În sinea lui, betonul, armat sau nu, este un material foarte poros. De aceea este necesar să-l hidrolizălăm de mediile umede. Aproape toate structurile au o fundație de beton sau beton armat în contact cu solul umed, Iar informațiile pe care le explic aici sunt aplicabile la majoritatea structurilor indiferent de materialul de construcție ales . nu există fundație construită dintr-un alt material de construcție . în trecut obișnuia să existe fundație din cărămidă arsă sau din piatră, dar acelea au rămas în istorie. Acum avem doar beton și beton armat .
Înțelegerea corectă a modului pasiv de a proteja o fundație de beton sau beton armat înseamnă să știi cu adevărat cum să construiești. Deși există o multitudine produse și tehnici pentru a hidroizolare un element de beton armat, în practica o să vedeți că hidroizolare multor suprafețe este imposibilă, impractica sau fără fiabilitate în timp. Ce explic eu în acest articol este o metodă de a hidroizola betonul prin ruperea capilarității. Această metodă este mai ieftină, foarte eficientă și dacă este implementată corect, va funcționa pe întrega viață a construcției.
Ce este capilaritatea și cum ne afectează construcția?
Capilaritatea este capacitatea unui corp poros sau a unui tub foarte subțire de a atrage sau respinde un lichid. Apar niște forțe la nivel molecular, care fac apa să urce într-un tub subțire sau într-un corp poros, în loc să cadă în gravitație. Capilaritatea este un set de fenomene datorate interacțiunilor dintre moleculele de lichid și solid. Forțele care apar în acest fenomen sunt tensiunea de coeziune, de aderență și de suprafață, iar asta înseamnă că orice contact între beton și apă, va duce la transportul apei în masa betonului, în clădire și deteriorarea ei ori a suprafețelor.
Apa este inamicul, iar capilaritatea este unelta prin care ea se infiltrează în niște corpuri și încăperi care ar fi trebuit să fie uscate. Când acest lucru se întâmplă, pe lângă deteriorarea accelerată a clădirii, începe să aibă un miros de mucegai și umezeală, apar gândacii de umezeală, se dizolvă și curg sărurile din materiale, lemnul uscat începe să se umfle pentru că la rândul lui este poros și devine victima inamicului. Mai mult ca orice altceva, capilaritatea omoară fundații, pardoseli peste sol, clădiri subterane, demisoluri și subsoluri, elemente de infrastructură din cărămidă și beton, etc.
Înțelegerea fenomenului de capilaritate în construcții este esențial, pentru a nu ajunge cu pereți ca în imaginea de mai sus. De aceea s-au format industrii de dimensiuni impresionante, în jurul hidroizolațiilor. Infiltrațiile apei în locuri unde nu este dorită reprezintă o problemă mai veche decât lumea, iar prețul acestor produse de “înlăturare” a inamicului sunt destul de mari. Eu am să vă ajut să evitați aceste situații și să le limitați pe cele care nu pot fi evitate. O să vorbim despre un concept destul de larg, numit “perna de pietriș”.
Ce face perna de pietriș de sub beton și fundație?
Realitatea este că toate clădirile interacționează cu solul, prin intermediul fundației. Dacă punem ceva între sol și fundație pentru a rupe capilaritatea, avem nevoie să fie făcut dintr-un material la fel de durabil ca și betonul, dar și la fel de rezistent mecanic și chimic. Mult timp s-a căutat soluții cu bitum armat în diferite feluri. În continuare se utilizează cu succes la unele fundații ușoare sau fundații construite pe alte fundații din beton. Însă soluția mai bună este stratul de pietriș despre care voi explica acum. Îi vom spune pernă de pietriș pentru că este un strat gros.
Un pic mai sus am explicat că fenomenul de capilaritate funcționează atunci când avem un corp poros, adică cu spații foarte mici în el. Cu cât spațiile se măresc, cu atât cu apa este împiedicată să urce. Stratul de pietriș este un strat permeabil la apă, dar unde capilaritatea nu se întâmplă, datorită spațiilor prea mari dintre bucățile de pietriș. Este ca un fel de matriță care dacă funcționează corect, acționează ca un scut pentru fundație și pentru clădire. Ca să fiu clar, nu există o soluție mai ieftină și mai bună ca un strat de pietriș. Informația asta este scurtă și valoroasă.
Partea mai puțin scurtă ține de detalii și în continuare am să le înșir. Văd la tot pasul perne de pietriș făcute incorect și inutile din unele puncte de vedere. În imaginea de mai sus avem un pietriș destul de mărunt, cu dimensiunea pietrelor până în 16 mm, utilizat de obicei la sisteme de drenaj, fundații, amenajări peisagistice, agricultură sau la fose septice. Deși astfel de agregate se pot utiliza și în lucrările de rupere a capilarității, ele nu sunt ideale. Pe lângă faptul că agregatele sunt cam micuțe, mai are prin el și pământ, nisip, praf, etc. Pentru perna de nisip, agregatele trebuie să fie spălate.
Cât de gros trebuie să fie stratul de pietriș?
Perna de pietriș este dispusă în mod uzual sub forma unui strat gros, bine compactat și liber de alte agregate. Grosimea lui este dependentă de mărimea agregatului și de încărcare, dar se încadrează în intervalul 150-500 de mm. Cu cât grosimea stratului de pietriș este mai mare și suprafața mai mare, cu atât perna este mai mare, iar acest lucru este pozitiv. Grosimea stratului de pietriș ne ajută să întrerupem orice fel de capilaritate ar fi posibilă la anumite străpungeri ale pernei, dar și la atingerea unui sol de fundare mai adânc, foarte util la plăci de beton turnate peste sol.
Aceste străpungeri provin de la pilonii fundației, chesoane, tubul de canalizare verticală, tubul de apă pluvială, branșamente electrice și alte cabluri, țevi și tuburi izolate cu materiale poroase, hârtie, carton sau pături de protecție de orice fel. Chiar dacă perna de pietriș funcționează corect, străpungerile incorecte ale materialelor poroase vor urca apa în clădire prin stratul de pietriș. O grosime generoasă a stratului de pietriș le va limita semnificativ chiar și pe acestea. Un pic mai jos vom observa că ne va ajuta și la situațiile în care perna începe să se degradeze.
Ca să înțelegeți cel mai bine cum ajută grosimea stratului de pietriș și mărimea agregatului, gândiți-vă l calea ferată, ca în imaginea de mai sus. Fundația căii ferate din imagine este de lemn de stejar. Ea a fost sub trenuri de peste un secol, iar felul în care perna de pietriș a protejat lemnul este că i-a permis întotdeauna să se usuce. Un fel de “apa venea, apa pleca”. Când apa a pătruns în perna de pietriș, lucru greu de evitat la terasamentul unei căi ferate, ea nu a putut niciodată să rămână suficient de mult pentru a lăsa capilaritatea să-și facă treaba.
Cum protejăm perna de pietriș? chiar din faza de construcție
Cele explicate un pic mai sus, sunt cu titlu de exemplificare. În realitate, perna de pietriș va sta pe sol, iar solul va îmbâcsi stratul de pietriș cu tot felul de infiltrații de nisip, argilă și altele, în funcție de sol, altitudine și precipitații. De aceea este nevoie să protejăm stratul de pietriș prin utilizarea unui geotextil în partea de sus și de jos, da în special în partea de jos. Dacă nu o protejăm, cu timpul, acest strat de pietriș va fi total umplut de mâl, iar mâlul va permite fenomentul de capilaritate. Aici intervine din nou grosimea stratului de pietriș, despre care vorbeam mai sus.
Uneori, acest mâl se depune destul de greu, an de an, iar un strat gros de pietriș poate să asigure ruperea capilarității timp de decenii, chiar și fără acel strat de geotextil. Dar recomand să puneți geotextil, în special în zonele rurale, cartiere rezidențiale noi și construite pe terenuri până nu de mult agricole, terenuri neasfaltate ori betonate, etc. Pe lângă toate beneficiile de rupere a capilarității, așa cum am vorbit și la articolul despre drenarea fundațiilor, perna de pietriș constituie un rezervor temporar unde se poate înmagazina apa rezultată din inundații. Nu este ceva ideal, dar este mai bine decât să intre apa în clădire sau în fosa septică.
Apoi, după ce pe geotextiul de jos s-a pus stratul de pietriș, urmează geotextilul de sus, mai ales dacă deasupra lui urmează a fi pus o suprafață permeabilă la apă. Dacă se toarnă beton, atunci o să punem o folie impermeabilă, ca betonul să nu ajungă în spațiile pernei de pietriș. Dacă cumva vă gândiți la o hidroizolare a fundației, această hidroizolare vine în completarea pernei de pietriș pentru spațiile subterane, subsoluri și demisoluri. Nu are rost să hidroizolați dacă aveți un sol nedrenat. Hidroizolația nu este făcută pentru presiune hidrostatică.
3 Replys to “Stratul de pietriș și ruperea capilarității de sub elementele de beton armat”