Nivelarea terenului pe care urmează să plantezi sau să construiești are multe avantaje. Prin nivelare și îndreptare nu mă refer neapărat la faptul că terenul este perfect drept și la același nivel pe toată suprafața. Da, poate înseamna și acest lucru și vom vedea cum se aplatizează terenul, dar vom învăța și despre conceptul de nivelare macro. Asta înseamnă terasare, înclinarea terenului pentru irigații cascadate sau chiar orientarea terenului spre soare. Orientarea spre soare ajută la creșterea productivității solare pentru instalațiile din câmp.
Va fi o serie de articole. Însă în loc să creez o serie cu mai multe părți, am să creez o poveste cu multe subpuncte, iar la fiecare subpunct voi face trimitere la alte articole, pe măsură ce le voi publica. Am abordat lucrurile așa pentru că altfel ar fi fost o serie cu vreo 80 de părți și nu cred că se dorește acest lucru. Este posibil ca tehnicile explicate și exemplificate aici să fie un pic prea complexe pentru un conținut pe internet, însă am primit o cerere pe email și poate reușesc să educ măcar o persoană până la un nivel relativ acceptabil. Poate își face o firmă care prestează astfel de servicii complete.
Din ce este format solul pe care urmează să îl modificăm?
Solul este un nume destul de generic. El poate fi format din nisip, lut, substanțe organice precum rădăcini sau resturi animale, argilă, agregate de piatră, goluri și incluziuni. Incluziunile sunt caracterizate ca niște roci mari înfipte în stratul de rocă, care ies la suprafață. Gândiți-vă la un dinte care este înfipt în osul maxilar și care iese la suprafață. Solul ar fi gingia de jur împrejurul incluziunii sau a dintelui. Le-am scris îngroșat pentru în această serie vom avea tot felul de explicații în care vom menționa acești termeni.
Înțelegerea solului pe care construiți are o valoare enormă. Eu când construiesc mă apuc de săpat gropi. Sap 12-30 de gropi pe un teren de 2000 de metri pătrați, iar mulți beneficiari au impresia că fac mișto de ei și că trag de timp pentru a crește costul lucrării. De fapt, este absolut necesar să vezi ce este sub nivelul zero pentru a vedea cum proiectezi și dimensionezi elementele structurale. În mod normal te bazezi pe studiul geotehnic, dar aceștia fac studii de mântuială cu un singur foraj sau nu fac deloc. De multe ori fac copy/paste dintr-un proiect mai vechi din zonă.
Când nivelezi terenul, este posibil să-ți dai singur cu stângul în drept. Nivelarea, înclinarea sau îndreptarea unui teren poate fi chiar periculoasă și păguboasă, mai ales în mediul urban. Atunci când sapi în sol sau dezlocuiești elementele structurale ale solului, te poți trezi că structurile vecinilor încep să se miște. În mediul rural pericolul este diferit, dar nu mai mic. A te juca cu structura naturală a solului fără să înțelegi cu adevărat niște principii, poate însemna alunecări de teren, inundații, tasări inegale necotrolabile ale terenului sau chiar toate. Înțelege-ți propriul sol!
Care sunt nevoile de pe teren la intravilan și extravilan?
Terenurile intravilane au o destinație, iar cele extravilane au altă destinație. Însă în realitate, se poartă grădina lângă casă, iar pe același teren o să avem nevoi de intravilan și nevoi de extravilan. Vreau să înțelegem care sunt nevoile și cum le obținem fără să facem compromisuri de rezultat. Aici nu doar că se poate acestă performanță aproape utopică, dar chiar se ajută unul pe altul. În primă fază, vreau să facem o departajare mentală abruptă și categorică între ele două. Apoi să le alipim și să înțelegem de ce se ajută unul pe altul.
Terenul intravilan are nevoie de nisip și pietriș. Vreau să vă gândiți în felul următor. Terenul intravilan este doar pentru structuri, iar structurile sunt foarte grele. Suprafața lui începe de fapt de sub nivelul adâncimii de îngheț. În articolul Ce este adâncimea de îngheț și cum ne raportăm la ea? am explicat în detaliu ce înseamnă această adâncime de îngheț și legătura ei cu fundațiile clădirilor. Din punct de vedere structural, nu ne mai interesează stratul de pământ de deasupra acestui strat de îngheț. Doar că el trebuie să fie acolo pentru a acționa ca o pătură călduroasă pentru solul de mai jos.
Terenul extravilan are un rol total diferit de intravilan. Structura solului nu este prea mult în adâncime. Pe noi ne interesează ca solul să fie fertil, adică o blesfemie din context intravilan. Este exact opusul. Fertilitatea solului implică afânare, substanțe organice, umiditate mare, activitate biologică, modificări sezoniere, permeabilitate, etc. Observați faptul că în paragraful trecut am îngroșat cuvântul nisip. Dacă luăm structura solului definită la începutul acestui text, nimic din componentele solului nu apare la ambele la ambele tipuri de terenuri, mai puțin nisipul.
Cum separăm fizic terenul de construcții și terenul cu funcții agricole?
Separarea terenurilor, iar aici mă refer la partea de teren cu funcții intravilane și partea secțiunii extravilane al aceluiași teren, se face cu gabioane. Evident că se poate face cu bucăți de marmură, beton prefabricat, traverse de lemn, etc. dacă deja aveți aceste materiale și nu trebuie să le plătiți. Însă niște produse larg disponibile, universale și flexibile, vor rămâne gabioanele. În contextul tehnicilor de nivelare a terenurilor, cel intravilan trebuie să fie întotdeauna mai sus ca cel extravilan!
Chiar dacă aveți o diferență de nivel de doar 10 cm, între cel intravilan și cel extravilan, și chiar dacă fundația construcției este mult mai joasă decât cota zero a terenului extravilan, s-a reușit separarea și etajarea terenului într-un mod favorabil. Practic am reușit să aplicăm o tehnică de nivelarea a unor arii cu funcții diferite. Am reușit într-o anumită măsură să scurgem apa din porțiunea intravilană și să o punem în secțiunea extravilană. Separarea fizică a funcționalităților pe teren are și niște dezavantaje de mediu.
Dacă depozităm motoare și piese auto în regiunea intravilană, apa pluvială va spăla piesele de motorină, ulei de motor, fel de fel de chimicale, praf de vopsea cu plumb, rumeguș cu creznezol și oxizi de metal. Aceste substanțe nedorite vor ajunge în solul în care ne vom crește legumele și animalele. Este doar un exemplu, dar este unul foarte probabil. Așa ajungem să ne otrăvim singuri, prin ingerarea unor substanțe. Acest lucru se întâmplă și când nu nivelăm. Recomandarea mea este să există o modalitate de scurgere a acestei ape de ploaie într-un separator de grăsimi și apoi printr-un filtru de ape industriale. Amplasarea unei rigole în betonul pe care depozităm poate fi un prin pas de protecție a terenului agricol.
Cum separăm terenul intravilan de vecini sau de spațiul public?
Separarea terenului de construcții față de vecini și de spațiul public este oarecum diferit. În primul rând vom căuta să avem diferențe de nivel cât mai mici, pentru a facilita accesul auto, dar și pentru a nu-l inunda pe vecinul cu apa din curtea noastră. În funcție de zona construcției și de amenajările stradale, pot exista influențe negative asupra structurii atunci când se apucă primăria să „dezvolte” zona.
Al doilea aspect are legătură cu tipul drumului pe care îl avem în fața casei. Casele se amplasează destul de aproape de drum. Motivul are legătură cu branșarea la utilități într-un preț cât mai mic, ocuparea unei suprafețe cât mai mici cu placa de beton care asigură accesul auto până la locuință, etc. Însă această proximitate de axul drumului poate înseamna vibrații nedorite pentru structură. Veți întâlni această problemă, mai ales dacă aveți un front stradal amplasat la un drum județean.
Utilizarea gabioanelor între drum și structură va ajuta enorm la combaterea aceste probleme. Pietrele din interiorul gabionului vor dansa, iar acea vibrație și energie se va disipa parțial în interiorul gabionului, apoi multidirecțional în sol. Aici este o întreagă știință, dar dacă adâncimea de fundare a gabionului este mai mare decât fundația casei, acel zid subteran de gabioane va încasa majoritatea vibrațiilor. Deja acest subiect merită o serie de articole, care să explice în detaliu modalitatea corectă de calcul și execuție a barierelor de vibrații.