Sursele de energie ce se pot utiliza într-o gospogărie se pot număra pe degetele de la o mână. Însă este posibil să considerăm că avem o anumită flexibilitate. Încerc să argumentez că cele mai favorabile sunt masa lemnoasă sau biomasa. În momentele de urgență, putem să apelăm la curentul electric de la rețea. Este scump, dar poate livra energie într-un mod foarte flexibil. Asta înseamnă că putem transforma energia electrică în energie mecanică, termică sau în lumină.
Vom discuta un pic și despre prețuri. Ideea este să utilizăm predominant energia care este mai ieftină la maximul necesar și posibil. Apoi să suplimentăm cu sursa care are un preț ceva mai mare, iar sursa care are cel mai mare preț să fie utilizată cel mai puțin. În contextul în care ne producem propria sursă de energie, o să sărim și peste taxe. Serviciul de furnizare a energie a fost întotdeauna o modalitate prin care statul îți bagă adânc mâna în buzunar. Producându-ți propriul combustibil poți să eviți acest dezavantaj.
Ce surse de energie putem să utilizăm într-o gospodărie?
Sunt multe alternative de care ne putem utiliza atunci când alegem o sursă de energie. Nevoile energetice sunt diferite de la zonă la zonă sau de la activitate la activitate, însă şi stilul de viață are un cuvânt de spus în privinţă preferinţelor energetice. Cele mai frecvent alese forme de combustibili find expuse în continuare. Evident că este importantă și disponibilitatea acestor surse. Unii au lemn din belșug , alții l-au vândut deja pe bani de nimic. Însă biomasa crește la loc. Când își vine mintea la cap, poți remedia problema.
– curentul electric, mai precis curentul continuu, curentul alternativ monofazat şi curent alternativ trifazat;
– derivatele din petrol, aici mă refer la motorină sau la benzină. Majoritatea generatoarelor electrice sunt pe motorină.
– gazul petrolier, şi anume gazul petrolier, acesta este diferit de gazul natural;
– lemnul, adică lemn masiv, brichete, peleţi și altă biomasă.
Curentul electric, cea mai flexibilă formă de energie
Este de înţeles că o sursă de energie, precum lemnul şi gazul, fie el natural sau petrolier, poate fi transformată în electricitate, însă pentru a face acest lucru avem nevoie de investiţii care trec cu mult de buzunarul unei persoane individuale sau a unei familii.
Energia electrică, este o formă de energie foarte uşor de accesat. Putem alimenta electrocasnice, putem gătii, ne putem încălzii şi putem opera echipamente mecanice precum lifturi, motoare, scule şi utilaje electrice.
Un lucru dezavantajos la energia electrică este preţul, curentul fiind una din cele mai scumpe forme de energie pe unitatea de masură (KWh). În momentul în care acest articol a fost scris – Decembrie 2016 – preţul pe kwh de energie este aproximativ următorul:
0,500 RON/KWh – Curent electric;
0,250 RON/KWh – Gaz petrolier;
0,125 RON/KWh – Masa lemnoasă, însă am putea să folosim un nume generalizat de biomasă.
Aceste preţuri sunt un pic aproximate, însă vă puteţi baza pe ele atunci când calculaţi soluţia de încălzire pe baza bugetului avut dar şi a disponibilităţii resursei.
Vreau să menţionez că preţul curentului este cel pentru energia de la reţea, adică nu energie solară sau regenerabilă în orice fel, acolo preţurile sunt altele. Ideal ar fi să consumăm lemn pentru majoritatea nevoilor energetice, precum termoficarea şi apa caldă cu care ne spălăm, apoi să completăm cu gaz unde este posibil, precum gătitul și doar în ultimul rând să utilizăm curentul electric, fiind cea mai scumpă resursă. Acest raţionament ne va aduce o factură cât mai mică la energie.
Lemnul, o sursă ieftină şi ecologică pentru încălzire
Este destul de greu să găseşti o sursă de energie capabilă să îţi ofere şi un preţ avantajos, însă lemnul cu siguranţă este un astfel de combustibil. Pe de-o parte trebuie să protejam pădurile, altfel ajungem fără, iar acea situaţie nu este o opţiune, pe de altă parte vreau să ştiţi că dioxidul de carbon care a tot fost absorbit în masa lemnoasă a lemnului va fi eliberat din nou în atmosferă atunci când el va putrezi, aşa că are total sens să ardem acel lemn şi să îl transformăm în energie în loc să putrezească pe sol.
Orice crenguţă și orice frunză uscată poate intra în componența combustibililor pe baza de masă lemnoasă, precum brichetele sau paleţii. Din frunze se pot face brichete rotunde de 20 de kg cu care să te încălzeşti mai bine de o zi, sau cu care alimentezi o afumatoare alimentara sau chiar un cuptor în care găteşti. Când spun lemn nu mă refer neaparăt doar la lemnul scandură sau buştean pe care îl spargem în bucăţi. Încălzirea pe lemne poate lua mai multe forme precum brichete făcute din rumegus compactat din lemn sau peleți.
Peleții sunt făcuţi din biomasă, inclusiv frunze şi resturi de flori şi fruct, toate extrudate în formă de bară care se rupe în segmente mici. În articolul, Puterea calorică a lemnului de foc se poate observa ce lemne sunt mai avantajoase pentru încălzirea locuinţei. Este evident că peleţii făcuţi din frunze şi resturi vegetale nu au valoarea calorică a brichetelor din rumeguş de stejar sau nuc, dar şi acele frunze pot încălzi destul de bine. Avantajul distinct fiind că sunt gratis și disponibile în fiecare an. Însă dacă tăiem toate pădurile, atunci nu vom mai avea din belșug nici frunze.
Gazul, o sursă de energie cel puţin controversată
Gazul petrolier este o sursă de energie nu neapărat toxică prin faptul că ar polua atmosfera ci mai degrabă prin felul de al obţine. În continuare, foarte mulţi dintre noi ardem gazul, la aragaz şi cuptor pentru încălzirea mâncării, la centrala termică pentru încălzirea locuinţei dar şi la generarea de curent electric pentru locaţii îndepărtate de reţeaua electrică națională. Obţinem gazul din două părţi, de la ruşi sau din pământ, cu toate celelalte surse fiind neglijabile cantitativ.
Gazul de la ruşi vine cu o gramadă de probleme, pe lângă faptul că finanţăm o parte a lumii cu care politic ne avem la cuţite, nici preţul nu este neapărat unul bun. Pe de altă parte, la exploatarea internă avem probleme cu accesarea locaţiilor, adică exploatarea se face fraudulos pe terenul altcuiva. Mai precis, al cuiva care nu este de acord cu această exploatare, şi se face în condiţii rele pentru natură, inserându-se chimicale toxice, adânc în sol. Cu cât folosim mai puţin gaz cu atât o sa ne fie mai bine.
În plus, nici nu mai finanţăm tancuri ruseşti şi tehnica militară a Rusiei care poate vor ajunge să ne calce graniţele. Din perspectiva mediului şi a sănătăţii locuintorilor, consider că puteţi chiar să daţi foc la păduri. Impactul ecologic creat, tot nu va fi la fel de mare precum cel al sutelor de tone de materiale toxice care rămân în urma exploatării gazelor de şist. Utilizarea gazului trebuie evitată pe cât posibil. A fost odată o soluție, însă momentan am ajuns în situație în care trebuie să punem capăt.
În concluzie, ce sursă de energie alegi pentru locuinţa ta?
Pentru multe locuinţe din toata ţara, mai ales cele din mediul urban, opţiunea de a-ţi alege singur sursa de caldură pe timp de iarna este destul de restricţionată din cauza spaţiului limitat, a lipsei de opţiuni pentru evacuarea gazelor de ardere de la lemne, dar şi de lipsa gazelor în unele cazuri. CET-urile sau Centrale Electrice de Termoficare sunt un fel de centrale termice ale întregului oraş, ele încălzesc apa şi prin intermediul unor conducte livrează apă fierbinte în caloriferele blocurilor.
De cele mai multe ori, aceasta formă de energie nu este mai eficientă decât cele mai menționate sus. Totuși ar trebui să fie având în vedere eficienţa cazanului de ardere, costurile combustibililor şi varietatea combustibililor folosiţi. Ineficienţele pentru sistemul de termoficare de la oraş au loc din cauza pierderilor de căldură în drum spre consumatori. Se adaugă pierderile în scările de bloc, în spaţiile unde se lasă căldura deschisă, etc. Lista ar putea continua, însă eficiențele au început să crească din cauza costurilor.