Deseori observ pe grupuri și în unele discuții de forum unde se discută noțiuni despre tensionarea corectă a lamei pentru fierăstrăul panglică. Dar și metode de prelungire a vieții pânzelor panglică cu care fierăstrăul taie. Teoriile sunt multe și tot atât de multe sunt și sfaturile. Pânza panglică este o lamă flexibilă pe care trebuie să o tensionăm pentru a tăia corect. Acest articol face referire la valoarea tensionării necesare pentru a exploata corect pânza. Găsirea corectă a valorii de tensionare ar putea să pară ca o sarcină compleșitoare și este ceva rezonabil.
[adinserter block=”3″]
Spun asta, mai ales având în vedere numărul de variabile de care depinde. Am să încerc însă, să fac lucrurile simple. Un fierăstrău cu bandă care este bine gândit și construit, trebuie să aibă niște plăcuțe cu valori deja create. Motivul pentru care nu găsiți produse pe piață care să ofere astfel de informații este că aceste produse nu pot livra o exploatare corectă a pânzei panglică. Dacă ar pune acele valori într-un mecanism de reglaj, cumpătătorul ar știi mai ușor că acel produs nu este pentru el și că nu poate să facă ce intenționează să facă. Implicit nu s-ar mai vinde produsul.
Tensiunea este dependentă de tipul de lamă folosită
Sunt mai multe tipuri de pânze panglică și mai multe tipuri de dinți. Unii dinți sunt confecționați doar din oțel și întăriți termic, alții sunt confecționați din bucăți de diamant industrial sau carbură de wolfram. Fiecare pânză are specificațiile ei și cel mai bine ar fi să discutați cu un producător consacrat. Lamele confecționate din oțel întărit sunt lame care se rulează repede, adică la viteze mari. Aceste lame sunt făcute pentru LEMN. Este adevărat că producătorii vă spun că se poate tăia și metale, însă uită să spună și ce fel de metale. Acele lame pot tăia aluminiu, cupru, poate alamă.
[adinserter block=”3″]
Fierăstraiele panglică au sau nu, mai multe viteze. Dacă lama ta are o viteză mică, între 0,2 și 1 m/s, atunci acel fierăstrău este pentru metal. Dacă are o viteză între 4 și 16 m/s, atunci acel fierăstru este pentru lemn. Fierăstraiele menite exclusiv pentru tăierea metalelor au de regulă dimensiuni mici. Cu cât viteza este mai mare cu atât este nevoie de o tensiune mai mică. Lamele pentru lemn, adică cele cu 4-16 m/s, vor fi supuse la tensiuni de 90 N/mm2. Lamele pentru metal sau cele cu dinți din diamant la tensiuni de 190 N/mm2. Am pus aceste valori generale în tabelul de mai jos.
| Materialul tăiat | Viteza lamei panglică
m/s |
Forța de tensionare a lamei
N/mm2 |
| Lemn | 4-16 | 90 |
| Metal | 0,2-1 | 190 |
| Metal foarte dur | 70-80 |
Există fierăstraie cu bandă construite să taie metale foarte dure, precum titanul sau wolframul. Ele se învârt la viteze de 70-80 de m/s. Dar acestea sunt foarte mari, foarte rigide și de obicei sunt prezente în medii industriale. La aceste viteze, căldura generată de frecare, ar rupe lama în câteva secunde, însă toate aceste fierăstraie cu bandă au instalații de răcire pe fluid. Dacă cumva vi se încălzește prea mult lama când debitați bușteni sau ceva mare, încercați să apelați la răcirea pe fluid, fie și apă. Dacă lama își schimbă culoarea spre gălbui sau albastru, atunci opriți-vă!
Pânza potrivită pentru fierăstrăul potrivit
Așa cum am vorbit mai sus, tensiune se măsoară în N/mm2. Adică în funcție de lățimea și grosimea pânzei de tăiat, voi avea mai mulți sau mai puțini mm2. Să luam două exemple pentru că am un catalog de pânze panglică lângă mine. Primul exemplu, face referire la o lamă cu grosimea de 0,6 mm și lățimea de ”10 mm”. Atenție, trebuie să măsurați doar partea plină/solidă a pânzei, fără dinți. În cazul nostru, vom presupune că am măsurat corect și că lățimea reală pânzei este de 8 mm, scăzând lățimea dinților. Obținem o suprafață în secțiune de 4,8 mm2 de oțel.
[adinserter block=”3″]
Dacă lama este pentru lemn, rulată la viteze de 4-16 m/s, vom aplica tensiunea de 90N/mm2. Așa cum am văzut în tabelul general de mai sus. Adică o tensiune de 432 Newton. Asta înseamnă cam 43 de Kg de forță. În al doilea exemplu, vom lua o lamă mai mare pentru a vă putea arăta ceva important. Vom lua o lamă de 50 mm lațime și 0,9 mm grosime. Vom considera că dinții au o lățime de 4 mm și vom rămâne cu 46 de mm grosime. Eu în acest catalog nu pot să văd cât au dinții. De aceea tot fac niște presupuneri, dar le fac destul de corect. Este tot o lamă pentru lemn.
Vom înmulți lățimea rămasă de 46 mm cu grosimea de 0,9 mm. Asta înseamnă 41,4 milimetri pătrați. Considerând aceeași tensiune de mai sus, trebuie să tensionăm lama cu 3726 de Newton. În Kg forță asta ar înseamna 372 de Kg. Aceste două exemple au fost pentru lame ordinare de lemn. Întrebarea pe care trebuie să ți-o adresezi este dacă fierăstrăul tău poate suporta genul de încărcări în corpul fierăstrăului cu bandă și în roțile lui. Este posibil să frângi frierăstrăul în timp ce tensionezi lama sau în timp ce tai. Sau să strici roțile sau rulmenții, etc.
De ce ai nevoie de atâta tensiune în lamă?
Pânza panglică este foarte flexibilă, cu cât pânza este mai întinsă, cu atât ea este mai fermă. Dacă este fermă în timp ce taie, ea flexează mai puțin și rezultatul tăierii este mai bun. Acest rezultat bun merge mână în mână cu durata de exploatare a pânzei, vibrațiile produse de întregul fierăstrău, dar și zgomotul produs. Există impresia că o pânză tensionată va duce la ruperea lamei și implicit la un accident. Lucrurile stau de fapt exact invers. Lamele netensionate se rup mai des decât cele tensionate, iar ideal ar fi să nu se rupă deloc. Dacă s-a rupt lama, atunci undeva, ceva este greșit.
[adinserter block=”3″]
Tensiunea discutată devine în special importantă când dorești să tai lemn dur și metale sau când intenționezi să tai obiecte mari care îți împing la maxim funcționalitățile fierăstrăului. O pânză netensionată corespunzător necesită și un motor mai puternic. De asemenea, când pânza este netensionată ea va circula mai greu prin obiectul tăiat. Cauciucul de pe roata motoare, se va uza un pic mai repede, având nevoie de o frecare mai mare cu lama pentru a transmite puterea adițională. Dacă roata motoare, alunecă pe pânză, atunci este clar că tensiunea aplicată este total insuficientă.
Se poate rupe lama la aceste valori de tensionare?
Răspunsul scurt este absolut nu. Lamele de fierăstrău cu bandă sunt făcute din oțel foarte tare. Este un oțel care cântă, adică au un conținut mare de carbon, printre multe altele. Rezistența lor la rupere este de aproximativ 400-700 N/mm2. La tensiunile explicate, nu ajungem să aplicăm nici jumătate din capacitatea tensiunii în lamă. Lamele de calitate sunt fabricate din oțel chiar mai rezistent care poate să aibă o rezistență la repere de aproximativ 1700 N/mm2. Însă acele se pot monta doar pe utilaje cu roți mari. Adică un diametru minim de 1000-1200 mm.
[adinserter block=”3″]
De regulă, pânze vin gata lipite sau în colac. Personal, prefer colacul pentru că îmi permite alcătuirea unor pânze după bunul meu plac. Pânzele panglică se pot suda electric sau se pot lipi cu cositor argintat. În ambele variante, tensiunea aplicată nu va afecta legătura, iar dacă o va rupe de la legătură, atunci înseamnă că aceasta nu a fost făcută cum trebuie. Pe viitor am să fac un tutorial care explică cum se sudează sau lipște corect pânza panglică. Pentru a primi articolul când îl public, vă rog să vă abonați la newsletter prin formularul de pe prima pagină a site-ului.
Pânza panglică se poate rupe atunci când izbim materialul ce trebuie tăiat, în ea. Acest lucru se întâmplă când tăiem metal și uităm fierăstrăul setat pentru lemn moale. Va fi un șoc prea mare, de aceea, mecanismul de tensionare este prevăzut cu un arc. Acest arc este vizibil în imaginea de mai sus și este pus acolo ca să preia aceste șocuri. O altă situație care duce la ruperea lamei este atunci când avem un material neomogen. Adică avem impresia că tăiem lemn și dăm de un cui sau un grup de cuie. Dar de regulă se vor rupe niște dinți, nu lama.
Concluzia tensionării pânzei panglică
În funcție de materialul tăiat lama circulă cu o viteză mai mare sau mai mică. Materialele tari vor fi tăiate la viteze mici, iar cele moi vor fi tăiate la viteze mari. Dacă pânza circulă mai rapid, atunci tensiunea va fi mai mică. Când pânza circulă cu viteză mai mică, atunci tensiunea va fi mai mare. Vreau să observați că am spus metal, nu oțel. Deși știu că vă duce gândul la oțel când spun metal. Cele mai tăiate materiale cu acest tip de fierăstrău sunt metalele și lemnul. Însă așa cum sunt mai multe tipuri de metale, sunt și mai multe tipuri de lemn.
[adinserter block=”3″]
Avem și o excepție de la regulă, și anume masele plastice. Când dorim să tăiem plastic sensibil la căldură, precum acrilul sau altă masă plastică similară, este nevoie să ne uităm la caracteristicile materialului. Acest material este foarte casant. Dacă tăiem la viteze prea mici, lama va ciobi materialul pe margini. Dacă tăiem la viteze prea mari, căldura generată va topi acrilul. Vom discuta despre debitatea corectă a maselor plastice cu altă ocazie când vom discuta despre tipurile de pânze panglică și despre tipuri de dinți.
Concluzia este că tensiunea aplicată trebuie să fie adaptată vitezei de tăiere. Înțelegerea informațiilor transmise vă va înarma cu toate informațiile necesare adaptării tensiunii în lamă. Însă și unele valori în jurul cărăra să vă învârtiți. Pânzele fierăstrăului cu bandă, denumite și pânze panglică, vor avea dinți mari pentru tăierea lemnului și dinți mici pentru tăierea metalelor sau a materialelor dure. Un ultim sfat ar fi să nu vă bazați pe aparatele de măsurare a tensiunii montate pe fierăstraiele cu bandă ieftine. Acestea sunt foarte imprecise și uneori puse acolo la mișto.