea dimensională poate fi de până la 20% din masa lemnoasă verde. Deci, destul de mult. De aceea dorim să tăiem arborele iarna, pentru a evita acest șoc dimensional al lemnului. O micșorare volumetrică de până la 20% va crea goluri sub formă de crăpături în masa lemnoasă. Vorbind despre mobilă din lemn masiv de proastă calitate și materiale de construcții, deseori acest lucru se întâmplă după ce mobila a fost vândută sau casa construită.
De aceea este nevoie să inspectăm umiditate lemnului adus ca material de construcție sau a ferestrelor, ușilor și a pieselor de mobilier. Depozitarea materialelor de construcții pe șantier este și ea importantă. Aceste materiale for face diferența între o construcție din lemn care va sta dreaptă și una care va începe să aibă structura ușor curbată, crăpată sau mai scurtă. Adică încep să nu se mai închidă ușile, să scârțăie scările sau să bată vântul prin ușa de la intrare și ferestre.