Articolul Poteca din jurul casei şi marea ei utilitate vine ca o completare a acestuia. Poteca şi streaşina sunt elemente care nu trebuie să lipsească de la o clădire. La noi în țară, acest lucru este cu atât mai adevărat. Există o zicală care spune că dacă îi faci casei o pălărie bună și îi dai o pereche de cizme impermeabile, ea va rezista o viață. În acest articol vom discuta despre partea de pălărie, iar articolul despre potecă tratează partea cu cizmele. Când construiești o casă, partea cea mai scumpă este cea a finisajelor, nu a structurii.

R

Dacă construiești streașina într-un mod corect, primul lucru pe care îl vei face este că vei proteja finisajele exterioare și interioare, termoizolația și instalațiile. Nu este ușor cum să calculezi unghiul corect și distanța de la marginea streașinii la perete, dar eu am să vă ajut cu acest articol. Vom avea și o regulă generală pentru a ne ajuta cu predimensionarea. Nu încălcați aceste reguli. În momentul în care o veți face o să înceapă efectele distructive. Apoi, nu va trece mult timp până ce clădirea va necesita reparații sau îngrijiri.

Ce este streașina unei case?

Orice casă are nevoie de o streaşină indiferent unde este poziţionată pe glob. Înainte de revoluţia industrială, britanicii aveau şi ei case din materiale naturale, mai ales cei din sate. WC-ul era tot în fundul curţii şi acoperişul din paie sau stuf. Aveau aceeaşi vreme mohorâtă şi udă ca acum, iar pe vremea aia constructorii de case aveau un motto: Give the house a big hat and good boots and it will last forever. S-ar traduce cam aşa: Dacă îi dai casei o pălărie mare şi cizme bune, va avea viaţă veşnică. În momentul de față s-a cam uitat de streașină, și se văd imediat efectele.

R

Dacă pălăria este acoperișul, atunci noi o să cam vorbim despre cozorocul aceste pălării. Cu cât clădirea este mai înaltă cu atât streașina trebuie să fie mai lată. După o înălțime de 2-3 etaje, această strategie nu mai funcționează, decât folosindu-se acoperișuri cascadate sau succesive. Pentru clădiri mai înalte, se trec la alte tehnici de hidroizolare a acoperișului. Însă când lipsește acoperișul clasic și streașina, apar costurile mari de mentenanță, degradarea clădirii și slăbirea betonului. S-a cam renunțat la clădirile fără acoperiș, sau cu terasă, din cauza asta.

Streaşina reprezintă şi o oportunitate de umbrire a locuinţei pe timp de vară. Când avem o streaşină destul de lată, vom beneficia de pereţi uscaţi pe timp de iarnă. Iar atunci când avem un unghi corect al streașinei vom beneficia și de efecte termice mult dorite. Unghiul solar de vară este abrupt, iar o strașină cu un unghi corect nu va lăsa acțiunea directă a razelor solare să intre pe fereastră. Iarna, unghiul solar se schimbă, dar streașina rămâne la fel, iar acestea pot intra pe fereastră pentru a încălzi spațiul intern. Este o situație în care câștigi și iarna și vara.

Ce se întâmplă când nu ai o streaşină la casă?

Am căutat nişte fotografii unde vom putea observa efectele pe care le are umezirea pereților de către apa ploii. Acesta ar fi un prim efect negativ care are loc în lipsa streșinii sau în cazul uneia prea scurte. În imaginea de mai jos avem o clădire relativ înaltă. Apa ploii a tot spălat acel perete şi s-a deteriorat. Acestă deteriorare are loc foarte repede, iar efectele nu sunt doar estetice. Pentru casele bine izolate termic, efectele interioare sunt minime pentru un timp. Pentru izolații termice permeabile, efectele sunt foarte simțite.

Pentru casele fără termoizolaţie, începe să apară mucegaiul, deteriorarea finisajelor sau chiar unele deteriorări ale părţilor electrice din perete. Mai sus putem să observăm că o parte de sus a peretelui este încă intactă. Aceasta parte a peretelui nu a fost lovita de apă sau zăpadă. După ce aria de protecție se termină, apa a început să sape în perete. În lateral, vecinul nu are aceeași problemă. Streașina vecinului este mai mare, iar casa mai mică în înălţime. Dacă streașina ar fost mai mare, pe lungimea şi lățimea casei, atunci întreaga clădire nu ar fi arătat aşa.

R

Vreau să luaţi în considerare şi termoizolarea peretelui. Să spunem că această casă ar urma să fie termoizolată. Peretele ar ieşi chiar mai mult de sub protecția acoperișului, iar întreaga poveste s-ar repeta cu efecte costisitoare. La îngroșarea peretelui cu termoizolație, unele lucruri ar fi mai puțin negative, altele mai mult. Când construiți o casă și plănuiți să o termoizolați ulterior, lăsați destul spatiu sub streașină, un 25 de cm pentru termoizolație și tencuială. Nu se știe cât de scumpă se va face resursa energetică și este posibil să fie nevoie să vă îngroșați pereții spre exterior.

Streașina bine dimensionată şi corect executată

Este destul de complicat să calculezi traiectoria picăturii de apă. Există o ecuaţie cu mai multe variabile care te ajută să găseşti raportul dintre înălţimea peretelui vertical şi lăţimea între muchia acoperişului şi acest perete. Această ecuaţie are mai multe variabile printre care, greutatea picăturii, viteza vântului în acea zonă, cantitatea de precipitaţii, poziţionarea şi orientarea casei, şi multe altele. Noi vom discuta despre acest calcul altă dată, dar vreau să vă ofer un raport orientativ. Acest raport este mai mult experimental şi standard, adică pentru toată ţara.

R

Raportul este pentru locuinţe sau structuri cu până la P+2, adică parter şi două etaje. Peste aceste înălţimi este nevoie să cascadaţi acoperişul așa cum am arătat mai sus. Raportul este de 1 la 5, i se mai spune şi raportul de streaşină sau 1:5. În continuare am să explic exact ce înseamnă asta. Dacă ai un perete de 5 metri înălţime, atunci distanţa între perete şi muchia acoperişului trebuie să fie de un metru. Acestei distanţe îi vom spune lăţimea streșinii. Lăţimea streşinii se măsoară de la ultimul strat al peretelui până la marginea burlanului. Adică după ce am termoizolat şi tencuit casa.

 

În imaginea de mai sus o să avem o streașină. Dacă priviți pe perete o să observați că sunt două scânduri succesive pe verticală, înainte de a se trece la orizontală. Acea lățime de două scânduri contribuie la lățimea streașinii, dar și la o modalitate de a trece de la vertical la orizontal într-un mod mai plăcut. Apoi urmează lățimea suprafeței orizontale propriu-zise construită din lemn. Apoi avem lățimea burlanului semicircular din metal. În cazul de față, toate aceste elemente vor contribui la distanța între peretele vertical și muchia acoperișului dată de burlan.

Mod de aplicare a raportului de streașină

Vreau să explic unele lucruri pentru că simt că uneori este mai dificil de înţeles. Raportul se amplică la înălţimea peretelui, indiferent cât de înalt este acest perete. Dacă peretele este prea mare, înseamnă că streaşina urmează să fie destul de lată. Acest lucru poate fi periculos când bate vântul sau în timpul furtunilor. Streaşina poate face parte din acoperiş. Dacă straşina ieşită în afara susţinerii peretelui este prea subțire în raport cu latimea ei, atunci o vom îngroșa sau o vom cascada. Ea are nevoie de rigiditate pentru a rezista la acţiunile vântului, încărcarea zăpezii, etc.

R

Dacă streaşina calculată după raport este prea lată în raport cu grosimea ei, atunci se folosesc contravântuiri de susținere sau se crează o succesiune de streasini. Dacă este foarte lată, aşa cum se întâmplă în zonele montane, atunci se folosesc stâlpi de susţinere. Deseori în situaţia în care se folosesc stâlpi, se amenajează şi un balcon pentru a investi eficient. Apoi, în majoritatea cazurilor, acoperișul are o coamă. Adică în partea de sus, distanța între pământ și coamă este mai mare decât dintre pământ și locul unde montăm burlanele.

 

În această sițuație raportul dintre înălțimea peretelui și lățimea streșinii rămâne constant, tot 1:5. Deci trebuie ajutată lățimea streșinii la coamă pentru că înălțimea peretelui este mai mare. Sunt mult mai multe lucruri pe care vreau să vi le spun despre aplicarea raportului și cred că o să scriu cel puțin un alt articol despre modul de aplicarea a raportului. Voi înlocui această propoziție cu link-ul articolului care detaliază mult aplicarea raportului. Însă momentan el nu este scris. Ca să primiți articolul când îl public abonați-vă la newsletter. O să primiți un email de fiecare dată când public un articol.