Din antichitate şi până azi, piatra rămâne unul din cele mai rezistente şi mai durabile materiale de construcţii. Zidăria din piatră se foloseşte la tâlpi de fundaţii, fundaţii, pereţi, împrejmuiri, pavaje, bazine subterane, iar lista poate continua. Practic, piatra poate fi folosită la orice fază a contrucţiei, uneori chiar la acoperiş. Cu toate astea pereţii din piatră nu sunt indicaţi pentru clădirile de locuit pentru că au o valoare de termoizolaţie aproape neglijabilă. Vă spuneam în alte articole că oricum nu contează din ce material faci pereții exteriori ai casei pe motiv că oricum îi vei termoizola. Peretele de piatră nu este cel mai rezistent la perforațiile necesare prinderii termoizolației în dibluri. Vom vorbi mai jos despre un mod anume de a termoizola, pretabil pentru pereții de piatră.
Forma zidurilor construite din piatră naturală
Pentru realizarea unor astfel de zidării este nevoie de piatră de râu sau de carieră. Dimensiunile acestor bucăţi de piatră vor fi de aproximativ 250 mm. Pentru dimensiuni mai mici, consumul de mortar este exagerat, volumul de manopera este mare. Nici din punct de vedere al esteticii şi nici rezistenţa nu au ceva de câştigat. Pentru o bună stabilitate, la înălţimi de 2,5 – 3 metri, zidurile din piatră vor avea grosimi de 60 cm atunci când sunt construite din piatră de râu. Eu nu recomand construcţia zidurilor din piatră de râu. Dacă piatra este de carieră, colțoasă și rugoasă, atunci pentru aceleși înălțimi de 2,5 – 3 metri, gromimea zidului poate fi de doar 50 de cm.
Din piatră se poate construi cam aceleași lucruri ca și cu cărămidă. Diferența majoră dintre cele două materiale de construcții este că piatra poate avea o duritate de 20 de ori mai mare decât orice beton făcut de om. Acest detaliu vă poate fi foarte util la structurile subterane precum beciurile, cramele, tunelele, etc. De fapt, întregul scop al acestui articol este de a vă ajuta să construiți structuri de piatră la subsolul casei, la demisol și în subteran. Însă aceleași cunoștințe pot fi aplicate și pentru structurile supraterane. Zidăriile din piatră au un mortar specific, iar acesta trebuie să fie foarte rezistent în încercarea de a echivala rezistența la compresiune a rocilor din care este compusă zidăria.
Mortarul specific zidăriilor cu piatră naturală
Mortarul recomandat este cel alcătuit doar din ciment şi nisip, fără var. Nisipul să fie unul de carieră, nu de mare şi nici provenit din macinarea unei roci de duritate mică, precum calcarul. Pentru mortar avem nevoie de nisip dur, rămăşiţe de la bazalt, diorit, etc. Mortarul de cărămidă este diferit de mortarul pentru piatră. Cărămida, aşa cum am discutat în articolul Ce trebuie să ştii despre clădirile din cărămidă?, se înmoaie într-o anumită măsură în apă şi absoarbe o parte din apa mortarului, lipindu-se de el. Piatra, mai ales cea de râu, este impermeabilă, iar lipirea ei se face prin blocarea mortarului în anumite imperfecţiuni ale suprafeței de contact. Ca regulă generală, mortarul de piatră poate fi folosit la zidurile din cărămidă, însă nu și invers.
Este recomandat însă ca grosimea mortarului dintre rosturi să fie de aproximativ 20 mm. O lucrare de calitate înseamă tocmai potrivirea sau cioplirea pietrelor în aşa fel încât să nu existe spaţiu mai mare de 15-20 mm între pietre. După descărcărea pietrei în şantier este indicat să se facă o sortare a acestora. Sortare va urmări gruparea pe câteva dimensiuni şi, în acelaşi timp, analizarea fiecarei piese în parte. Cu această ocazie, vor fi îndepartate aderenţele de pământ, de muşchi şi alge şi vor fi testate bucăţile ce prezintă fisuri profunde. Vom lovi piatra cu ciocanul de piatră. Sunetul de gol indică existenţa unor fisuri şi necesitatea îndepărtării piesei respective. Piatra îndepărtată se sparge în bucăţi mai mici şi se foloseşte la umplerea spaţiilor dintre pietrele mai mari.
Pregătirea pietrei pentru zidărie
În cazul pietrei de râu sau de carieră recomand o spălare cu furtunul, sub jet puternic ba chiar o frecare cu peria de sârmă. Dorim să permitem mortarului să se lipească de piatră, nu de mizeria de pe ea. Odată ce piatra a fost spălată se va utiliza la scurt timp, altfel, muşchii şi alte straturi se pot depune din nou. Repet, recomand să se spele şi cu peria de sârmă oricât de curată ar părea.
Dacă piatra este depozitată necorespunzător, pe pământ sau în nisip, ea se poate murdări. Acest lucru se întâmplă când cautăm prin mormanul de pietre pe cea potrivită. La construcţia unei case de piatră, succesul vine când avem un cioplitor atent şi profesionist care ştie ce face. Pentru a obţine un zid corect executat, estetic şi structural viabil, avem nevoie de cunoştinţe şi un protocol de construcţie care să nu fie încălcat. Întotdeauna va dura mai mult să zideşti un zid de piatră, decât unul de cărămidă unde toate bucăţile sunt gata alese şi identic dimensionate.
Interacțiunea dintre pereții de piatră și restul structurii
Pentru conlucrarea zidurilor sau stâlpilor de beton armat cu zidăria de piatră naturală, întotdeauna recomand ca turnarea betonului să se facă după ce zidul a fost ridicat. Astfel betonul, dacă este bine turnat şi vibrat, va umple toate spaţiile dintre pietre. El va adera la fiecare piatră şi la mortarul dintre ele. Aceeaşi regulă se aplică şi la fundaţie, pentru că piatra este impermeabilă la apă şi nu dorim ca zidul de piatră să se dezlipească de pe fundaţie. Prin urmare atunci când turnăm fundaţia, şi betonul este încă proaspăt putem îngropa pietre în suprafaţa de contact cu zidul. Dacă cumva s-a ratat momentul, iar fundaţia este deja turnată şi întărită, atunci vom pune un strat gros de 3-5 cm de mortar între fundaţie şi primul rând de piatră, însă prima metodă este ideală.
Ţin să menţionez că la o casă de piatră este musai o fundaţie. Dacă la alte structuri din lemn, sau din paie mai scapi cu o fundaţie superficial executată sau care lipseşte cu desavârşire, la structurile din piatră, existenţa unei fundaţii bine proiectate este obligatorie. De obicei piatra de construcţii are o densitate de aproximativ 2500 de Kg pe metru cub, iar greutatea unei case de 150 mp variază între 250 de tone şi 350 de tone. Odată ce fundaţia este gata, se începe așezarea pietrelor de la unul din capetele rândului. În cazul zidurilor fără stâlpi din beton, capătul rândului este de fapt un colţ al construcţiei. Stabilirea conţurilor este cel mai important pas în ceea ce priveşte estetica zidului.
Potrivirea corectă a pietrelor în zid
Odată ce colţurile sunt drepte şi puternice, se pune o sfoară între cele două colţuri şi se începe ridicarea peretelui. Nu trebuie neapărat să avem pietre mari jos şi mici sus. Este necesar combinarea pietrelor în aşa fel încât spaţiile de mortar să nu depăşească cei 20 mm. Faptul că o piatră este mai mică, nu înseamnă că este slabă sau că se va strivi dacă sta sub piatra mare. Ba din contră, cele mari nu pot fi verificate de fisuri ca cele mici şi deseori vedem cum pietrele mari au imperfecţiuni observabile după terminarea zidului, altele chiar dupa ani de zile. Opinia mea personală este că marimea pietrelor folosite la un zid de piatră ar trebui să se încadreze între mărimea unei mingii de golf şi una de basket, cu diferite forme, cu cât sunt mai puţin rotunde cu atat mai bine, însă nu mai mari de atât.
În articolul “Greutatea maximă pe care o poate manipula în siguranţă un bărbat sau o femeie” am arătat că dacă vrei să ajungi la munca şi astăzi şi mâine şi poimâine, trebuie să ai grija de tine iar în cazul asta de spatele tau. Dacă încerci să ridici pietre mai mare decât limitele de mai sus, o sa vezi că vei lucra în condiţii de nesiguranţa şi că vei eşua să analizezi pietrele cum trebuie. Dacă eşti mai firav poţi micşora pietrele şi mai mult fără a micşora calitatea zidului însă crescând consumul de mortar. În continuare îţi recomand să citeşti “Cum să protejezi rosturile de mortar din zidărie“, iar rosturile de mortar ale unui zid de piatră trebuie neapărat protejate.
comments title