Constructosu'
  • Scopul
  • Articole
  • Ofertă
    • Consultanță
    • Advertoriale
  • Utilaje DIY
    • Circular cu masă
    • Fierăstrăul cu bandă
    • Aparat de sudură I
    • Aparat de sudură II
    • Compresor
    • Strung metal
    • Maşină de roluit
    • Mașină de îndoit profile
    • Berbec piloni
  • Proiecte
    • Casă cu atelier
    • Ușă de garaj
    • Cutie fotografie de produs
  • EN
Termoficare

Temperatura solului în funcţie de locaţie, adâncime şi anotimp

by Alexandru Şerbuţă octombrie 14, 2019 5 Comments

Vreau să dezbat un subiect cu două ramificaţii. Una care ţine de energie geotermală și alta care ţine de amenajarea unor spaţii cu unele nevoi de temperatură constantă şi joasă. Ar mai fi o a treia ramificație, dar aceea am explicat-o în articolul despre adâncimea maximă de îngheț și are legătură cu fundația construcțiilor. Înțelegerea solului în funcţie de locaţie, adâncime şi anotimp este foarte importantă și poate să vă deschidă ochii la posibilități energetice pe care nu le credeați posibile.

În continuare voi explica niște noțiuni care nu sunt chiar intuitive. Deși am explicat în cel mai simplu fel posibil, vă rog să citiți și să recitiți dacă cumva nu fac sens. Nu sunt noțiuni uzuale și probabil că nu le-ați mai auzit până acum. Sunt destul de sigur că nu mă înșel în privința lucrurilor pe care le spun aici. Unele din ele par ciudate, dar ele sunt adevărate și se utilizează în fiecare zi în zone geotermale pentru producția de agent termic și electricitate.

Ce temperatură are pămândul pe măsură ce săpăm?

Pământul are o temperatură relativ constantă la diferite adâncimi mari. Globul pământesc are o masă enormă. Indiferent câtă energie cu potenţial diferit ai băga sau scoate de la adâncimea de X metri, temperatura solului nu se va schimba. Se cheamă inerție termică și la acea adâncime această adâncime este enormă. Acest lucru ne oferă oportunitatea de a ne folosi de această inerție termică. De aici bifurcăm două cazuri, unul pentru răcire şi altul pentru încălzire.

Până la o adâncime de 15-20 de metri, în funcţie de sol, temperatura solului variază cu anotimpurile. Vara, pământul este mai cald, iar iarna este mai rece, ba chiar îngheaţă până la o adâncime de 0,5 până la 1,5 metri. Însă la 15-20 metri sub pământ temperatura este constantă la aproximativ 10 grade Celsius. După o adâncime de 20 de m, temperatura creşte cu un grad pentru fiecare 33 de metri parcurşi spre centrul pământului. Mai jos, am făcut un grafic care indică acest lucru.

Variația de temperatură a solului în funcție de adâncimeÎn partea de sus, între 0 şi 20 metri, am avut o variaţie pentru că anotimpurile au avut puterea de a influenţa temperatura din sol. După 20 metri adâncime, această influenţă este semnificativ sau total redusă. Deși această linie roșie poate să varieze în diferite foraje de pe glob, ea este destul de aproapiată de cea din grafic. Această temperatură crește constant până pe la vreo 400 – 410 km în adâncime, după care ea începe să crească mai greu. Însă pe noi nu prea ne interesează adâncimi mai mari.

De ce unele zone au energie termală și altele nu?

Zonele cu energie termală nu sunt mai speciale decât altele din punct de vedere a potențialului termic, însă au ceva special. Numim zonă geotermală acele soluri care au apă subterană în adâncime. Dacă am fora în rocă la adâncimea de 800 de metri adâncime, acolo am avea aproximativ 40 de grade Celsius. O apă destul de caldă pentru a putea face dus și pentru a spăla. Însă nu avem un agent termic care să ne aducă acea căldură la suprafață.

Deși se poate introduce apă în adâncul pământului până ea se întoarce înapoi la suprafață cu tot cu căldură, astfel de instalații sunt scumpe și peste bugetul unei familii sau a unei primării. Acest lucru este posibil pentru că umplem toate spațiile din adâncuri, saturăm roca și introducem două țevi. Una pentru introdus și alta pentru recuperarea agentului termic. Ar fi mult mai bine dacă am avea deja apa acolo și am introduce un sistem închis constituit dintr-o țeavă care să aibă contact cu apa caldă de acolo.

Centrală electro-termică alimentată geotermalO zonă geotermală are o astfel de apă ba chiar este sub presiune și dorește să iasă la suprafață. După terminarea unor foaje adânci, peste 3 kilometri în adâncime, apa este așa de fierbinte încât iese din pământ sub forma unui jet puternic de abur. Astfel de jeturi sunt ideale pentru a produce energie electrică. După ce apa pierde din temperatură și ceva din forța mecanică, ea iese din turbină și este utilizată ca agent termic pentru termoficare sau în industrie.

adâncimea de îngheţgeotermalîncălzirerăciresoltemperatură

  • Previous Avantajele unei hale industriale construite din beton armat1 an ago
  • Next Cum funcționează un calorifer cu apă caldă?1 an ago

5 Replys to “Temperatura solului în funcţie de locaţie, adâncime şi anotimp”

  1. simf spune:
    27/09/2017 la 13:04

    Nu merg linkurile din mai multe articole de pe site… 🙁

    Răspunde
  2. Marin Popescu spune:
    15/10/2019 la 20:07

    Articol foarte interesant, dar puțin superficial și scurt. Oricum, mii de multumiri.

    Răspunde
  3. Emilian Boară spune:
    30/04/2020 la 23:11

    Nu știu dacă cineva știe în ce zone din țară putem găsi apă geo termală.

    Răspunde
    1. Alexandru Şerbuţă spune:
      02/05/2020 la 14:31

      Salut Emilian. Am făcut un extras din harta europeană furnizată de Comisia Europeană. O să vezi că România nu prea are multe zone cu energie geotermală pentru o strategie de țară, însă aveți destule pentru partea asta de utilizare privată și locală.

      https://www.constructosu.eu/wp-content/uploads/2019/12/harta-europeana-energie-geotermala.jpg

      Răspunde
  4. Pingback: Ce înseamnă să ai cu adevărat o casă pasivă? | Constructosu'

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Caută cuvântul cheie care te interesează!

Newsletter

Loading

Postări recente

  • Centrală termică și rezervor de apă, amplasate la interior sau la exterior 20/01/2021
  • Ce înseamnă cazan, boiler, puffer, colorifier, calorifer, radiator, centrală? 13/01/2021
  • Sistem de recuperare a căldurii din procesul industrial 06/01/2021
  • Legea construcțiilor, modificată iar, din nou, tot prost 20/12/2020
  • De ce am cădere de tensiune mult prea mare la priză? 16/12/2020
  • Ce cuvinte mai caută lumea pe internet – 2020? 06/12/2020
  • Ce trebuie să știi înainte să te muți off-grid? – partea întâi 21/10/2020
  • Cum se zidesc ziduri din piatră și bolovani de râu? 08/10/2020
  • Din ce materiale se poate construi o hală sau un spațiu industrial? 30/09/2020
  • Cum calculăm necesarul de material pentru un perete de piatră? 19/09/2020
  • Cum alegem sursa de energie pentru încălzirea prin pardoseală? 31/08/2020
  • Cum funcționează o cutie de sablare? 26/08/2020
  • Cum calculăm volum sau mărimea fosei septice? 24/05/2020
  • Ce înseamnă clădire sau casă finalizată „la roșu”? 05/05/2020
  • Când știu că am încărcat prea mult planșeul din beton armat? 24/04/2020
  • Cum se toarnă un planșeu de beton armat în mod corect? – partea întâi 23/04/2020
  • Durata de viață a clădirilor din beton armat prefabricat 21/04/2020
  • Ce sunt și cum funcționează plăcile MULTICUI pentru lemn? 16/04/2020
  • Ce este de fapt 5G și cum îți poate influența viața? 14/04/2020
  • Care este principiul de funcționare al unui ciocan cu bile? 09/04/2020

Suport şi Resurse

  • Documente ( .pdf )
  • Densitatea materialelor
  • Europrofile
  • Definiţii
  • Căldura specifică

Ţinem legătura

  • Contact

Informații, cică utile

  • Despre mine
  • Idei de afaceri
  • Politică
  • Amnezia istorică
ipv6 ready