Articolul Poteca din jurul casei şi marea ei utilitate vine ca o completare a acestuia. Poteca şi streaşina, sunt elemente care nu trebuie să lipsească de la nici o clădire. La noi în țară, acest lucru este cu atât mai adevărat. Există o zicală care spune că dacă îi faci casei o pălărie bună și îi dai o pereche de cizme impermeabile, ea va rezista o viață. În acest articol vom discuta despre partea de pălărie, iar articolul desprea potecă tratează partea cu cizmele. Când construiești o casă, partea cea mai scumpă este cea a finisajelor, nu a structurii. Dacă construiești streașina într-un mod corect, primul lucru pe care îl vei face este că vei proteja finisajele, termoizolația și instalațiile.
Ce este streașina unei case?
Orice casă are nevoie de o streaşină indiferent unde este poziţionată pe glob. Înainte de revoluţia industrială, britanicii aveau şi ei case din materiale naturale, mai ales cei din sate. WC-ul era tot în fundul curţii şi acoperişul din paie sau stuf. Aveau aceeaşi vreme mohorâtă şi udă ca acum, iar pe vremea aia constructorii de case aveau un motto: Give the house a big hat and good boots and it will last forever. S-ar traduce cam aşa: Dacă îi dai casei o pălărie mare şi cizme bune, va avea viaţă veşnică. Acest text se referă la fundaţia de piatră adică cizmele bune, impermeabile, iar pălăria mare este acoperișul cu o streașină mare.
Dacă pălăria este acoperișul, atunci noi o să cam vorbim despre cozorocul aceste pălării. Cu cât clădirea este mai înaltă cu atât streașina este mai lată. După o înălțime de 2-3 etaje, această strategie nu mai funcționează, decât folosindu-se acoperișuri cascadate. Streaşina reprezintă şi o oportunitate de umbrire a locuinţei pe timp de vară. Când avem o streaşină corect executată, beneficiem de pereţi uscaţi pe timp de iarnă, dar şi de pereţi mai reci pe timp de vară. Aş vrea să adaug că un acoperiş cu o suprafaţă mai mare, ca urmare a extinderii streaşinei, oferă şi posibilitatea amplasării mai multor panouri solare.
Ce se întâmplă când nu ai o streaşină la casă?
Am căutat nişte fotografii unde vom putea observa efectele pe care le are umezirea pereților de către apa ploii. Acesta ar fi un prim efect negativ care are loc în lipsa streșinii sau în cazul uneia prea scurte. În imaginea de mai jos avem o clădire relativ înaltă. Apa ploii a tot spălat acel perete şi s-a deteriorat. Acestă deteriorare are loc foarte repede, iar efectele nu sunt doar estetice. Pentru casele bine izolate, efectele interioare sunt minime pentru un timp. Pentru casele fără termoizolaţie, începe să apară mucegaiul, deteriorarea finisajelor sau chiar unele deteriorări ale părţilor electrice din perete.
În imaginea de mai sus putem să observăm că o parte de sus a peretelui este încă intact. Peretele nu a fost lovit de apă sau zăpadă. După ce aria de protecție a streșinii se termină, apa a început să sape în perete. În lateral, vecinul nu are aceeași problemă. Streașina vecinului este mai mare, iar casa mai mică în înălţime. Dacă streașina ar fost mai mare, pe lungimea şi lățimea casei, probabil că întreaga clădire nu ar fi arătat aşa. Vreau să luaţi în considerare şi termoizolarea peretelui. Să spunem că această casă ar urma să fie termoizolată. Peretele ar ieşi chiar mai mult de sub protecția acoperișului, iar întreaga poveste s-ar repeta cu efecte costisitoare.
Streașina bine dimensionată şi corect executată
Este destul de complicat să calculezi traiectoria picăturii de apă. Există o ecuaţie cu mai multe variabile care te ajută să găseşti raportul dintre înălţimea peretelui cu streaşină şi lăţimea între muchia acoperişului şi perete. Această ecuaţie are mai multe variabile printre care, greutatea picăturii, viteza vântului în acea zonă, cantitatea de precipitaţii, poziţionarea şi orientarea casei, şi multe altele. Noi vom discuta despre acest calcul altă dată, dar vreau să vă ofer un raport orientativ. Acest raport este mai mult experimental şi standard, adică pentru toată ţara.
Raportul este pentru locuinţe sau structuri cu până la P+2, adică parte şi două etaje. Peste aceste înălţimi este nevoie să cascadaţi acoperişul. Raportul este de 1 la 5, i se mai spune şi raportul de streaşină sau 1:5. În continuare am să explic exact ce înseamnă asta. Dacă ai un perete de 5 metri înălţime, atunci distanţa între perete şi muchia acoperişului trebuie să fie de un metru. Acestei distanţe îi vom spune lăţimea streșinii. Lăţimea streşinii se măsoară de la ultimul strat al peretelui până la marginea burlanului. Adică după ce am termoizolat şi tencuit casa.
Mod de aplicare a raportului de streașină
Vreau să explic unele lucruri pentru că simt că uneori este mai dificil de înţeles. Raportul se amplică la înălţimea peretelui, indiferent cât de înalt este acest perete. Dacă peretele este prea mare, înseamnă că streaşina urmează să fie destul de lată. Acest lucru poate fi periculos când bate vântul sau în timpul furtunilor. Streaşina poate face parte din acoperiş, dacă straşina ieşită în afara susţinerii peretelui, ea trebuie să fie destul de groasă şi rigidă pentru a putea să suporte acţiunile vântului, încărcarea zăpezii, etc. Dacă streaşina calculată după raport este prea lată în raport cu grosimea ei, atunci se folosesc contravântuiri de susținere.
Dacă este foarte lată, aşa cum se întâmplă în zonele montane, atunci se folosesc stâlpi de susţinere. Deseori în situaţia în care se folosesc stâlpi, se amenajează şi un balcon pentru a investi eficient. În majoritatea cazurilor, acoperișul are o coamă. Adică în partea de sus, distanța între pământ și coamă este mai mare decât dintre pământ și locul unde montăm burlanele. În această sițuație raportul dintre înălțimea peretelui și lățimea streșinii rămâne constant. Trebuie ajutată lățimea streșinii la coamă pentru că înălțimea peretelui este mai mare.
comments title