Un tip de construcție foarte des întâlnit în România și în Europa, este casa care are primul nivel la un metru deasupra solului. Eu v-am obișnuit cu idea că o casă ar trebui să aibă demisol și subsol, datorită avantajelor structurale, a costului scăzut pe metru pătrat pentru acea suprafață, dar și pentru anumite proprietăți speciale de spațiu tehnic și de depozitare. Însă, casa cu demisol are un asterisc. Acea suprafață de la subsol sau demisol adaugă o sumă importantă la bugetul total al construcției, iar beneficiarii renunță la demisol și subsol în favoarea etajului sau a mansardei.
Turnarea plăcii de beton peste umplutură se face deseori cu greșeli, care au implicații majore pentru construcția unei case. Vreau să vă ajut să înțelegeți comportarea structurii și care este interacțiunea corectă între fundație, placa de beton, zidurile care urmează să fie așezate în planul parterului, solul de umplutură, termoizolația și poteca din jurul casei. O casă cu parterul așezat peste o umplutură de pământ, este o casă ridicată de la sol, cu scopul de a se proteja de umiditatea din sol, dar și pentru a ridica înălțimea primului nivel, adică parterul.
Turnare placă de beton peste elevație
Tehnic vorbind, casele care se construiesc ridicate de la sol, se consideră a fi elevate, adică ridicate pe ceva. Chestia asta cu elevația funcționează la orice nivel. Unii aleg să ridice doar o parte din clădire, lăsând garajul sau terasa la nivelul cotei zero, iar alții aleg să ridice întreaga curte sau cel puțin partea construibilă a terenului. În practică, perimetrul este dictat de un element structural, precum fundația. La majoritatea construcțiilor de acest gen, fundația este continuă, sub ziduri sau stâlpi structurali, iar umplutura de pământ se află pe partea de interior formată de închiderea fundației.
Abia după terminarea fundației se poate trece la hidroizolarea ei, termoizolarea ei și montajul unui sistem de drenaj. Aceste sisteme sunt deseori necesare pentru că vin mână în mână cu alegerea tipului de structură. Nealegerea unei construcții cu demisol sau subsol, poate fi determinată și de o pânză freatică cu o adâncime mică. După pregătirea fundației în părțile laterale, urmează adăugarea și compactarea solului în interiorul perimetrului creat de fundație, fără să acopere armătura sau betonul care urmează să facă contact cu viitoarea placă de beton armat.
Compactarea se face de regulă cu maiul compactor sau cu placa vibrantă, în straturi subțiri de 100-150 mm. În partea de jos aflată aproape de talpa fundației, se utilizează un strat de pietriș pentru ruperea capilarității, iar ulterior se utilizează pământ amestecat sau nu cu agregate. În funcție de înălțimea totală de la nivelul de turnare a fundației, până la nivelul elevației și de suprafața construcției, cantitatea de pământ și agregate introduse poate fi destul de mare. Când avem un strat de rupere a capilarității sub toată fundația, nu mai este nevoie să mai hidroizolăm fundația și la interior.
Ce rol are umplutura de sub placa de beton armat?
În primă fază, umplutura de pământ de sub viitoarea placă de beton armat, care va crea pardoseala parterului, are rolul de cofraj. Peste umplutură se poate amplasa termoizolație, folie PVC, distanțieri, armătură și apoi se trece la turnarea și finisarea betonului. După întărire, umplutura nu va mai fi relevantă. S-ar putea să credeți că noi bătătorim bine acel pământ și că îl amestecăm cu agregate ca să servească ca un fel de suport structural pentru pardoseala parterului. Fals! Placa de beton armat va transmite forțele în fundație și în solul de sub adâncimea de îngheț.
Motivul pentru care compactăm solul este de a avea o fundație mai ieftină decât la un demisol ori subsol, pentru că forța exercitată lateral de solul exterior se anulează cu forța exercitată de cel interior bine compactat. Un alt motiv, pentru care unii constructori pun cioburi sparte în umplutură, are legătură cu rozătoarele care ar putea începe să sape și să se adăpostească în acel mediu protejat, inaccesibil pentru om și alte animale care le vânează în mod natural. De regulă, aceste argumente sunt valabile pentru mediul rural sau unele structuri alimentare, agricole, etc.
Amplasarea unor pereți structurali sau nestructurali pe suprafața planșeului trebuie făcută doar dacă planșeul este suficient de gros ca să poate transmite acele încărcări în fundație, de obicei este vorba de una perimetrală, sau dacă placa este prevăzută cu grinzi. Altfel, fundația trebuie construită sub acei pereți structurali și nestructurali, segmentând umplutura de pământ. Să nu aveți impresia că puteți încărca placa peste umplutură cu ori element constructiv și orice greutate, pe motivul că îl ține solul de umplutură.