Stabilirea înălțimii unei balustrade trebuie făcute cu mare atenție. Nu este de ajuns să te uiți pe un tabel și să alegi o valoare în funcție de destinație. Este nevoie să înțelegi care este motivul pentru stabilirea acelor înălțimi. În trecut s-au făcut o grămadă de greșeli în ceea ce privea balustrada, iar aceste greșeli sau materializat în accidente mortale. Mai jos o să vedem cum balustrada se deosebește de un parapet și de ce este mai dificil să construiești o balustradă în mod corect. Balustrada are o înălțime în funcție de destinație, dar și în funcție de construcție.
R
Vom vedea la ce mă refer un pic mai jos. O lectură completă a acestui articol este importantă și necesară. Degeaba vă spun care este înălțimea standard dacă nu o să știți cum să o aplicați când construiți. Într-un articol viitor o să vorbim despre modalități în care putem utiliza o balustradă supradimensionată la rigidizarea unei structuri, de fapt așa mi-a venit ideea de a scrie acest articol. Practic în interiorul balustradei sau a parapetului, putem să ascundem un element structural de rigidizare.
Care este diferența între o balustradă și un parapet?
Parapetul este un element constructiv care seamană cu o balustradă. El este un element greu utilizat la balcoane închise, terase, etc. Balustrada arată ca un parapet cu găuri și are o greutate mult mai mică. Tocmai faptul că are goluri prin ea, apare obligația de a avea grijă la unele aspecte. Balustrada este formată din bare, lanţuri, şufe de oţel, sfori, ţevi, plase, cărămidă, beton şi alte materiale, dar întotdeauna are goluri prin ea. Dacă nu are, atunci este parapet. Multe din ideile menţionate aici privind partea superioadă a balustradei sunt valabile şi în cazul parapetului.
R
Balustrada presupune însă nişte dimensiuni mai pretenţioase pentru o siguranţă şi o funcţionalitate adecvată. Parapetul se definește ca un perete contiuu de mici dimensiuni, scurt. O scară poate fi dotată cu parapet pe de-o parte și cu balustradă pe cealaltă parte. Parapetul te protejează de impact, scurgeri chimice, etc., în timp ce balustrada nu. Parapetul este de regulă mai scump și impractic în unele cazuri din punct de vedere estetic, dar și structural. În alte cazuri este practic să avem doar un parapet și deloc balustradă.
În articolul 1n-cu3and – Care este diferența între o balustradă și un parapet? voi explica pe lung și am exemplificat vizual aceste diferențe. Acum noi vom discuta doar despre balustradă și care este înălțimea corectă în funcție de situație. Chiar și un parapet construit din cărămidă de sticlă și prin care se poate vedea este tot parapet pentru că nu se poate accesa exteriorul prin golurile acoperite cu sticlă. Argumentabil se poate considera că este un material solid exact ca o cărămidă plină.
Înălţimi practicate pentru balustrade
O balustradă poate avea înălțimea de 80 cm, 90 cm, 100 cm sau 110 cm. Probabil că vă întrebați care este varianta potrivită pentru aplicația voastră. Balustrada este formată din minim 3 elemente orizontale obligatorii. Primul element orizontal este bara superioară care se mai numește mâna curentă și care se amplasează la 0,9 metri măsurat de la podeaua finală a etajului. Al doilea element orizontal se numește mâna curentă secundară și este amplasat la 0,6 metri față de nivelul final al pardoselii.
R
A doua bară se numește așa pentru că este cea de care se vor ține copii și adulții foarte scunzi. Ultimul element orizontal obligatoriu este cel de 0,3 metri, adică cel mai apropiat de pardoseala pe care călcăm. Ultimul element este ca un scut care ne împiedică să cădem în spațiul între mâna curentă secundară și pardoseală. Sau ne împiedică să scăpăm obiecte în gol, spre etajele inferioare. Nu mai este obligatoriu să mai construiești a treia bară orizontală, dacă cumva trebuie amplasată o formațiune de plase și obstacole de la înălțimea pardoselei până la înălțimea de 0,3 metri.
În trecut, se construiau balustrade cu două bare, una sus, unde puneai mâna şi una la jumătatea distanţei dintre pardoseală şi bara de sus. După un anumit număr de accidente în care unele persoane au cazut cu fundul între prima şi a doua bară, s-au luat măsuri pentru a schimba designul prin poziţionarea unei bare suplimentare. Astfel au ridicat acea bară secundară mai sus și au creat un spațiu prea mic și prea incomod între prima și a doua bară orizontală.
Cum se determină înălţimea balustradei?
Vreau să ne putem o întrebare referitor la cei 0,9 metri măsurați de la pardoseală pentru mâna curentă. Dacă ne uităm cu atenție la mobila din bucătărie, sau la mobilă în general, o să observăm că majoritatea blaurilor sau a meselor vor avea înălțimea de aproximativ 0,9 metri. Motivul este că un adult își îndoaie corpul pentru a putea să apuce ceva de pe masă. Această dimensiune este optimă pentru a lăsa un adult de dimensiuni medii să se aplece fără să-l determine involuntar să schimbe centrul de greutate al corpului poziționându-l în spațiul mobilierului.
R
Revenind la balustradă și la riscuri, dacă balustrada ar fi prea scurtă, atunci această schimbare a centrului de greutate ar însemna să cazi în gol. Dacă ea este prea înaltă, atunci poți fi determinat să vrei să te urci pe ea să poți privi în jos. Pentru un adult mediu, la 0,9 metri avem regiunea fesieră. În cazul în care cineva ne împinge în balustradă, centrul de greutate izbește frontal în bara mâinii curente. În cazul în care balustrada ar fi mai mică, centrul de greutate al întregului corp ar putea fi plasat în exteriorul planșeului, iar după ce acesta a trecut de balustradă, restul corpului va urma în căderea în gol.
Cheia este să avem majoritatea greutății corpului sub această bară superioară a balustradei. Este întotdeauna mai bine să avem o balustradă mai înaltă și să nu putem să ne îndoim corect decât să avem una mai scurtă și să picăm în gol. Unele balustrade au 0,8 metri și nu sunt proiectate greșit. În articolul 1n-cu3and – Dimensionarea corectă a unei balustrade în diferite situații voi scrie despre cele 4 dimensiuni și locul unde se utilizează ele.
Ce spune legislația cu privire la înălțimea balustradei?
Cele patru înălțimi menționate mai devreme au un rost anume şi fiecare poate fi folosită cu diferite destinaţii. Există şi un normativ care ne impune unele măsuri de siguranţă. Normativul se numește Normativ privind criteriile de performanţă specifice rampelor şi scărilor pentru circulaţia pietonală în construcţii. În normativ spune că balustrada trebuie să fie de 80 de cm dacă căderea este de până în 4 m, şi de 90 de cm dacă căderea este peste 4 m. De parcă are vreo importanţă dacă cazi de la 3 metri sau de la 6 metri.
R
Normativul este foarte vechi și prost formulat, dacă îl răscoliți un pic o să vedeți că a fost creat în 2002, dar dacă îl accesați un pic o să vedeți că unele schițe sunt copiate din versiuni mult mai vechi. Cu alte cuvinte este un normativ făcut cu copy-paste. Conform normativului, înălţimile de 1.000 mm şi 1.100 mm trebuie practicate când avem scări sau rampe deschise spre exterior, când partea mâna curentă se găseşte la o înălţime cuprinsă între 15 şi 40 de metri de la nivelul solului, dar şi pentru scări din construcţii industriale.
De fapt 1.100 mm era pentru distanţe de peste 40 de metri între mâna curentă şi nivelul solului din gol. Sunt unii oameni care pun legislația mai presus de logică. Pentru cei care au genul acesta de gândire, dar sunt prea leneși să citească un normativ de 40 de pagini am creat un articol ca un fel de rezumat cu tot ce scrie în normativ. Îl puteți căuta pe blog, are acelați nume ca acest subpunct.