În trecut, am explicat punctul de rouă, iar câțiva cititori au cerut explicații. Ca să nu le răspund la fiecare în parte, am scris acest articol de suport. Voi aduce și unele completări, pe care le-am scris în trecut pe site-urile unor firme ce oferă servicii de termoizolare a locuințelor. Întrebarea este formulată în jurul afirmației „un perete din beton armat este superior termic, unuia din BCA, în ceea ce privește termoizolația”. Scos din context, acest lucru poate să pară o nebunie și de aceea doresc să clarific unele detalii.
Când termoizolăm avem două situații, iar în prima situație clădirea există deja. Termoizolația este cumva în funcție de peretele deja existent. Obținem acei pereți groși din cărămidă „eficientă” sau BCA, plus grosimea termoizolației adăugate. În a doua situație, peretele este construit doar ca un element structural, iar termoizolația are rolul de a termoizola. Asta ne permite instalarea unor panouri termoizolante mai groase și ne reduce costurile. Practic, nu trebuie să mai plătim bani pe cărămidă „eficientă” și pe BCA. Peretele este doar structural, restul o face termoizolația.
Nu mai există ideea de clădire de locuit, fără termoizolație!
Vremurile în care energia era ieftină și abundentă, s-au dus. De vreo 20 de ani, prețul energiei a crescut cam cu 10% în fiecare an, iar în momentul de față a atins cote alarmante. Nu mai putem avea o clădire în care locuim fără un minim de 120-150 mm de termoizolație. Degeaba construim un perete gros din BCA, dacă el echivalează doar de cinci ori mai puțin ca polistirenul. Asta înseamnă că un perete de 125 de mm de BCA, are cam aceeași capacitate de izolare ca 25 mm de polistiren expandat, iar asta dacă BCA-ul este uscat. Este o presupunere nerealistă.
În loc să plătim 150 RON pentru un metru pătrat de perete din BCA, cu grosimea de 300 mm, mai bine plătim 10 RON pentru 50 de mm de polistiren. Din punct de vedere termic, izolația este identică, doar că varianta cu BCA este de 15 ori mai scumpă. La asta se adaugă transportul unui material mai greu și mai voluminos, supradimensionarea fundației, costuri cu manopera, etc. Pe acestea nu le pot explica în cifre pentru că depinde de la caz la caz, dar vă puteți imagina că este mai ieftin și mai rapid să izolezi, decât să zidești.
Un alt aspect pe care îl vom vedea în situațiile de mai jos are legătură cu punțile termice. Conductivitatea termică din reclama producătorului de cărămidă eficientă și BCA, este pentru cărămidă, nu pentru zid. Mortarul este exclus din calcule, pentru că le strică reclama. În realitate, doar polistirenul poate fi instalat fără punți termice, zidăria are întotdeauna rosturi de mortar, care strică cifra aceea din specificațiile de produs. Deci, lucrurile sunt și mai dezavantajoase, comparativ cu ce am explicat eu mai sus.
Cărămida este eficientă, nu peretele din cărămidă
Pereții din cărămidă, nu prea au specificații tehnice de termoizolare. E un fel de noroc, în funcție de cine zidește. Producătorii de cărămidă și BCA, eu putere financiară și vă tot repetă cuvântul eficiență, însă dacă nu v-ați termoizola casa cu polistiren, costurile cu încălzirea vor fi enorme. Aici vine proba eficienței și conștientizarea vorbelor fără adevăr. Cel mult, o să puteți considera zidul din cărămidă eficientă, ca un suport în care ancorați adevărata termoizolație. Din punct de vedere termic, cărămida, fie ea și eficientă, nu prea mai are sens.
În imaginea de mai jos o să putem observa că acele găuri ale cărămizii eficiente sunt parțial umplute cu mortar. Deci ideea că această cărămidă va rămâne goală, cu niște cavități în interiorul zidului, este doar parțial adevărată. Parte din acea cavitate va fi umplută de mortar, de molozul creat când instalăm termoizolația pe exterior, de șanțurile săpate pentru instalații și chiar de ocazionalele găuri date pentru a prinde elemente de perete, pe interior. În timp se fac o grămadă de găuri în acești pereți, iar capacitatea de termoizolare, tinde spre zero.
Toți producătorii și furnizorii de cărămidă eficientă sau BCA vă vor arăta lucrurile din punctul lor de vedere. Nu vă vor arăta porțiunea de buiandrug de deasupra ferestrelor și ușilor, și nici cea de la colțuri. Acolo este foarte evident că avem elemente structurale din beton armat și că așa-zisul perete de cărămidă este întrerupt. Acolo, puțina termoizolație pe care o oferea peretele de cărămidă, dispare total. Fără termoizolarea clădirii cu polistiren, o să avem imediat igrasie și mucegai la colțuri, așa cum se poate observa la majoritatea caselor neizolate.