Am fost întrebat despre reciclarea aluminiului, din forma de deșeu, într-o formă utilizabilă în mica producție. Iar în particular, întrebarea era despre niște turnări în formă rotundă, pe care le putem utiliza la strung pentru așchiere. Era vorba despre forme lungi, cu diametrul de 150 mm și lungimea de un metru. Deșeurile de aluminiu proveneau din cutii de bere, carcase de lumânări, clanțe de ușă și alte elemente mici și subțiri din aluminiu. După topire, scopul era așchierea semiprefabricatului obținut, în fulii utilizabile cu curele V și curele dințate utilizate la CNC-uri.
Informațiile menționate aici sunt menite să vă ajute să luați un deșeu cu valoare mică și să-l transformați în ceva utilizabil și valoros. Aluminiul nu este un metal greu de topit, însă are unele particularități. Cunoașterea acestor particularități va duce la îmbunătățirea calității semifabricatului obținut, dar și la îmbunătățirea siguranței, a eficienței energetice sau a impactului asupra mediului. Cu altă ocazie, când vom discuta despre topirea fontei, am să pun un pic mai mult accentul pe singuranța. Dar și topirea deșeurilor de aluminiu presupune riscuri și pericole pe care nu trebuie să le ignorați.
Topirea aluminiului în curte sau în gospodărie
Punctul de topire al aluminiului este de 660 grade Celsius, dar noi vom aveam foarte multe incluziuni și este nevoie să depășim acest punct de topire. Nu trebuie să ajungem niciodată la 2450 grade Celsius, adică la punctul de fierbere al aluminiului pentru că vom întâmpina alte probleme, însă în intervalul 750-1000 grade Celsius aluminiul topit va fi destul de bine încălzit încât putem scoate la suprafață impuritățile mai ușoare ca aluminiu și să le scufundăm pe cele mai grele ca el. De aceea recomand să utilizați un creuzet pentru topire, nu vreo oală de oțel.
Topirea aluminiului în propria gospodărie este un proces real și fezabil, cu surse de energie asemănătoare încălzirii locuințelor. În curte puteți să turnați aluminium în acele lingouri pe care le vedeți pe internet la anumiți pasionați de metalurgie. Dacă faceți asta, o să fiți nevoiți să le topiți din nou și va fi destul de greu să retopiți ceva așa de masiv. Recomandarea mea pentru topirile în curte, ca să nu înregistrați costurile energetice de două ori, este să vă gândiți ce doriți să faceți din acel semifabricat și să le turnați din prima în forma potrivită.
Apoi, topirea cutiilor de bere din aluminiu și a altor elemente vopsite va genera mult fum. Nu faceți asta într-o locuință sau într-un spațiu închis. Acoperiți creuzetul în care faceți topirea, pentru a nu elibera acele gaze și acel fun într-un spațiu închis. Prin acoperire, toate acele chimicale toxice vor precipita parțial sau total pe capac, nu pe fructele, legumele, ferestrele din gospodărie, hainele puse la uscat sau pe mașină. Țineți minte că acel fum care iese din creuzet este foarte toxic și vă poate otrăvi când îl inspirați sau poate crea chiar boli de plămâni.
Scoaterea impurităților din metalul topit
Deșeul de aluminiu, mai ales cel provenit din fel de fel de surse, va avea multe impurități. Există impresia că aceste impurități vor arde și că se vor ”duce„. Acest lucru este doar parțial adevărat. O să observăm că unele impurități ies la suprafață, iar altele se lasă la fund, mai ales nisipul, oțelul sau alte elemente rezistente la temperatură mare. Utilizând o spatulă sau o lingură din oțel preîncălzită la 500-600 grade Celsius, vom pescui impuritățile până ce observăm un metal care reflectă lumina. Vom face acest lucru de mai multe ori.
Dacă nu preîncălzim spatula, atunci chiar și aluminiul se va solidifica pe ea și va îngreuna procesul de înlăturare a impurităților. Cu cât creuzetul este mai mare și mai înalt, cu atât acest proces este mai simplu. Același lucru trebuie să îl facem cu forma în care turnăm. Un pic mai jos vedem ce se întâmplă când forma este prea rece, ori metalul topit este prea rece. Obținem un lingou neomogen care abia stă într-o bucată și care nu-i altceva decât un prim pas în procesul de rafinare a deșeului.
Putem utiliza spatula pentru a pescui și unele impurități de la fundul creuzetului, aveți doar grijă să nu vă ardeți mâna când vă apropiați de fundul creuzetului și să nu dezechilibrați cuptorul. Încercați să aveți o spatulă cât mai lungă și mai rigidă. Aceste incluziuni sunt de toate felurile și au aluminiu lipit de ele. Nu vă așteptați să le scoateți pe toate, ci doar pe cele mari și evidente de la suprafața metalului. Veți putea scoate mai multe impurități crescând temperatura, decât cu spatula.
Turnarea aluminiului într-o formă utilizabilă și finală
O informație importantă este că aluminiul își mărește volumul când este încăzit. Orice metal suferă acest fenomen, dar aluminiul este cu totul special. El se dilată mai mult ca orice material metalic uzual. Se dilată mai mult ca inox, cuprul sau oțelul. Dacă se dilată când se încălzește, înseamnă că el se și contractă atunci când se răcește, iar aici apare problema. În imaginea de mai jos avem un lingou rotund din aluminiu, turnat într-o tavă veche de brioșe. Nu vă recomand această formă decât pentru retopire, dar vreau să evidențiez ceva.
Priviți imaginea în stânga jos. Lingoul din colț s-a solidificat repede, pentru că a disipat mai repede caldura, iar contractarea este accentuată. Cele din centru sau din margini au acea gaură de contractare mai puțin proeminentă, pentru că au avut mai mult timp la dispoziție și au făcut același volum de contractare, dar cu o gaură mai puțin abruptă. Deși temperatura la care s-a făcut turnarea este prea mică și a ieșit haosul pe care îl vedeți, contractarea este vizibilă.
În concluzie, pentru obținerea unei turnări pe care să o puteți utiliza la producție, trebuie să luați patru măsuri. Primul este că trebuie să încălziți forma în care turnați la cel puțin 500-600 grade Celsius. A doua este că trebuie să calculați și anticipați contractarea și să faceți o turnare ceva mai înaltă. A treia este să așteptați turnarea să se răcească singură. Se va contracta și se va elibera singură din formă, dar aceasta are o formă corectă. Ultima măsură este să tăiați mecanic partea de sus și partea de jos a turnării, pentru a înlătura puținele impurități rămase la fund sau la suprafață.
Aluminiul poate fi utilizat des în atelier și gospodărie
O chestie interesantă este că aluminiul poate înlocui cu succes plasticul. În mod normal, produsele din plastic sunt foarte ieftine pentru că se produc în Asia, iar acei oameni au salarii modice. Însă ele nu sunt chiar așa de ieftine, mai ales dacă discutăm despre fabricarea unor produse din plastic în număr mic. Aluminiul are avantajul că se poate turna în forme, cu energie redusă, de aproape orice. Cea mai dificilă partea este educație tehnologică și cea de siguranță. Teoretic, putem topi aluminiu în orice bucătărie, în timp ce masele plastice pot fi prelucrate cu ceva mai mult echipament.
Literalmente putem turna, îndoi, ștanța, suda, zgâria, grava, elonga și forma, orice formă dorim. Și toate aceste lucruri cu o butelie sau un branșament electric pe care îl găsim chiar și în majoritatea satelor din țară. În imaginea de mai jos avem niște forme intermediare de aluminiu topit, care urmează a fi curățate și prelucrate în continuare. Acolo avem un element de termoficare, un emblemă, o ancoră de vapor și o cheie în format vechi. Formele pot fi subțiri, groase, cu gaură, lungi, mici, mari, etc.
