www.constructosu.eu
  • Scopul
  • Articole
  • Utilaje DIY
  • Contact

Archives

  • February 2026
  • May 2023
  • February 2023
  • January 2023
  • December 2022
  • November 2022
  • October 2022
  • July 2022
  • May 2022
  • April 2022
  • March 2022
  • December 2021
  • June 2021
  • May 2021
  • April 2020
  • December 2019
  • October 2019
  • May 2019
  • March 2019
  • November 2018
  • September 2018
  • May 2018
  • April 2018
  • February 2018
  • December 2017
  • November 2017
  • October 2017
  • August 2017

Categories

  • aer comprimat
  • agregate
  • arhitectura
  • armat
  • atelier
  • beton
  • canalizare
  • cărămidă
  • drenaj
  • economic
  • electric
  • fundații
  • masă lemnoasă
  • materiale
  • structural
  • subteran
  • termoficare
  • transport
  • Uncategorized
structural

Structura casei și deciziile care țin casa în picioare

by Serbuta Alexandru February 13, 2026 No Comments
Structura casei și deciziile care țin casa în picioare

Abia asteptam să scriu un articol simplu despre partea structurală a casei. Structura este scheletul casei și partea pe care nu prea o mai poți schimba după ce este turnată sau zidită. Greșelile făcute la acest pas, nu se pot masca cu glet și nu se repară ușor. De aceea, structura trebuie gândită simplu, corect și adaptată terenului. Nu există structură „universală”, ci soluții potrivite pentru fiecare context. Ce funcționează într-o zonă poate fi o alegere proastă în alta. În această etapă nu cauți spectaculos, nu te zgârcești, nu închizi ochii, ci cauți să obții ceva stabil, bine definit, standard și durabil.

Mulți proprietari se concentrează pe costul inițial al structurii, ignorând comportarea în timp. O structură bine executată îți oferă liniște, dar și valoare clădirii. O structură slabă slabă îți aduce reparații, stres și poate chiar o invitație la tribunal. Nu vorbim doar de rezistență la cutremur, ci și de fisuri, tasări și rigiditate. Structura influențează inclusiv finisajele, pentru că o casă care lucrează necontrolat va crăpa indiferent cât de scumpe sunt materialele de la interior. Când structura este nesigură, acea casă devine prea greu de vândut, indiferent cât de iscusiți sunteți.

Tipuri de structuri folosite frecvent

Cea mai întâlnită structură este cea din beton armat, cu stâlpi, grinzi și planșee. Este o soluție robustă și cunoscută, ușor de adaptat și acceptată de majoritatea proiectanților. Oferă flexibilitate în compartimentare și se comportă bine în timp dacă este executată corect. Dezavantajul este costul și timpul de execuție. Betonul nu iartă greșelile de turnare sau de armare, iar corectarea lor este dificilă. Pentru majoritatea beneficiarilor, asta va fi întotdeauna recomandarea mea. Însă, mai bine construiți din altceva, decât să aveți o structură de beton prost finanțară și prost executată.

Structura din zidărie portantă este o altă variantă, mai ales pentru case parter sau cu un etaj. Este mai simplă ca execuție și poate fi mai economică, dar impune limite clare în compartimentare. Aici, pereții au rol structural, deci nu pot fi modificați ulterior fără intervenții serioase. Este o soluție bună dacă proiectul este bine gândit de la început și nu se dorește flexibilitate mare pe viitor. Majoritatea caselor fără etaj din mediul rural vor intra în această categorie. Poate cu unele excepții acolo unde avem cale ferată, drum cu trafic intens sau ceva condiții speciale de sol. În acest caz, revenim iar la betonul armat.

Casă la roșu

Există și structurile ușoare, din lemn sau oțel, folosite mai rar în România. Acestea pot fi eficiente energetic și rapide ca execuție, dar cer o proiectare foarte atentă și o echipă specializată. Nu sunt soluții „mai slabe”, ci diferite. Însă sunt văzute ca soluții mai slabe datorită faptului că potențialii cumpărători înțeleg că nu are confortul, valoarea și trăinicia unei structuri din beton armat. Mai apare și problema apare sunt alese doar pentru preț sau viteză, fără înțelegerea limitărilor. Însă, ca funcționalitate, orice structură funcționează bine dacă este proiectată și executată corect.

Pereți solizi versus gips-carton la interior

Pereții interiori solizi oferă senzația de siguranță și intimitate. Sunt mai rezistenți la șocuri, permit ancorarea mobilierului și izolează mai bine fonic. Din acest motiv, sunt preferați în zonele principale ale casei. Dezavantajul este greutatea și lipsa flexibilității. Pentru fiecare unitate de greutate a structurii, trebuie să avem și o fundație corespunzătoare sub acel perete sau stâlp structural. Însă, odată construiți, modificarea lor este costisitoare și murdară. De aceea, trebuie gândiți bine din faza de proiect. Nu vreau să vă spun nici că ar fi imposibil, doar foarte dificil și costisitor.

Gips-cartonul este o alternativă validă pentru compartimentări interioare. Nu este o soluție proastă, dar trebuie înțeles unde și cum se folosește. Este ideal pentru compartimentări ușoare, mascarea instalațiilor sau ajustări de spațiu. Un avantaj mai puțin întâlnit la noi în țară este faptul că se pot construi o debara, un dulap de haine sau alte elemente similare din pereți de gips-carton. Problema apare când este folosit fără structură corectă sau fără întăriri acolo unde se vor monta obiecte grele. Gips-cartonul nu este vinovat și nici un produs de proastă calitate, ci utilizarea lui greșită.

Perete solid între bucătărie și living

O soluție echilibrată este combinarea celor două. Pereți solizi acolo unde este nevoie de rezistență și izolare, gips-carton unde flexibilitatea este un avantaj și unde credeți că pot apărea modificări în timp. Important este să știi dinainte ce vei monta pe fiecare perete. Deciziile acestea trebuie luate înainte de începerea lucrărilor, nu după ce casa este gata și realizăm că nu avem unde să ancorăm mobila de bucătărie, sau nu putem amplasa cada în baie, pentru că am uitat de greutatea ei când este plină cu apă. O structură interioară gândită și executatp corect vă va ușura viața pentru restul vieții.

Execuția structurii și greșelile frecvente

Chiar și cel mai bun plan structural, prost executat, devine o problemă. Turnările grăbite, armăturile incomplete sau cofrajele slabe sunt greșeli frecvente. Din exterior, casa poate părea solidă, dar problemele apar în timp. Fisuri, uși care nu se mai închid, finisaje care crapă, tasări inegale, instalații afestate de pereți care cedează, etc. Execuția trebuie urmărită atent, chiar dacă nu ești specialist. Întrebările puse la timp pot preveni greșeli costisitoare. Puneți toate întrebările, chiar și cele care vi se par tâmpite. Eu nu obiectez niciodată la întrebările unui client, chiar dacă mă ține din treabă și recunosc că m-au salvat de câteva ori.

Adaptările din mers, fără consultarea proiectantului, pot compromite soluția inițială. Deseori o să întâlniți probleme în proiect, sau lipsă de materiale de construcții care au o anume specificație, întârzieri, etc. Orice modificare trebuie analizată, nu improvizată. Dacă vreo presupunere s-a dovedit a fi greșită, atunci opriți lucrările, evaluați problema, plângeți-vă la persoanele responsabile și nu îi lăsați să vă ducă cu vorba. Gaslighting-ul este foarte des întâlnit. Mai ales în telefonul fără fir între muncitor, șef de echipă/patron, arhitect și beneficiar. Mai ales când ai job și nu poți fi pe șantier ca să vezi ce fac ei acolo.

Șantier în lucru la structura unei locuințe

Cât despre planul inițial, structura nu este locul unde „vedem noi pe șantier”. Știu că este foarte greu să ajungi să ai și răspunsurile după ce puneți toate întrebările, însă pentru aia sunt executanții și arhitectul. O structură bine făcută nu atrage atenția. Nu scârțâie, nu crapă și nu creează probleme. Este partea casei pe care o uiți, pentru că funcționează. Iar asta este, de fapt, cel mai mare compliment. Dacă structura este corectă, restul casei are o bază solidă pe care se poate construi în siguranță.

Confortul pe care ți-l oferă un anumit tip de structură

Deși am pomenit mai sus că fiecare buget, locație, idee sau design va angaja un anume tip de material de construcții, aș vrea să insist asupra unul tip de planșeu. Vreau să vă încurajez să utilizați planșee de beton armat, mai ales în locuri unde aveți o casă cu parter și încă ceva locativ sus. Va fi foarte neplăcut să aveți o casă unde la parter se aude mersul celor de sus, trasul apei la baie, conversațiile telefonice, certurile, etc. Dacă utilizați un planșeu de beton armat, o să aveți o departajare între sus și jos. În plus, o să puteți să montați orice doriți pe pardoseala etajului. Dacă la pereți mai merge cu gips-carton, la planșee nu prea merge.

Planșeul de beton armat nu poate intra în structura unei clădiri de lemn! Este prea greu și nu prea poate fi ancorat corespunzător în structuri de lemn, chiar și la o casă din bușteni de lemn. Însă putem să avem o casă de lemn cu ceva stâlpi de susținere din beton armat sau oțel, care ține acest planșeu greu și care conlucreză cu structura de lemn. Acest lucru este foarte întâlnit la structurile agricole și la cele industriale de mici dimensiuni. Nu strică să le pomenesc în acest fel, aici la o discuție despre structură pentru că duce la un confort sporit în exploatare și crește semnificativ flexibilitatea.

Împraștierea betonului la turnarea unui planșeu de beton armat

Dacă luați acest concept structural de planșeu de beton armat la casele cu etaj sau mansardă locuibilă, o să vedeți că majoritatea materialelor de construcții vor fi acceptate în jurul acestui element rigid. Pereții de rigips vor putea fi montați oriunde și dispar majoritatea problemelor de compartimentare. Este un grad mare de confort pe care ne-o oferă o structură grea, dar cu un preț mai accesibil și un timp mai redus de construcție. Este înrudit cu clasicul sistem comercial unde utilizăm structură metalică și planșee de beton armat așezate pe această structură metalică.

armatbetoncărămidăcasălemnmetalicăoțelperețiplanșeustructură

  • Previous Încălzirea cu lemne. Între eficiență, tradiție și sustenabilitate3 hours ago

Leave a Reply Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Recent Posts

  • Structura casei și deciziile care țin casa în picioare
  • Încălzirea cu lemne. Între eficiență, tradiție și sustenabilitate
  • Unde se montează bancul de baterii ale sistemelor fotovoltaice?
  • Nu există clădire ori structură, fără fundație!
  • Unde să căutați defectele de turnare de la structurile din beton?

Recent Comments

  1. Avantajele și dezavantajele sistemelor pneumatice – www.constructosu.eu on Cum funcționează instalația de distribuție a aerului comprimat?
  2. Câtă cărămidă plină intră într-un metru cub? – www.constructosu.eu on Dimensiunile cărămizii pline și încadrarea ei în metru
  3. Unde se montează bancul de baterii ale sistemelor fotovoltaice? – www.constructosu.eu on Cum se calculează bancul de baterii?
  4. Cum se calculează panta de scurgere pentru tuburile de canalizare? – www.constructosu.eu on De ce ar trebui să instalezi un cămin cu vizitare, pentru canalizare?
  5. Contactul între talpa fundației din beton și solul de fundare – www.constructosu.eu on Ce este adâncimea de îngheț și cum ne raportăm la ea?
2026 www.constructosu.eu. Donna Theme powered by WordPress